UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

PROGRAMUL DE STUDIU: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

Lucrare de licenţă

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Sef lucrari MARCU FLORIN MIHAI

ABSOLVENT: BISTRAIE ANASTASIA

ORADEA

2021
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

PROGRAMUL DE STUDIU: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

GONARTROZA, PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT ŞI

PROGRAME SPECIFICE DE RECUPERARE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: sef lucrari MARCU FLORIN MIHAI

ABSOLVENT: BISTRAIE ANASTASIA

ORADEA

2021

2
Cuprins
Introducere............................................................................................................................................4
I. PARTEA GENERALĂ............................................................................................................................6
I.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a articulației genunchiului...................................................6
I.1.1 Elementele structurale ale regiunii anterioare a genunchiului...............................................7
I.1.2. Elementele structurale ale regiunii posterioare a genunchiului/ fosa poplitee...................13
I.1.3. Biomecanica articulaţiei genunchiului.................................................................................14
I.2. Gonartroza, notiuni generale...............................................................................................15
I.2.1. Definitie...............................................................................................................................15
I.2.2. Clasificare............................................................................................................................16
I.2.3. Factori de risc si cauzele gonartrozei...................................................................................16
I.2.4. Tabloul clinic........................................................................................................................17
I.2.5. Diagnostic............................................................................................................................19
I.3. Tratament............................................................................................................................20
I.3.1. Tratamentul nechirurgical...................................................................................................20
I.3.2. Tratamentul chirurgical în gonartroza.................................................................................21
I.4. Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic și principiile generale de tratament......................23
I.4.1. Programe specifice de recuperare în gonartroză.................................................................23
1.4.2. Bilanțul clinic și funcțional al pacientului cu gonartroză.....................................................24
I.4.2. Program de recuperare în gonartroză.................................................................................27
II PARTEA SPECIALA . Recuperarea medicală la pacinții cu gonartroză..............................................33
II.1. Generalități........................................................................................................................33
II.2. Metodologie și context.......................................................................................................34
II.2.1. Ipoteza de lucru..................................................................................................................34
II.2.2. Obiectivele programului de recuperare medicală..............................................................34
II.2.3. Analiza datelor pacienților..................................................................................................34
II. 3. Prezentarea modului de implementare a programelor terapeurice.................................41
II.3.1. Tipuri de proceduri/tehnici de recuperare medicală incluse în programele terapeutice. . .42
II.3.2. Implementarea programului terapeutic la grupul de pacienţi............................................48
II.3.3. Evaluarea initiala a pacientilor incluși in studiu..................................................................50
II. 3.2. Analiza rezultatelor finale..................................................................................................52
CONCLUZII................................................................................................................................... 57

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................... 58

DECLARATIE DE AUTENTICITATE...........................................................................................................62

3
 Introducere

Gonartroza sau artroza genunchiului este cea mai frecventă artroză, afectând 10 – 12%
din populația globului. Aceasta se poate explica prin faptul că articulația genunchiului, cea
mai extinsă și complexă articulație a corpului uman, este articulația cea mai expusă la uzură și
traumatisme, pentru că este mai puțin acoperită și protejată de părți moi decât alte articulații și
pentru că este foarte solicitată atât în statică cât și în locomoție.

Gonartroza reprezintă o problemă importantă de sănătate prin frecvența mare pe care o

are în populația de peste 40 de ani afectând 25 – 30% din persoanele de 45 – 64 ani și 60%
din persoanele de peste 65 ani.S-a constat că la femei incidența gonartrozei este de 2 ori mai
mare decât la bărbați, mai ales după instalarea menopauzei (indusă sau fiziologică), fară să
facă terapie de substituție hormonală estrogenică.

Alte grupuri de populație expuse la gonortroză sunt sportivii de performanță și

persoanele care au suferit diverse accidente la nivelul genunchilor.

Tratarea pacienților cu gonartoză implică serioase costuri medicale și socio-

economice, gonartoza uni sau bilaterală, ducând frecvent la incapacitate temporară de muncă
și chiar la pensionare.

Pentru a trata pacienții cu gonartroză se combină terapia farmacologică cu tratamentul

chirurgical, în stadiile mai avansate ale bolii, completată cu fiziokinetoterapia, parte
importantă a tratamentului și recuperării pacientului în toate stadiile de evoluție.

Recuperarea medicală specifică în tratamentul gonartrozei, contribuie la restabilirea

capacităților funcționale pierdute. Nivelul, tipul și scopul programului de recuperare medicală
diferă în funcție de stadiul bolii și de starea de sănatate a fiecarei persoane.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, de cazurile întâlnite în timpul practicii și mai
ales de cele întâlnite în familia mea și în anturajul meu, am ales să-mi aprofundez cunoștințele
despre gonartroză pentru a stăpâni mai bine tehnicile și procedurile de recuperare, prin care să
pot contribuii la ameliorarea suferinței pacienților cu gonartroză.

4
 În alegerea temei din această lucrare m-a motivat foarte mult dorința mea de a
contribui în viitor la educarea populației predispuse la gonartroză prin conștientizarea
schimbărilor necesare în stilul de viață și prin implementarea unor programe profilactice de
fiziokinetoterapie prin exerciții fizice specifice.

Pentru a înțelege mai bine noțiunile de bază necesare tratamentului pacienților cu

gonartroză voi structura acestă lucrare în două mari capitole.

În primul capitol voi prezenta, pe scurt, noțiuni teoretice de anatomie și fiziologie a

articulatiei genunchiului, pentru a înţelege funcționarea și biomecanica articulației sănătoase,
urmată de o analiză a proceselor de uzură care determină apariția gonartrozei și terminând cu
prezentarea principiilor și programelor specifice în recuperarea medicală a acestei afecțiuni.

În capitolul al doilea o să prezint o cercetare efectuată la Spitalul Clinic de Recuperare

Medicala Baile Felix, unde am urmărit modul de implementare a programelor de recuperare
bazate pe kinetoterapie (terapia prin mișcare), masaj terapeutic și electroterapie, avand ca
scop, diminuarea durerii, relaxarea și flexibilizarea articulațiilor și întărirea musculaturii
afectate de gonartroză.

5
 I. PARTEA GENERALĂ

I.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a articulației genunchiului

Articulația genunchiului (trohleoartroză), cea mai mare articulație portantă a

organismului, reprezintă partea membrului inferior la nivelul căreia gamba se unește cu
coapsa, fiind cea mai mare și mai complexă articulație din corpul uman, responsabilă de
susținerea greutății corpului, asigurând stablitate și permițând mișcări de flexie, extensie și
rotație.

Este o articulatie de tip balama, foarte solicitată atât în statică cât și în locomoție, motiv
pentru care, în timp, apare o uzură a elementelor sale componente.

Fig.1. Articulatia genunchiului1

Regiunea genunchiului este formată din:

 Regiunea anterioară genunchiului;
 Regiunea posterioară genunchiului.

1
https://anatomie.romedic.ro/articulatia-genunchiului

6
Regiunile anterioară şi posterioară sunt separate prin două linii verticale trasate prin mărginile
posterioare a ambilor epicondili femurali.

I.1.1 Elementele structurale ale regiunii anterioare a genunchiului

Articulația genunchiului unește femurul cu tibia și rotula, asigurând flexia și extensia

gambei. Congruența dintre capetele articulare ale femurului și tibiei este scăzută, stabilitatea
articulației fiind asigurată de alte elemente de unire și stabilitate (ligamente și meniscuri).
Elementele structurale ale articulatiei sunt:

A.Suprafeţele articulare:

 suprafata reprezentată de epifiza inferioară a femurului cu cei doi condili

femurali;
 suprafața epifizei superioare a tibiei, care prezintă două fose articulare (cavităţi
glenoide) separate prin eminenţa intercondiliană (spina tibiei)2;
 articulația patelofemurală, formată de rotulă cu partea inferioară a femurului.

B. Cartilajul articular al genunchiului (Fig. 2)

2
https://www.pansportmedical.ro/recuperare/articole/structura_biomecanica_articulatie_genunchi.html

7
 Fig.2. Cartilajul articular3

Mijloace de unire a celor două suprafete articulare sunt reprezentate de capsula

articulară, şi ligamente

1. Capsula articulară, alcatuită dintr-o membrană fibroasă și una sinovială, acoperă

condilii femurali, platoul tibial și rotula, asigură poziționarea corectă a oaselor și este
în contact direct cu ligamentele, care asigură stabilitatea articulației. Capsula
articulară este mai rezistentă pe partea posterioară, iar în partea anterioară este întărită
de trei formaţiuni aponevrotice care se succed înainte - înapoi astfel: fascia
genunchiului, expansiunea cvadricipitală cu retinaculele patelei şi aripioarele patelei”
[Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor, vol.1, 2003, Editura BIC
ALL, pag. 135].
 Membrana sinoviala a genunchiului este cea mai întinsă şi cea mai
complexă din toate sinovialele articulare. Sinoviala acoperă interiorul
capsulei articulare și secretă lichidul sinovial, responsabil de lubrifierea
articulației;
3
http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-genunchiului/

8
  Lichidul sinovial are rolul de a absorbi șocurile, de a asigura oxigenul și
nutrienții necesari celulelor cartilajului dar și de a elimina dioxidul de
carbon și deșeurile metabolice din cartilaj. ”Datorită faptului că lichidul
sinovial conține și fagocite, acesta are și rolul de a elimina
microorganismele și deșeurile rezultate din uzura fiziologică sau patologică
a articulației.”4
2. Ligamentele cele mai importante ale genunchiului sunt:
a. Ligamentele intracapsulare, dispuse în cruce, leagă tibia de femur în interior, în
zona centrală a articulaţiei genunchiului şi previn luxaţia genunchiului anterior și
posterior, stabilizând capetelor articulare (vezi fig 3).

Fig. 3.Ligamentele incrucisate ale genunchiului5

 ligamentul încrucişat antero-extern, cu inserție pe partea anterioară a platoului
tibial și cea posterioară a părții laterale a condilului femural, este orientat oblic în
sus, înapoi şi în exterior;

4
https://anatomie.romedic.ro/sistemul-articular
5
https://kinetoiasi.ro/anatomia-genunchiului/

9
  ligamentul încrucişat postero-intern cu traiectorie între porțiunea posterioară a
platoului tibial și condilul femural latero-intern, este orientat în sus, înainte şi
interior, limitează alunecarea posterioară a tibiei pe femur și previne răsucirea ei
spre exterior;
b. Ligamentele extracapsulare situate în exteriorul capsulei articulare, acţionează
pentru a preveni hiperextensia gambei, adică îndoirea gambei peste coapsă, în
faţă.
 ligamentul colateral extern, fibular, conectează partea laterală a
femurului la partea laterală a capului fibular, cu inserții pe epicondilul
lateral al femurului și capul fibulei;
 ligamentul colateral medial, tibial, situat pe partea internă a
genunchiului, cu inserții pe partea superioară a epicondilului medial
femural și pe partea medială a tibiei.
c. Ligamentul posterior Winslow, alcătuit dintr-o porţiune mijlocie şi două
lateraleşi se întinde pe faţa posterioară a articulaţiei.

Fig. 4.Ligamentele colaterale ale genunchiului6

6
https://criosfere.ro/blog/ruptura-de-ligament-cauze-simptome-tratament-preventie/

10
 3. Meniscurile intraarticulare sunt două formațiuni fibrocartilaginoase de formă
inelară incompletă, situate intraarticular, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare
tibiale, asigurând congruența între suprafețele condililor femurali și fețele articulare
superioare ale tibiei. Cele două meniscuri, lateral și medial, văzute de deasupra, au
forma literei „C”, fiind formate din țesut fibros dens, lipsit de vase de sânge.

Fig. 5. Meniscurile articulatiei genunchiului7

Cele două meniscuri unite în partea anterioară printr-un ligament transvers al

genunchiului, protejează cartilajele articulare prin reducerea intensității sarcinii pe
unitatea de suprafață, având rol de amortizare și de menținere a stabilități
genunchiului. Fără meniscuri, intensitatea forței pe o zonă mică a cartilajului articular,
poate deteriora suprafața și în timp conduce la degenerare. 8 În timpul miscărilor
meniscurile se deplasează împreună cu platoul tibial suportând presiunea condililor
femurali.

7
http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-genunchiului/
8
https://www.ziaruldesanatate.ro/sanatate/scurta-lectie-de-anatomie-genunchi/

11
4. Bursele, invelișuri protectoare localizate la punctele de frecare, cu rol în amortizarea
mișcărilor, învelite de o membrană sinovială, conțin o cantitate redusă de lichid
sinovial
 bursa suprapatelară
 bursa prepatelară
 bursa infrapatelară superficială
 bursa infrapatelară profundă
5. Tendoanele reprezintă un tip de țesut conjunctiv semidur, cu rol în unirea muşchilor
cu oasele. Cele mai importante tendoane ale genunchiului sunt (vezi fig.6):
 Tendonul cvadricepsului, situat în partea din față, deasupra rotulei,
conectează mușchiul cvadriceps de rotulă.
 Tendonul femural al mușchiului cvadriceps, care se află în partea
ventrală a genunchiului, în partea superioară a rotulei
 Tendonul rotulian– situat imediat sub rotulă, conectează rotula de
tibie.

Fig.6. Tendoanele importante ale genunchiului

12
 6. Corpurile adipoase ale genunchiului cu rol în umplerea golurilor dintre elementele
articulare:
 corpul adipos anterior se află în partea anterioară a articulației așezat
între ligamentul patelar și condilii femurali
 corpul adipos posterior este așezat dorsal de ligamentele incrucișate și
umple golurile fosei intercondiliene

I.1.2. Elemnetele structurale ale regiunii posterioare a genunchiului/ fosa

poplitee
Partea din spate a genunchiului, diferită atât ca anatomie cât și ca funcție, poartă
denumirea de fosă poplitee.

Fosa poplitee este o regiune topografică de formă romboidală, situată posterior de

articulaţia genunchiului, alcătuită dintr-un trigon femural (superior, marginit de muşchii
ischiogambieri) şi un trigon tibial (inferior, între capetele muşchiului gastrocnemian).

Majoritatea nervilor și vaselor de sânge sunt localizate în spatele genunchiului într-o zonă
denumită fosa poplitee. Mușchii ischiogambieri și cei din spatele gambei se insera în spatele
genunchiului (vezi fig.7).

Fig.7. Fosa poplitee9

9
https://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-GENUNCHIULUI22432.php

13
Fosa poplitee conține:

 artera poplitee
 vena poplitee
 nervii, ramificații ale marelui sciatic sunt: nervul ischiadic, nervul tibial, nervul peronier
(fibular) comun
 limfaticele profunde, plasate în jurul vaselor, sunt reprezentate de 4-5 noduli limfatici,
care drenează vasele limfatice profunde ale gambei și pe cele supeficiale care însoțesc
vena safenă externă
 corpul adipos popliteu, foarte dezvoltat.
I.1.3. Biomecanica articulaţiei genunchiului
Complexul anatomic al genunchiului funcționează după principiul unei pârghii de
gradul III, cu forţa între punctul de sprijin şi cel de rezistenţă. Mişcarea principală în această
articulaţie este cea de flexie-extensie la care se adaugă mişcări secundare de rotaţie (internă şi
externă). În plus, articulaţia mai poate să efectueze mişcări de înclinare laterală, foarte reduse
ca amplitudine. Mişcările de lateralitate sunt limitate de ligamentele laterale, în special în
mers, când sunt puse sub tensiune maximă odată cu extensia genunchiului.

Mişcarea de flexie-extensie

Mişcarea de flexie este cea prin care faţa posterioară a gambei se apropie de faţa
posterioară a coapsei. Mişcarea nu se execută în jurul unui singur ax, ci în jurul mai multor
axe. Începutul mişcării de flexie se face mai mult prin rostogolire, iar sfârşitul mai mult prin
rotaţie pe loc, în jurul unui ax fix.

Mişcarea de extensie este cea prin care faţa posterioară a gambei se depărtează de
faţa posterioară a coapsei. La început, mişcarea se face prin rotarea extremităţii femurului,
apoi prin rostogolirea lui pe platoul tibial, până când axul lung al gambei ajunge să continue
axul lung al coapsei. Mişcării de extensie i se asociază şi o mişcare de rotaţie în afară a
gambei pe coapsă, datorită contracţiei bicepsului crural.

Mişcarea de extensie este limitată, în primul rând de ligamentul posterior Winslow şi

de ligamentul încrucişat anterior şi în mod accesoriu de ligamentul încrucişat posterior.

Mişcările de rotaţie internă şi externă

Mişcările de rotaţie ale gambei pe coapsă se explică prin înălţimea diferită a condililor
femurali şi se asociază mişcărilor de flexie-extensie. Intervin, de asemenea şi ligamentele

14
încrucişate, care rotează gamba în afară, în poziţia finală de flexie şi înăuntru, în poziţia finală
de extensie. Amplitudinea mişcării de rotaţie activă este de 15-20 0, iar de rotaţie pasivă de 35-
400. Axul în jurul căruia se execută mişcarea este vertical şi trece prin centrul spinelor tibiale.

I.2. Gonartroza, noțiuni generale

I.2.1. Definiție
Gonartroza este o afecțiune cronică a articulației genunchiului, determinată de un
proces degenerativ, progresiv și ireversibil, a cartilajului articular, formarea de osteofite,
inflamarea membranei sinoviale și modificarea structurii osului aflat sub cartilajul articular,
determinând, în timp, anchiloza și deformarea articulației genunchiului.(vezi fig. 8.)

Cartilajul deteriorat nu se poate regenera singur, deoarece nu conține vase de sange, ceea ce
duce, in timp, la expunerea osului subcondral la frecarea cu alt os.

Fig.8. Gonartroza10

Pentru că gonartoza este ”rezultatul unui dezechilibru funcțional între rezistența structurilor
articulare și forțele care se exercită la acest nivel” 11, leziunea cartilajului apare inițial în zona
suprasolicitată, gonartroza fiind limitată la compartimentul articular respectiv.

10
https://www.petrebogdan.ro/gonartroza-artroza-genunchiului-cauze-simptome-stadii-diagnostic-tratament/
11
https://drparaschiv.ro/service/gonartroza/

15
În stadiile avansate, cartilajul articular se uzează și se subțiază astfel încât nu mai acoperă și
nu mai protejează capetele osoase ale articulației. Aflându-se în contact direct, suprafețele
osoase încep să se macine în timpul fiecărei mișcări.

I.2.2. Clasificare
Există mai multe criterii de clasificare a gonartrozei.

Conform clasificării Ahlback, gonartroza se împarte în 5 stadii în funcție de leziunile vizibile

radiologic (pensarea spaţiului articular, osteofitoza, geodele, osteoscleroza subcondrală)
astfel:

- stadiul I – pensare articulară incompletă

- stadiul II – pensare articulară completă fără uzură osoasă
- stadiul III – uzură osoasă mai mică de 5 mm
- stadiul IV – uzură osoasă între 5 și 10 mm
- stadiul V – uzură osoasă peste 10 mm.12
Examinarea radiologică a genunchiului mai poate stabili:

 gravitate gonartrozei;
 localizarea leziunilor artrozice.

Alte clasificări:

- în funcție de cauză:
 gonartroză primitivă sau idiopatică, cea mai frecventă formă;
 gonartroză secundară altor afecțiuni. Acest tip de artroză este localizată
la nivelul articulației afectate.
- în funcție de localizarea și extinderea leziunilor:
 unicompartimentală
 bicompartimentală
 globală

I.2.3. Factori de risc și cauzele gonartrozei

Principalii factori de risc sunt:

 Moștenirea genetică (un defect rar în producerea de colagen a organismului, proteina

care alcatuiește cartilajul). Riscul de apariţie al bolii creşte la persoanele care au în
familie rude care au suferit sau suferă de gonartroză;
12
http://www.ortoped-constanta.ro/gonartroza/

16
  Vârsta avansată;
 Sexul feminin;
 Greutatea în exces care pune presiune suplimentară asupra genunchilor. Cercetările au
arătat că există o legatură între supraponderabilitate și riscul crescut de apariție
gonartrozei. Aceste studii sugerează că țesutul excesiv de grăsime produce substanțe
chimice inflamatorii (citokine) care pot afecta articulațiile;
 Afecţiuni preexistente – guta, poliartrita reumatoidă.13
 Anumite ocupații care necesită o poziție prelungită în genunchi, sporturile (fotbal,
rugby, schi de performanță).

Cele mai frecvente cauze sunt:

- devieri axiale în plan frontal a axului membrului pelvin: genu varum, genu valgum

- devieri axiale în plan sagital: genu recurvatum, genu flexum, instabilitatea rotulianã
lateralã
- inegalitatea membrelor pelvine
- incongruenţa suprafeţelor articulare
- coxartroza
- activitatea sportivă cu suprasolicitarea genunchiului (fotbal, handbal, rugby, schi
performant)
- fracturi intra-articulare
- leziunile meniscale
- leziunile ligamentare
- tulburări metabolice, în special dezechilibre hormonale
- tulburări endocrine (femeile în perioada perimenopauzală sunt mai expuse)
- anomalii genetice ale structurii țesuturilor

I.2.4. Tabloul clinic

Gonartroza are un debutul lent, insidios fiind asimptomatică mult timp și mai bine
tolerată decât coxartroza.

Tabloul clinic cuprinde următoarele simptome specifice:

a. Durerea, simptomul dominant are următoarele caracteristici:

13
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/gonartroza-cauze-simptome-tratament

17
 - are intensitate variabilă, apare şi se intensifică la efort şi se ameliorează în
repaus;

- are caracter mecanic, apărând la urcatul și mai ales la coborâtul scărilor, mers
pe teren accidentat;

- este localizată în regiunea internă a genunchiului, spațiul popliteu sau

subrotulian și iradiază, cel mai frecvent, spre coapsă sau la gambă;

- devine meteodependentă, manifestându-se cu precădere în perioadele reci din

an sau la schimbări meteorologice bruște;

- pe masură ce boala evoluează, durerea apare la eforturi din ce în ce mai mici și

limitează perimetrul de mers al bolnavului.

b. Redoarea articulară/rigiditatea, apare în special dimineaţa la începutul mişcărilor,

după un repaus prelungit şi dispare treptat, după mișcare;

c. Senzația de instabilitate a genunchiului afectat;

d. Pseudoblocajul articular (limitarea miscării de flexie-extensie pe care o realizează

genunchiul);

e. Impotenţa funcţională de diferite grade;

f. Tumefierea genunchiului apare după efort și dispare prin repaus, datorându-se

revărsatului intraarticular. Pe măsura evoluției clinice bolnavul remarcă tumefierea
permanentă a genunchiului;

g. Cracmentele articulare – zgomote percepute de bolnav (trosnit caracteristic și

scârțâit în timpul mișcării, cauzate de suprafețele articulare care se freacă una de
cealaltă);

h. Deformarea progresiva a membrului inferior, fie în genu var sau genu valg (genu-
valgum, genu-varum);

i. Atrofia mușchiului cvadriceps femoris (în special capul medial).

Tabloul clinic diferă și în funcție de stadiul de evoluție al gonartrozei, astfel:

 Stadiul 1 – caracterizat de rigiditate matinală, durere minimă sau moderată și
uneori inflamație locală (edem și tumefacție);

18
  Stadiul 2 – caracterizat de durere de intensitate medie, rigiditate articulară
matinală pronunțată, semne de inflamație locală;
 Stadiul 3 – durere moderată permanentă intraarticulară, redoare matinală și
după repaus semnificativă, limitarea mobilitații articulare, apar zgomote
articulare la mișcări de flexie/extensi;
 Stadiul 4 – durere intraarticulară intensă, în special pe timpul nopții, nu
cedează la antiinflamatoare. Durerile se intensifică la schimbarea condițiilor
meteo.

I.2.5. Diagnostic
Diagnosticul în gonartroză se bazează pe:

A. Anamneza, care constă în intrebări cu referire la simptome, istoric familial;

B. Examen clinic (fizic) poate evidenția o sensibilitate la palparea marginilor osoase şi a
spațiului articular, mărirea de volum a articulaţiilor, tumefacţia discretă a părţilor moi,
cracmente articulare, crepitaţii articulare determinate de frecarea unor suprafeţe
rugoase, limitarea mişcărilor active şi pasive, anchiloze, tulburări de mers (mers
șchiopătat) etc..
C. Investigații de laborator:

 analize de sânge pentru a identifica markerii de inflamație și de infecție în

organism;
 examenul lichidului sinovial
D. Investigații radiologice și imagistice

 radiografia, cea mai importantă explorare imagistică

 artroscopia
 imagistica prin rezonanță magnetică (irm)
 computer tomograf (ct)
 biopsia,
 mielografia.

I.3. Tratament
Tratamentul gonartrozei este nechirurgical și chirurgical.

I.3.1. Tratamentul nechirurgical

a. Tratament profilactic

19
 Tratament profilactic are rol de prevenire a gonartrozei. Pacienţii cu gonartroză sunt
învăţaţi ce comportamente și ce stil de viață trebuie să adopte pentru a opri sau încetini
evoluţia bolii, cum ar fi:

 evitarea eforturilor fizice excesive pentru articulaţiile genunchilor;

 respectarea următoarelor reguli de igienă ortopedică: să evite creşterea ponderală; mersul
pe jos să fie cu sprijin în baston; să evite tocurile înalte; să evite ortostatismul prelungit şi
mersul pe teren accidentat; să meargă pe bicicletă; să evite poziţiile de flexie accentuată a
genunchiului (poziţia ghemuită, poziţia mahomedană, etc); să evite păstrarea prelungită a
aceluiaşi unghi de flexie a genunchiului (statul pe scaun, pe fotoliu);

Profilaxia gonartrozei este primară și secundară.

Profilaxia primară constă în:

 menținerea greutății în limitele normale, pentru a reduce forța gravitațională care se

descarcă la nivelul genunchiului;
 evitarea dereglărilor hormonale și nutriționale de către persoanele tinere;
 adoptarea unui mod de viată prin care să nu se suprasolicite articulațiile, la toate
categoriile de vârstă;
 exerciții fizice regulate, corect dozate, pentru a nu suprasolicita ariculația (mersul pe
jos, înotul);
 stimularea circulației periferice și a tonusului muscular (dușuri alternative rece-cald).

Profilaxia secundară constă în:

 previnirea traumatismelor și microtraumatismelor articulației;

 dozarea efortului și evitarea efortului prelungit.

b. Tratamentul curativ cuprinde:

- tratament igieno-dietetic
- tratament medicamentos
- terapia celulară
- tratamentul balneofiziokinetoterapeutic

Tratamentul curativ are ca obiectivele diminuarea sau îndepărtarea durerii, menținerea

și creșterea mobilității articulației și limitarea invalidității. Pentru a avea rezultate favorabile
trebuie intervenit în stadii cât mai incipiente.

20
 Etapele și metodele de tratament curativ diferă în fucție de stadiul în care este
afecțiunea, atunci când pacientul se prezintă la medic. Dacă pornim de la stadiul I spre stadiul
V, ele sunt:14

 tratament nefarmacologic care include:

 kinetoterapia pentru tonifierea musculaturii (individualizat și progresiv) și
ameliorarea mobilității genunchiului determinând scăderea uzurii cartilajului
articular;
 modificarea stilului de viață prin controlul greutății corporale, controlul
alimentației, abandonarea sporturilor solicitante pentru articulații (tenis,
fotbal, etc.), evitarea ridicării și purtării greutăților, deplasări cu bicicleta, înot
etc..
 tratament farmacologic care include:
 administrarea analgezicelor, a medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene;
 vâscosuplimentarea sau tratamentul prin infiltrații cu diverse produse, cum ar
fi acidul hialuronic, plasma îmbogațită cu trombocite, celule stem, substanțe
antiinflamatoare, care cresc calitatea vieții pacienților și întârzie tratamentul
chirurgical;
 tratamentul de regenerare a cartilajului articular, decis strict de medicul
ortoped după evaluarea amanunțită a articulației;

I.3.2. Tratamentul chirurgical în gonartroza

Intervenţiile chirurgicale în gonartroza sunt împărțite în:
- intervenții non-protetice - osteotomiile personalizate de genunchi;
- intervenţiile protetice sau artroplastia de genunchi (totală sau parțială), ca ultimă
soluție chirurgicală.

Tehnicile moderne de regenerare a cartilajului folosesc propriile celule stem

mezenchimale de la nivelul maduvei hematogene pentru a trata leziuni complexe condrale, în
special la nivelul articulației genunchiului.15

14
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/dr-vlad-predescu-cauzele-durerilor-de-genunchi
15
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/medicina-regenerativa-cartilajului

21
I.4. Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic și principiile generale de
tratament
Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic în gonartroză este o parte importanta a
tratamentului si constă într-un set de exerciții care includ niște reguli de bază pentru a evita
supraîncărcarea și pentru a asigura o eficiență maximă, astfel:

 toate exercițiile sunt realizate lent iar amplitudinea acestora crește treptat;
 exercițiile se desfașoară zilnic, durata totală a exercițiilor fizice în timpul zilei nu
trebuie să depășească 35-45 minute împârțite în 3-4 perioade de câte 10-15 minute
fiecare.
 odihna după fiecare sesiune ar trebui sa fie de cel puțin 4 ore.
 sesiunea se începe cu relaxarea musculaturii piciorului pentru a îmbunătăți fluxul
sanguin.

Principiile generale de tratament balneofiziokinetoterapeutic cuprind 16:

 Principiul ”non nocere” – de a nu aplica un tratament decât cu siguranța de a

imbunătății starea sănătății pacientului și nu de a face rău;
 Principiul precocității tratamentului – tratamentul de recuperare trebuie început cât
mai devreme cu putință, întârzierea duce la prelungirea duratei tratamentului cu
rezultate mai nesigure.
 Principiul dozării efortului – exercițiul fizic trebuie dozat în funcție de partea afectată,
acesta crescând zilnic până la integrarea segmentului afectat în activitățile cotidiene;
 Principiul urmării tratamentului până la recuperarea integrală – orice stopare a
exercițiilor fizice recuperatorii, încetinesc acțiunea de vindecare;
 Principiul personalizării tratamentului – în funcție de diversitatea tratamentului,
varietatea afecțiunilor și a interventiilor chirurgicale, forma de reacție a organismului
la tratament.

I.4.1. Programe specifice de recuperare în gonartroză

Programele de recuperare medicală sunt programe de terapie medicală, dar și de

educație, care au ca principal obiectiv recuperarea sechelelor articulare posttraumatice şi
postoperatorii pentru a preveni invaliditatea.

16
https://ro.scribd.com/doc/185144562/kientoterapie

22
Programele de recuperare sunt adaptate atât afecțiunii de bază cât și patologiei asociate:
neurologice, cardiace, respiratoria, etc.
Un program de recuperare pentru tratamentul gonartrozei se poate elabora după
efectuarea unui bilanț clinic și funcțional al pacientului.

1.4.2. Bilanțul clinic și funcțional al pacientului cu gonartroză

Bilanțul clinic și funcțional al pacientului cu gonartroză constă în efectuarea bilantului

articular si a bilantului muscular, o tehnica prin care este analizat gradul de mobilitate
articulară.

A. Bilanțul articular al genunchiului 17

Bilanțul articular al genunchiului reprezintă măsurarea amplitudinilor de mişcare pe toate
direcţiile de mişcare, cu goniometru, un instrument destinat măsurării unghiurilor si a
amplitudinii mișcărilor de la nivelul articulației (vezi fig.9).

Fig. 9. Goniometru digital18

Mişcările care se evaluează la nivelul genunchiului sunt: flexia, extensia, rotaţia tibiei
asociată mişcărilor de flexie şi extensie.
Valoarea unghiului unei mişcări se apreciază fie prin comparaţie cu unghiul aceleiaşi
mişcări la genunchiul opus fie cu valorile standard ale amplitudinilor maxime de mişcare
17
https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html
18
https://gebotools.ro/goniometru-digital-cu-rigla-300x300mm.html

23
articulară. stabilite pe baza mediilor valorice ale populaţiei sănătoase de ambele sexe şi la
diverse vârste. Valorile obținute se exprimă în grade de la 0 la 180, deoarece orice mișcare se
încadrează între aceste limite. Există tabele cu valori maxime posibile.
Bilanțul articular se face de catre kinetoterapeut. Inițial, kinetoterapeutul măsoară
amplitudinea mișcărilor articulare normale, urmată de depistarea mișcărilor anormale. Pentru
fiecare articulație se masoară amplitudinea diferitelor mișcări, cum ar fi flexia, extensia etc.,
iar la final se analizează toate datele obținute (fig.10).

Fig. 10. Goniometria genunchiului19

Există câteva reguli care trebuie respectate în efectuarea bilanţului articular, cum ar fi:
 Pacientul este pregătit psihic și fizic, este informat cu privire la toate procedurile care
urmează sa i se facă, este așezat într-o poziție relaxată, confortabila, pentru a elimina
frica și a obține o colaborare bună cu terapeutul;
 Goniometrul se aplică întotdeauna pe partea laterală a articulaţiei, (cu câteva excepţii),
poziţionând braţele goniometrului paralel cu axele longitudinale ale segmentelor, fără
a face presiune;
 Amplitudinile mişcărilor articulare în direcţii opuse (de exemplu, flexie-extensie) se
vor măsura independent, apoi se va nota suma lor, care reprezintă gradul de mişcare a
unei articulaţii într-un anumit plan;
 Gradul de mişcare (mobilitate) a unei articulaţii este egal cu valoarea unghiului maxim
măsurat al acelei mişcări, dacă s-a plecat de la poziţia zero.

19
https://www.pngegg.com/en/png-ofbsm

24
  Genunchiul nu are mişcare de extensie, deoarece poziţia de extensie maximă este
poziţia zero. Se măsoară însă deficitul de extensie, care, scăzut din unghiul maxim de
flexie realizat, ne dă gradul de mobilitate (deci de flexie) a genunchiului. 20

Bilantul mișcării de flexie a genunchiului

Flexia genunchiului reprezintă mişcarea de apropiere a feţei posterioare a gambei de
faţa posterioară a coapsei.
Valoarea normală a flexiei este între 120°-140° (maxim160°), când şoldul este întins
şi, respectiv, flectat. Poziţia în care se așază pacientul pentru testare poate fi şezând, cu
genunchiul în afara mesei de testare, goniometrului fiind plasat la nivelul articulaţiei
genunchiului, pe faţa laterală sau în decubit ventral cu goniometrul așezat lateral, cu braţul fix
plasat pe coapsă şi orientat între marele trohanter şi condilul lateral şi braţul mobil pe gambă,
spre maleola externă. Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat este de aceeaşi parte a
membrului.

Fig. 11. Goniometria mișcării de flexie a genunchiului21

Bilantul mișcării de extensie a genunchiului
Extensia reprezintă mişcarea de depărtare a gambei de coapsă. Valoarea normală este
de 1350 (flexie maximă). La nivelul genunchiului mişcarea de hiperextensie este considerată
0.22

20
https://ro.scribd.com/doc/270247276/Bilant-Articular-Si-Muscular-Sbenghe
21
https://depositphotos.com/33444233/stock-photo-physiotherapist-measuring-knee-with-goniometer.html
22
https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html

25
 Fig. 12. Goniometria mișcării de extensie a genunchiului

B. Bilanţul muscular al genunchiului23

Bilanţul muscular este metoda subiectiva ce constă într-o serie de manevre manuale de
evaluare a forței grupelor musculare și a fiecărui mușchi în parte. Bilanțul muscular precede
bilanțului articular, deoarece starea de funcționalitate a unei articulații poate influența precizia
bilanțului muscular.
Kinetoterapeutul are rolul de a dirija, încuraja și orienta examinarea, pacientul participând
și el activ la toate examinările.
La nivelul genunchiului se evaluează forța muschilor antrenați în principalele mișcări
(flexia, extensia). Flexia este realizată de mușchii ischiogambieri, reprezentați de
semitendinos, semimembranos și biceps femural. Extensia este realizată de mușchiul
cvadriceps, prin cele 4 capete: dreptul anterior, vastul medial, vastul lateral și cruralul (vastul
intermediar).
Pentru o evaluare unitară se folosește Scala Medical Research Council (MRC) pentru
evaluarea manuală a forţei musculare24:
- 0 - absenţa mişcării (la încercarea de contracţie voluntară)
- 1 - contracţie palpabilă dar fără mişcare vizibilă
- 2 - mişcare cu segmentul scos de sub acţiunea gravitaţiei
- 3 - mişcare împotrivă gravitaţiei
- 4 - mişcare împotriva rezistenţei, dar mai slabă decât partea contralaterală
- 5 - forţa normală
În timpul evaluării se observă, dacă există limitări, mobilitate excesivă sau durere.

I.4.2. Program de recuperare în gonartroză

23
https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html
24
https://www.qreferat.com/referate/medicina/EVALUARE-IN-KINETOTERAPIE834.php

26
Un program de recuperare cuprinde:
A. Kinetoterapia;
B. Electroterapia
C. Masajul terapeutic.
D. Balneoterapia

A. Kinetoterapia
Kinetoterapia, ”este o disciplină ştiinţifică cu caracter aplicativ bine definit, având
un obiect propriu de studiu: menţinerea şi dezvoltarea unor indici morfologici şi
funcţionali normali, prin mijloacele specifice (exerciţiul fizic ca element de bază), la
persoane în situaţii biologice speciale” (Moţet, D., Mârza, D., 1995).
Kinetoterapia urmarește tonifierea musculară și mobilizarea articulară pentru
menținerea amplitudinii complete de mișcare. În orice schemă terapeutică a gonartrozei
este inclus un program kinetoterapeutic care se face în funcţie de stadiul clinico-anatomo-
funcţional al bolii și cuprinde:
- Posturarea genunchiului afectat;
- Mobilizări pasive si active;
- Tonifierea musculaturii (cvadricepsul în principal dar şi ischiogambierii)
- Tracţiunile manuale şi mecanice
- Exerciții izometrice;
- Exercițiu static și dinamic;
- Exerciții cu rezistentă.

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

- posturări pentru corectarea flexumului de genunchi, cu călcâiul pe un suport, lăsând
ca genunchiul să se extindă prin propria greutate;
- menținerea sau recâștigarea forței musculare prin exerciții de extensie a gambei cu
rezistentă;
- menținerea sau recâștigarea mobilității articulare (mobilizări pasive și active,
scripetoterapie);
- refacerea stabilității genunchiului prin exerciții în lanț kinetic închis;
- refacerea rezistenței la efort a musculaturii de extensie;
- refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru,
stabilitate);

27
 - menținerea unei bune funcționalități mioartrokinetice25
Kinetoterapia poate fi pasivă sau activă, ajutată sau încărcată.
Kinetoterapia pasivă în gonartroză
- se mobilizează inițial rotula (longitudinal şi transversal), apoi se mobilizează
articulaţia femuro-tibială, pentru a asigura mişcarea de extensie şi rotaţie, în special
rotaţia internă care este frecvent limitată.26
Kinetoterapia activă
- cuprinde exerciţii izometrice şi izodinamice contra unor rezistenţe, fiind necesară
folosirea rezistenţei manuale dirijată;
- de obicei se aleg contracţiile musculare izometrice şi pedalarea pe bicicleta
ergonomică fără rezistenţă, insistind pe tonifierea muşchilor cvadriceps,
ischiogambieri şi triceps sural
Etapele unui program de kinetoterapie
După evaluarea medicală și stabilirea diagnosticului medical, pacientul este evaluat de
un medic specializat în recuperare medicală, care îi va stabili programul de recuperare
personalizat în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient..Kinetorerapeutul care preia
pacientul va evalua pacientul atât la începutul programului de recuperare medicală, cât și la
finalul acestuia.Pe tot parcursul programului pacientul va primi informații despre afecțiune și
terapii și va fi susținut moral pentru a-și mobiliza energiile și a colabora cu kinetorerapeutul.
De o importanță deosebită este colaborarea dintre medicul specialist și echipa de recuperare
medicală, pentru ca tratamentul pacientului să fie adaptat pe parcursul recuperării și modificat
în funcție de necesități.
Exercițiile vor fi dozate de la simplu la complex, începând cu 3-4 serii a câte 5 repetări
în primele două săptămâni, cu trei ședințe de aproximativ o oră pe săptămână.După aceste
două săptămâni se efectuează o evaluare intermediară, dacă pacientul prezintă o ameliorare
atunci se vor mări dozările și complexitatea exercițiilor, de exemplu se vor efectua 4-5 serii a
câte 5 repetări. În caz contrar programul va ramâne la fel până ce pacientul va prezenta noi
achiziții.

Etapele unui program de recuperare cu durata de 60 min sunt:

A. Perioada de incalzire (10min):
1. Mers cu ridicarea cate unui genunchi la piept.

25
https://www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro/gonartroza/
26
https://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.html

28
 2. Mers ghemuit (pasul piticului) – 8 pași; 8 pași pe vârfuri cu brațele sus.
3. Alergări cu lovirea șezutului cu călâiele.
4. Sărituri ca mingea cu aterizări pe vârfuri, genunchii fiind ușor indoiți.
5. Urcarea din alergare cu genunchii indoiți a 5-6 trepte.
6. Coborârea a 5-6 trepte prin sărituri ale ambelor picioare (ca vrabia).
B. Perioada propriu-zisă (40min):
Exerciții de postură:
1. Subiectul se află în decubit dorsal cu membrul inferior afectat sprijinit (la 40°) pe
un rulou, se menține genunchiul în extensie prin propria greutate.
2. Subiectul se află în decubit ventral cu gambele în afara planului patului, pe treimea
inferioara a gambei se pune un săculeț de nisip, se menține genunchiul în extensie.
3. Subiectul se află așezat pe un scaun cu piciorul sprijinit pe un scaun plasat în față,
pe genunchi se pune un săculeț cu nisip, se menține genunchiul în extensie.
Exerciții propriu-zise:
1. Din decubit dorsal kinetoterapeutul realizează mobilizări ale rotulei (transversal și
longitudinal).
2. Din decubit dorsal, kinetoterapeutul realizează mobilizări pasive ale genunchiului,
insistându-se pe rotația internă, care este destul de limitată.
3. Subiectul se află în decubit dorsal cu un sac de nisip sub genunchi și execută
ridicarea gambei, menținand cateva secunde.
4. Subiectul se află în decubit ventral, gleznele sunt fixate la spalier și încearcă să
execute flexia genunchilor contractând mușchii ischiogambieri.
5. Subiectul se află așezat pe sol cu genunchii extinși și execută o contracție
izometrică a ischiogambierilor, apăsând cu călcâiele pe sol.
6. Subiectul se află în decubit dorsal cu o minge medicinală prinsă între picioare și
execută flexia-extensia genunchilor.
7. Subiectul se află în decubit ventral cu picioarele în afară suprafeței de sprijin,
acesta execută flexia plantară, care se face și cu rezistență.
8. Subiectul se află în decubit lateral și execută rotații ale piciorului și ale gambei cu
genunchii în diverse unghiuri de flexie.
9. Subiectul se afla in ortostatism cu fața la spalier și execută ridicări pe vârfuri
simultan sau alternative pe un picior.
10. Subiectul se află în ortostatism, pe o planșetă balansoare încercând să-și păstreze
echilibrul.

29
C. Perioada de revenire (10 min):
1. Din poziția sezând cu palmele pe genunchi, se execută extensii și flexii
alternative sau simultane din glezna (vârf-călcâi). Se repetă de 6 ori.
2. Din poziția șezând, cu picioarele întinse și ridicate la nivelul scaunului se
execută rotiri din glezna. Se repeta de 3x3 ori.
3. Din ortostatism cu palmele pe șolduri se execută balansări înainte și înapoi ale
câte unui membru inferior. Se repetă de 3x3ori.
4. Din ortostatism se execută scuturarea alternativă a membrelor inferioare. Se
repetă 30 de secunde.
5. Alergare ușoară (2 ture).

B. Electroterapia
Electroterapia este o formă de terapie fizicală, de tip conservator care utilizează diferite forme
de curenţi electrici, cum ar fi:
 curentul galvanic, un curent continuu care modifică sarcina electrică a țesuturilor și,
are impact asupra capilarelor facilitand o bună perfuzie tisulară. Modalităţile de
aplicare a curentului galvanic sunt:
 galvanizare simplă, efectuată cu electrozi sub formă de plăci metalice,
învelite în pânză hidrofilă, adaptați ca formă zonei de aplicare, fixate pe
piele, benzi elastice cu săculeti de nisip sau benzi prevăzute cu arici;
 baia galvanică sau hidroelectrolitică;
 baia patru-celulară, formată din patru celule pe ai căror pereți interiori se
găsesc electrozi de cărbune;
 baie completă sau generală (Stanger) - o cadă pe ai căror pereți interni se
fixează niște electrozi;
 ionogalvanizarea, care constă în introducerea unor substanțe
medicamentoase prin tegument, cu ajutorul curentului galvanic.
Curentul galvanic este indicat pentru efectul său antialgic, stimulare neuro-musculară,
biotrofic, vasodilatator etc). Aplicațiile curentului galvanic, actionează direct asupra
tulburarilor circulatorii, întrerupe degradarea structurilor articulare și întârzie evoluția
artrozelor si apariția complicațiilor acestora. Durata unei procedurii este de la 5'-20' la 20'-
30'.

30
  curentul de joasă frecvenţă, este reprezentat de impulsuri ritmice cu o frecvență de
până la 1000 Hz, având efecte de stimulare a fibrelor nervoase și a țesutului muscular
și efecte analgezice, realizate cu TENS, curenţii Träbert și curenţii diadinamici.
Pentru tratamentul gonartrozelor se folosesc curenţi diadinamici cum ar fi: DF
(Difazatul fix) cu efect analgetic, PL (Perioada lungă) cu efect analgetic şi miorelaxant
persistent, preferat în stările dureroase şi persistente;
 curentul de medie frecvenţă;
 curentul de înaltă frecvenţa: (unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaţii infraroşii,
ultraviolete şi laser);
 curentul de joasă frecvenţă (câmpuri magnetice) este aplicat în terapia gonartrozei
pentru ameliorata durerii și creșterea pragului de toleranță la durere prin inductotermie
de înaltă frecvență (UHF).
Electroterapia antalgică se poate realiza încă de la început, după excluderea unui
proces infecțios sau inflamator acut, sau după remiterea simptomelor inflamatorii, dar este
contraindicată la pacienții care au asociate: boli cardiovasculare decompensate, peacemaker,
neoplazie, anumite afecțiuni dermatologice, implant metalic (în funcție de localizare),
tuberculoză activă. De asemenea, electroterapia este contraindicata în timpul menstruațiilor și
în sarcină.

C. Masajul terapeutic

Masajul terapeutic constă in prelucrarea manuala a tesuturilor moi, într-o serie de tehnici
manuale, aplicate la suprafața organismul pentru a stimula circulația sângelui și a limfei și a
reduce contactura musculară.

Înainte de a incepe masajul trebuie să se controleze starea tegumentelor pentru că

eventualele infectii sau echimoze ale pielii contraindică masajul.

Masajul are atât efect local cât și general și poate fi aplicat încă de la începutul
programului de recuperare, pentru efectul său antalgic. Efectul antalgic este mai intens daca se
folosește un gel sau un unguent antiinflamator nesteroidian.

Masajul ajută la menținerea tonusului muscular, iar prin stimularea circulatiei

sanguine locale influențează pozitiv calitatea lichidului sinovial, care are rol de lubrifiant si de
nutritie a cartilajului articular. Este recomandat ca în timpul masajului sa se folosească

31
presiune moderată asupra țesuturilor periarticulare. Durata unei ședințe variază între 5-10
minute iar frecvența este de obicei de o ședință pe zi.

Manevrele de masaj sunt de două tipuri:

- principale – care respectă întotdeauna aceeași succesiune: netezirea, frictiunea,

frământarea, tapotamentele, vibrația;

- secundare - care pot fi aplicate sau nu și se adresează doar anumitor regiuni:

cernutul și rulatul (aplicate pe membre), presiuniile, tracțiunile (mobilizări pasive),
scuturări (asupra articulațiilor extremităților), geluire, ciupirile și pensările (pe
zonele cu strat adipos bogat și structuri musculare bine dezvoltate.

”In cadrul unui studiu din 2010, publicat in "International Journal of Neuroscience",
oamenii de știință au aratat ca stimularea receptorilor de presiune sau stimularea nervilor de
sub piele, care transmit semnalele de reducere a durerii către creier, folosindu-se o presiune
moderată, duce la reducerea în intensitate a simptomelor.”27

D. Balneoterapia
Balneoterapia este o terapie de reglare nespecifică, care acţionează prin diferiţii factori
naturali determinând modificări ale reactivităţii organismului, prin bai de vapori, duș
subacval, băi de namol, hidrokinetoterapie.
Balneoterapia se poate asocia ca terapie, în toate tipurile de tratament: profilactic,
curativ şi de recuperare.În România, stațiunile balneoclimaterice recomandate pentru tratarea
gonartrozei sunt:Herculane, Pucioasa (ape sulfuroase); Gioagiu, Felix (ape cu oligominerale);
Govora, Bazna (ape iodurate); Ocna Sibiului, Amara, Lacul Sarat (ape sarate clorurate).28

27
https://doc.ro/gonartroza/beneficiile-masajului-terapeutic-in-gonartroza
28
https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/gonartroza-cauze-tratament/

32
 II. PARTEA SPECIALA

Recuperarea medicală la pacienții cu gonartroză

II.1. Generalități
Pentru a putea avea o părere proprie cu privire la implementarea și eficiența
programelor de recuperarea medicală aplicabile pacienților cu gonartroză și pornind de la
ideea ca reacția și evolutia pacienților la diverse terapii nu prea este previzibiliă sau
predictibilă, am ales să fac o cercetare calitativă pe un număr restrâns de cazuri cu gonartroză,
internați la Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix, pentru a analiza cât mai
detaliat nivelul de eficiență a procedurilor de recuperare medicală implementate pe parcursul
unui program balneofiziokinetoterapeutic de recuperare.

II.2. Metodologie și context

În acestă cercetare calitativă am inclus un nr. de 10 de pacienți cu gonartroză, aflați în
terapie la Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix, pe parcursul a 4 luni (aprilie
2021 – iulie 2021).

Toţi pacienţii incluși în acestă cercetare aveau stabilit anterior internării, atât
diagnosticul de gonartroză, bazat pe anamneză, examen clinic și investigații paraclinice, cât și
stadiul evolutiv al bolii și recomandarea pentru tratament balneofiziokinetoterapeutic.

La internare pacienții au fost evaluați de medici specialisti de Balneofizioterapie şi

Recuperare Medicală din spital, care au stabilit un program recuperator individualizat pentru
fiecare caz, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Documentarea pentru această cercetare am făcut-o prin culegerea de date și informații,

folosind instrumentele specifice unei cercetări calitative, cum ar fi: observația directă
efectuată în timpul practicii în clinică, interviu cu pacienții, cu specialiști din spital și o
analiză a documentelor medicale din baza de date a spitalului, cum ar fi fișa de observație
clinică generală (FOGC) si fisa de recuperare medicală (FRM) structurată conform modelului
de mai jos:

33
 Nume/prenume
Varsta/sex
Diagnostic
Istoricul actual al afectiunii
Examenul obiectiv al regiunii de
lucru
Evaluare musculara
Evaluare articulara
Descrierea tegumentului
Modificari circulatorii
Sensibilitate/durere
Obiectivele programului kinetic
Mijloace și tehnici de lucru
Program kinetic individualizat
Evaluare finală

Menționez că pentru a păstra confidențialitate datelor nu am completat fișele pacienților cu

date personale sau medicale.

II.2.1. Ipoteza de lucru

Eficiența terapiilor/ metodelor/ tehnicilor de recuperare medicală este direct
proporțională cu stadiul afectiunii și cu nivelul de complianța al pacientului la recomandarile
profesioniștilor/ specialiștilor din domeniu.

II.2.2. Obiectivele programului de recuperare medicală

 Diminuarea fenomenelor algice și inflamatorii, deoarece durerea are impact asupra
nivelului de implementare a programului recuperator;
 Obținerea unei bune stabilități articulare, principala funcţie a genunchiului;
 Ameliorarea mobilității articulare;
 Coordonarea mişcărilor membrului inferior

II.2.3. Analiza datelor pacienților

Pentru a analiza statistic datele culese din fişele medicale ale celor 10 pacienți, am grupat
aceste date în funcție de următoarele aspecte:
1. Factori de risc: mostenirea genetica; varsta; sex; obezitatea; afecţiuni preexistente
(guta, poliartrita reumatoidă); ocupatie; sporturi practicate (fotbal, rugby, schi de
performanță);
2. Stadiul bolii, conform clasificării Ahlback;
3. Cauzele spitalizării: decompensare funcțională; reeducarea fizico-funcţională asistată;
tratament imposibil în condiții de ambulator din diverse motive.

34
Voi prezenta acum structura grupului țintă în funcție de cele 3 aspecte enumerate mai sus.

1. Structura privind factorii de risc

Tabel 1. Structura grupului în funcţie mostenirea genetica
Istoric familial de gonartroză/alte Număr Procent
artroze pacienţi
Fară istoric famlial 4 40%
Cu istoric familial 6 60%

Grafic nr. 1. Structura grupului în funcţie mostenirea genetica

Din structura grupului în funcţie moștenirea genetică reise că riscul de apariţie a
gonartrozei crește la persoanele care au în familie rude care au suferit sau suferă de
gonartroză.

Tabel 2 Structura grupului în funcţie de vârstă

Vârsta Număr pacienţi Procent
41-60 3 30%
61-65 6 60%
65-70 1 %

35
 Grafic nr. 2. Structura grupului în funcţie de vârstă

Din structura pe grupe de vârstă reiese că incidența gonartrozei crește odată cu vârsta,
dar numărul celor care apelează la terapie este mai mare la persoanele active (41- 65 ani),
acestea fiind mai interesate să se trateze. Șansele de a dezvolta gonartroză cresc totuși odată
cu înaintarea în vârsta.

Tabel 3. Structura grupului în funcție de sex

Sexul Număr pacienţi Procente

Feminin 8 80%
Masculin 2 20%

Grafic nr. 3.Structura grupului în funcție de sex

Din structura în funcție de sex reiese că incidența gonartrozei este mai crescută la
femei față de bărbati.

36
Tabel 4. Structura grupului în funcție de gradul de obezitate/IMC

Gradul de obezitate Număr pacienţi Procente

Greutate normala/IMC intre 18,50 si 24,99 1 10%
Supraponderal/IMC intre 25,00 si 29,99 1 10%
Obezitate gradul I/IMC intre 30,00 si 34,99 3 30%
Obezitate gradul II/IMC intre 30,00 si 34,99 5 50%

struc tura grupului in f unc ti e de

imc

Număr pacienţi Procente

50%
30%
10%

10%

3
1

Grafic nr. 4.Structura grupului în funcție de gradul de obezitate/IMC

Din structura în funcție de gradul de obezitate/IMC se poate observa că obezitatea are impact
negativ asupra gonartrozei. Daca IMC depaseste 29, riscul de a dezvolta osteoartrita
genunchiului se tripleaza.
Tabel . 5. Structura grupului în funcție de afecţiuni preexistente (guta, poliartrita
reumatoidă)
Afectiuni preexistente Număr pacienţi Procente
gonartrozei
Fara afectiuni preexistente 2 20%
Guta 3 30%
Poliartrita reumatoida 4 40%
Hipotiroidism 1 10%

37
Grafic nr.5.Structura grupului în funcție de afecţiuni preexistente (guta, poliartrita
reumatoidă)

Structura grupului in funcție de afectiuni

preexistente

Poliartrita reumatoida

Guta

Fara afectiuni preexistente

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Procente Număr pacienţi

Din structura în funcție de afecţiunile preexistente rezultă ca incidența gonartrozei este

mai mare la persoanele care au în antecedente afecțiuni inflamatorii, metabolice sau
endocrine.

Tabel 6. Structura grupului în funcție de tipul de ocupație/activitate

Ocupație/activitate Număr pacienţi Procente

Muncitori in construcții 2 20%
Activitati intelectuale 2 20%
Menajera 3 30%
Curierat 2 20%

Grafic nr. 6.Structura grupului în funcție de tipul de ocupație/activitate

38
 Analizând structura grupului în funcție de tipul de activitatea pe care pacienții au
practicat-o, reiese că activitatile care presupun efort fizic prin folosirea repetitivă a
articulaţiilor genunchiului (îngenunchiere și ghemuire repetitivă, ridicarea de greutati, urcatul
scarilor etc.) cresc riscul de gonartroză.

Tabel 7. Structura grupului în funcție de sporturi practicate (tenis, fotbal, rugby, atletism)

Sport practicat Număr pacienţi Procente

Tenis 2 20%
Fotbal 3 30%
Rugby 3 30%
Nu au practicat 2 20%

Analizând structura grupului în funcție de tipul de sporturi practicate, observăm că

incidența gonartrozei este mai crescută la persoanele care au menționat activități sportive
intense și prelungite, comparativ cu grupurile cu activitate scăzută. Aceste persoane au avut
afectate in mod repetat articulațiile, tendoanele și ligamentele, care au accelerat distrugerea
cartilajului.

2. Structura grupului în funcție de stadiul bolii, conform clasificării Ahlback

Tabel. 8. Structura grupului în funcție de stadiul bolii

Stadiul bolii Număr pacienţi Procente

Stadiul I 1 10%
Stadiul II 3 30%
Stadiul III 4 40%
Stadiul IV 2 20%
Stadiul V 0 0%

39
Grafic nr. 7 Structura grupului în funcție de stadiul bolii

Analizând structura grupului în funcție de stadiul bolii, conform clasificării Ahlback

am observant că cei mai mulți pacienți care apelează la programe de recuperare medicală sunt
în stadiul II și III.

Menționez că toți pacienții incluși în cercetare aveau gonartoză unilaterală, stangă (4

pacienți) sau dreaptă (6 pacienți).Pacienții care aveau gonartroză în stadiul I și II prezentau
simptome precum: dureri in ortostatism prelungit si la coborârea unei pante, usoara hipotrofie
si hipotonie a cvadricepsului, crepitatii articulare moderate.

Pacienții care aveau gonartroză în stadiul III și IV prezentau simptome precum: dureri intense
care apareau in ortostatism si la mers, limitarea mobilitatii pana la maxim 90 de grade,
cresterea de volum a genunchiului, crepitatii intense; hipotrofie si hipotonie importanta a
cvadricepsulu, instabilitatea genunchiului.

3. Structura grupului în funcție de cauzele spitalizării

Tabel 9. Structura grupului în funcție de cauzele spitalizării
Cauza Număr Procente
pacienţi
Decompensare funcțională 3 30%
Reeducare fizico-funcţională asistată 3 30%
Tratament imposibil în condiții de ambulator din diverse 4 40%
motive

40
Grafic nr.8. . Structura grupului în funcție de cauzele spitalizării

st r u c t u r a g r u p u l u i i n fu n c ti e d e c a u za
sp i t a l i za r i i

Număr pacienţi Procente

4
3

40%
30%

30%

La cauzele spitalizării se observă ca majoritatea pacienților care se internează în spital

pentru recuperare nu au condiții prielnice pentru a efectua aceste programe în ambulatoriile de
specialitate sau au recomandare medicală pentru reeducare fizico-funcţională asistată, în urma
intetrvențiilor chirurgicale.

II. 3. Prezentarea modului de implementare a programelor terapeurice

Pacienţii incluși în această cercetare, au ajuns la Spitalul Clinic de Recuperare

Medicala Baile Felix la recomandarea medicului ortoped (6 pacienți) și a medicul de familie
(4 pacienți) cu bilet de trimitere și cu cardul de asigurat CNAS, pe baza căruia beneficiază de
un pachet de servicii, decontat de CAS.

Pacienții diagnosticați anterior pe baza investigațiilor specifice afecțiunii, au mai prezentat

medicului specialist de recuperare medicală, alte documente medicale obținute anterior, cum
ar fi: analize de laborator (hemoleucograma, proteina C-reactivă, fibrinogenul, factorul
reumatoid); rezultate de la radiografii în diferite incidente (fata (AP), profil, axiala de rotula, a
membrului inferior in intregime (Ortoleg); rezultate RMN și rețete sau scrisori medicale din
care reiese tratamentul medicamentos/chirurgical urmat anterior sau actual, prescris de
medicul curant.

Evaluarea la consultația iniţială s-a efectuat de către medicul de recuperare, medicină

fizică și balneologie, prin anamneză și examen clinic general și a cuprins: bilanțul articular

41
anatomic și funcțional și bilanțul muscular. În urma evaluării s-a întocmit planul de
recuperare personalizat, ținându-se cont de diagnosticul de trimitere și de particularitățile
individuale ale fiecărui pacient (vârsta, gen, stadiul bolii, stare fizică și psihică etc.).

În funcție de procedurile recomandate de medicului de specialitate din spital și de gradul de

ocupare al spitalului, pacienții au fost programați pentru ședintele de terapie.

Pe parcursul curei de recuperare medicală pacientii au fost monitorizați privind evoluţia

clinică și funcțională și eficacitatea tratamentului recuperator, pentru a stabili progresele
făcute în timp de fiecare pacient și pentru a adapta planul de tratament în funcţie de evoluţia
pacientului.

Spitalul dispune de echipamente și aparatură modernă care facilitează implementarea optima a

mixului de kinetoterapie, fizioterapie si proceduri specifice, într-un spațiu adecvat și primitor.

Voi prezenta pe scurt procedurile de recuperare medicală incluse în programele

terapeutice ale celor 10 pacienți incluși în cercetare.

II.3.1. Tipuri de proceduri/tehnici de recuperare medicală incluse în

programele terapeutice

1. Kinetoterapia

Procedurile de kinetoterapie constau în posturari pentu corectarea flexumului de

genunchi (Fig. II.1.), tonifierea musculara a cvadricepsului si a muschilor ischiogambieri;
mobilizarea articulara pentru recastigarea extensiei complete si pentru marirea flexiei,
utilizandu-se toate tehnicile cunoscute (posturari, mobilizari pasive, active, cu piciorul
alunecand pe o planseta, etc.).

Exercitiile au fost dozate de la simplu la complex, incepând cu 3-4 serii a câte 5

repetări. Ședințele de kinetoterapie se încep cu exerciții de încalzire folosind:

- bicicleta ergonomica;

- genuflexiuni (până la 50° din flexia totală).

42
 Fig. 13. Posturări pentu corectarea flexumului de genunchi29

Pentru refacerea tonusului muscular la cvadriceps se realizează:

a. exerciţii izometrice

b. exerciţii cu rezistenţă progresivă.

a. Exercițiile izometrice

- se efectuează de doua ori pe zi, în serii de câte 10 pentru fiecare picior, cu

pacientul in decubit dorsal, ventral sau șezând, astfel:

- din decubit dorsal, genunchii flectati, talpile sprijinite pe saltea, extensia

genunchilor cu flexia coapsei pe bazin simultan și alternativ;

- din decubit dorsal, flexii si extensii ale genunchiului, simultan și alternativ (vezi
fig. 14);

29
https://www.vissco.com/physiotherapy-exercise/ankle-pump-with-knee-flexion/

43
 Fig. 14. Kinetoterapie, exercitii izometrice30

- din decubit ventral, flexii și extensii ale genunchiului simultan și alternativ;

- din pozitia sezand pe scaun, ducerea genunchilor la piept, alternativ, cu ajutorul

mâinilor.

b. Exerciţiile cu rezistenţă progresivă

- exercitii cu benzi elastice și greutăți

- asezat, se fixează la nivelul gleznei greutăţi cu valori progresive şi se ridică

(extensia genunchiului ) până apare oboseala musculară.

Fig. 15. Kinetoterapie individuală cu bandă elastică31

30
https://doinaflorescu.wordpress.com/2015/10/09/5-excelente-exercitii-pentru-gonartroza-de-facut-la-noi-
acasa/
31
https://doc.ro/comunitatile-doc/gonartroza

44
Pentru mobilizarea articulara se utilizează toate tehnicile cunoscute (posturari, mobilizari
passive, active etc.).

Pentru recuperarea prin kinetoterapie s- a mai folosit aparatură speciala cum ar fi: covor rulant,
bicicleta ergometrica etc.

2. Electroterapia

Electrostimularea neuromusculara, o terapie foarte des folosita in gonartroza, cu

efecte antiinflamatorii, pentru a ameliora şi controla inflamaţia, durerea, contractura
musculară, redoarea articulară, etc. a fost aplicată prin:

- curent galvanic (galvanizarea simplă, baie hidroelectrolitică (patru-celulară,

Stanger), ionoforeza, actionează asupra tulburarilor circulatorii intarziind evolutia
gonartrozelor si aparitiei complicațiilor acestora.

- curentii diadinamici (CDD), pentru efecte antalgice, miorelaxante si

vasculotrofice;

- curentul Trabert și TENS (Stimularea Nervoasa Electrica Transcutanata)

(impulsuri ritmice cu o frecventa de pana la 1000 Hz), are efecte excitomotorii
asupra fibrelor nervoase si a tesutului muscular si efecte analgetice realizate;

- Curentul interferential (CIF), curent de medie frecventa, are ca efect cresterea

pragului dureros și efect stimulant pe musculatura striata;

Fig. 16. Electroterapia32

”Potrivit unui studiu din 2015, curentul interferential (CIF) este singurul tratament
semnificativ de eficient in termeni ce tin de intensitatea durerii si de modificarea scorului de
durere, cand aceasta metoda a fost comparata cu tratamentele aplicate grupului de control.

32
https://doc.ro/gonartroza/optiuni-de-tratament-non-medicamentos-electroterapia

45
Intre timp, curentul interferential (CIF) a avut cea mai mare probabilitate de a fi cea mai buna
optiune din cadrul celor 6 metode de tratament incluse in meta-analiza, in privinta calmarii
durerii la pacientii cu gonatroza.”33

Sedintele de electroterapie au fost efectuate zilnic timp de 10-30 minute, o perioada de 10-14
zile.

C. Masajul terapeutic

Masajul terapeutic a fost indicat in gonartroza pentru efectul de tonifiere asupra

muschilor genunchiului .

Fig. 17. Masajul terapeutic în gonartroză34

S-au folosit manevre de tip fricţiune, vibraţii perisaj, efectuate pe zonele de inserţie
tendinoasă si ligamentară.

Manipularea membrelor s-a bazat pe miscari mici realizate pasiv la articulatiile membrlui
inferior, mișcări de lateralitate si rotatie la nivelul gleznei și genunchiului, mișcări de
alunecare antero-posterioara la gleznă și genunchi (Fig. 18).

Manipularile se realizeaza pentru cresterea mobilitatii si scaderea durerii.

33
https://doc.ro/gonartroza/optiuni-de-tratament-non-medicamentos-electroterapia
34
https://doc.ro/gonartroza/beneficiile-masajului-terapeutic-in-gonartroza

46
 Fig. 18. Masajul terapeutic în gonartroză35

Tehnica masajului nu trebuie să producă durere pacientului.

Tratamente de masaj efectuate în apă caldă sau în timpul / după o vizită la saună au avut
efecte deosebit de eficiente.

D. Balneoterapia

Balneoterapia, este o metoda eficientă pentru gonartroza în primul rând prin efectul
termic, care determină creșterea fluxului sanguin şi vasodilataţie, apoi prin efecte mecanice,
chimice, imunologice, condroprotectoare. De asemenea imersia corpului în apa termală
facilitează mobilizarea articulațiilor și tonifierea musculară. 36

Curele balneare cu apele termale de la Băile Felix, la pacienţii cu gonartroză, reduc

mult simptomatologia, mai ales durerea determinând o îmbunătățire semnificativă a nivelului
de funcționalitate al articulațiilor și implicit cresc calitatea vieţii.

Hidroterapia sau Hidrokinetoterapia (fig.19), este o metodă ideală pentru pacientii cu

gonartroza, pentru ca apa ajuta la reducerea greutatii plasate pe articulatii. ”Studiile au aratat
ca pana la 50% din greutatea corpului este sustinuta in apa adanca pana la talie, in timp ce
90% din greutate este sustinuta in apa cu o adancime pana la gat.”37

Pentru a preveni sau trata gonartroza se recomanda tratament in statiuni

balneoclimaterice cu oligominerale, iodurate sau sulfuroase. Pentru a beneficia de aceste
tratamente si pentru a scapa partial sau total de durere, dar si pentru a corecta mersul, pacientii
pot vizita urmatoare statiuni din Romania:
 Ape sulfuroase: Herculane, Pucioasa
35
https://masajmed.ro/gonartroza/
36
https://desprespa.ro/blog-turism-medical-balnear/tratamentul-gonartrozei/
37
https://doc.ro/gonartroza/sportul-in-apa-benefic-pentru-pacientii-cu-gonartroza

47
  Ape cu oligominerale: Gioagiu, Felix
 Ape iodurate: Govora, Bazna
 Ape sarate clorurate: Ocna Sibiului, Amara, Lacul Sarat
Miscarea in apa termală, fie individual, fie în grup, a fost practicata de către toti
pacientii incluși în cercetare, chiar si de pacientii cu o forma mai avansata.

Fig. 19. Hidrokinetoterapie în gonartroză38

II.3.2. Implementarea programul terapeutic la grupul de pacienţi

Fiecare pacient din grupul de studiu a fost inclus într-un program recuperator pe o
perioadă de 14 zile (perioada spitalizarii).
Program recuperator personalizat, a fost stabilit de medicul specialist din spital, în
funcţie de stadiul de evoluţie şi de bolile asociate si a constat în diferite proceduri de
recuperare medicală disponibile în spital.
Şedinţele de kinetoterapie s-au desfășurat în încăperi foarte bine aerisite, cu
temperatură constanta (180 C- 200 C) şi luminoase, înaintea mesei sau cu două ore după.
Pacienți au fost educați să poarte o vestimentaţie comoda din bumbac și să participe activ la
toate exercițiile. De asemenea au fost informați de către kinetoterapeut despre necesitatea şi

38
https://doc.ro/gonartroza/sportul-in-apa-benefic-pentru-pacientii-cu-gonartroza

48
importanţa terapiei, despre tipul de exerciții, modul de efectuare precum şi despre efectelor
acestora, și necesitatea evaluării periodice a progreselor produse.
Gradarea efortului depus de pacient s-a facut progresiv și au fost monitorizate funcțiile
vitale pentru a adapta intensitatea exercițiilor la posibilitățile pacientului.
Kinetoterapeutul a evaluat și analizat fiecare caz în parte, pentru a putea selecta și doza
diferențial exerciţiile, adaptându-le stadiului bolii și condiţiei clinice a bolnavului, astfel:
 Evaluarea a constat în: anamneză, examen clinic (masurare functii vitale, inspectie,
palpare) evaluarea durerii, evaluarea altor simptome asociate, bilant articular si
muscular.
 La bilantul articular s-a apreciat gradului de mobilitate al articulatiei genunchiului
bolnav, prin masurarea cu goniometru a unghiurilor de miscare, in flexie si extensie.
 Bilantul muscular s-a efectuat manual folosind Scala Medical Research Council
(MRC) pentru evaluarea manuală a forţei musculare.
 Evaluarea durerii s-a realizat cu ajutorul Scalei Vizual-Analogice (SVA).

Fig. 20 Scala Vizual-Analogica (SVA)39

39
https://www.smuis.ro/pdf/TERAPIA%20DURERII_Floria%20M.pdf

49
II.3.3. Evaluarea initiala a pacientilor incluși in studiu

Voi prezenta în tabelul de mai jos evaluarea facută de kinetoterapeut la începutul terapiei, prezentând date demografice ale celor 10
pacienti, manifestările clinice prezente la începutul programului terapeutic, masuratorile efectuate cu goniometru pentru bilantul articular și
bilantul muscular conform scalei de evaluare.
Tabel 10

Cazu Varst Se Stadiul Apreciere Simptome Bilantul articular Bilantul Tumefiere Redoarea Impotenţa
l nr. a x gonartroze a durerii asociate Initial Muscular a ariilor articulară funcţională
i pe scala durerii initial articulare
vizuală
analogă flexi extensia flexi extensi da nu
(SAV) a a a
1. 54 M gonartroză 5 Inflamatie 60 0 4 4 da - matinală medie
stânga locală
Stadiul 2
2. 56 F gonartroză 7 limitarea 50 - 5 4 3 da - redoare medie
stangă mobilitatii semnificativ
Stadiul 3 articulare, a matinala si
cracament dupa repaus
e
3. 59 M gonartroză 3 edem si 70 0 5 5 - nu absenta ușoară
stânga tumefactie
Stadiul 1
4. 62 F gonartroză 6 Inflamatie 60 0 4 4 da - matinală medie
dreaptă locală
Stadiul 2
5. 62 F gonartroză 8 Inflamatie 45 -5 3 3 da - pierderea accentuată
dreaptă locală flexibilitatii
Stadiul 4 limitarea articulatiei,
mobilitatii
articulare
6. 63 F gonartroză 7 limitarea 50 - 5 4 3 da - redoare medie
stânga mobilitatii semnificativ
gonartroză articulare a matinala si
dreaptă dupa repaus
Stadiul 3
7. 64 F gonartroză 8 Inflamatie 35 - 1 3 3 da - pierderea accentuată
dreaptă locală 0 flexibilitatii
Stadiul 4 limitarea articulatiei,
mobilitatii
articulare
8. 64 F gonartroză 7 limitarea 50 - 5 4 3 da - redoare medie
dreaptă mobilitatii semnificativ
Stadiul 3 articulare, a matinala si
cracament dupa repaus
e
9. 65 F gonartroză 5 Inflamatie 60 0 4 4 da - matinală medie
dreaptă locală
Stadiul 2
10. 69 F gonartroză 6 limitarea 45 - 5 4 3 da - redoare medie
dreaptă mobilitatii semnificativ
Stadiul 3 articulare a matinala si
dupa repaus

51
52
II. 3.2. Analiza rezultatelor finale

Pe tot parcursul curei de recuperare medicală pacienţii incluși în cercetare au fost

monitorizați și conștientizați pentru a-și urma corect tratamentul medicamentos instituit de
medicul curant ortoped sau de medicul de familie.
Programele de recuperare medicală efectuate în spital pentru pacienții urmăriți au avut
loc fără incidente relevante pentru rezultatele studiului. Au existat situații în care unii
pacienții nu s-au prezentat la toate ședințele conform programării din diverse motive invocate
de aceștia (alterarea stării de sănătate datorită bolilor asociate, probleme personale sau de
sănătate etc,).
În ceea ce priveşte amplitudinea articulară, la nivelul genunchiului afectat, s-a
înregistrat o creştere între evaluarea iniţială şi cea finală pentru flexie în medie de 52,5 0 în
timp ce pentru extensie/revenire din flexie, creşterea între evaluarea iniţială şi cea finală a
avut o medie de 3,50 , conform tabelului 11.

Tabelul 11. Rezultatele evaluării amplitudinii articulare la nivelul articulaţiei genunchiului

afectat, initială si finală

Cazul nr. Evaluare initială Evaluare finală Diferenta

Flexie Extensie Flexie Extensie Flexie Extensie
1. 60 0 100 0 40 0
2. 50 5 90 0 60 5
3. 70 0 115 0 45 0
4. 60 0 100 0 40 0
5. 45 5 90 0 35 5
6. 50 5 90 0 40 5
7. 35 10 80 0 45 10
8. 50 5 90 0 40 5
9. 60 0 100 0 40 0
10. 45 5 90 0 45 5
Media 52,5 3,5 85,5 0 33 3,5
 Grafic nr.9. Rezultatele evaluării amplitudinii articulare la nivelul articulaţiei
genunchiului afectat, initială si finală

Aprecierea evoluţiei forţei musculare arată progresul înregistrat între evaluarea iniţială
şi cea finală, cu o creştere medie a forţei muşchilor de 0,7 puncte la flexie şi de 0,9 puncte la
extensie, conform tabelului 12.

Tabelul 12. Rezultatele evaluării forţei musculare la nivelul articulaţiei genunchiului afectat,
initială si finală

Cazul nr. Evaluare initială Evaluare finală Diferenta

Flexie Extensie Flexie Extensie Flexie Extensie
1. 4 4 5 5 1 1
2. 4 3 5 4 1 1
3. 5 5 5 5 0 0
4. 4 4 5 5 1 1
5. 3 3 4 4 1 1
6. 4 3 4 4 0 1
7. 3 3 4 4 1 1
8. 4 3 4 4 0 1
9. 4 4 5 5 1 1
10. 4 3 5 4 1 1
Media 3,9 3,5 4,6 4,4 0,7 0,9

54
 Grafic nr.10. Rezultatele evaluării forţei musculare la nivelul articulaţiei genunchiului
afectat, initială si finală
Pentru a evalalua eficiența tratamentului de recuperare medicală raportat la nivelul de
complianță al pacientului am stabilit un instrument de evaluare în care am alocat valori
numerice pentru nivelul de complianță și calificative pentru eficiența programului terapeutic
ținând cont de evaluarea finală comparativ cu evaluarea initială, astfel:

Nr. total de ședinte de recuperare la care Nivel de Eficiența

pacientul s-a prezentat conform planificarii și a compliantă la programului
respectat recomandarile tratament terapeutic
8 1 Scăzută
10 2 Medie
14 3 Ridicată

Tabel 13 Structura grupului privind eficiența programului terapeutic urmat și nivelul de

complianță la tratament

Criterii Eficiența programului terapeutic nivelul de complianță la tratament

ridicată medie scazută 3 2 1

Număr de pacienți 7 2 1 6 3 1
Procent 70% 20% 10% 60% 30% 10%

55
Grafic nr. 11. Nivelul de complianta la terapie

S-a constat că la finalul tratamentului de recuperare, s-a obţinut o îmbunătăţire

relevantă a simptomatologiei și o creștere a calității vieții la pacienții complianți la tratament
și doar ameliorarea anumitor simptome la pacienții care nu au reușit să respecte în totalitate
programul terapeutic.

Pentru a evalalua eficiența tratamentului de recuperare medicală raportat la stadiul

afectiunii am stabilit un instrument de evaluare în care am alocat o valoare numerică, de la 1
la 3, pentru nivelul de satisfactie al pacientului în funcție de stadiul bolii și calificative pentru
eficiența programului terapeutic ținând cont de evaluarea finală comparativ cu evaluarea
initială, astfel:
Nivel de satisfactie 1 – satisfacator
Nivel de satisfactie 2 – mulțumit
Nivel de satisfactie 3 – foarte mulțumit

Tabel 14. Structura grupului privind eficiența programului terapeutic urmat și nivelul de
satisfacție, în funcție de stadiul evolutiv al bolii

Stadiul bolii Nr. pacienti Nivel de satisfactie Eficiența programului terapeutic

Stadiul 1 1 3 Foarte bună
Stadiul 2 3 2 Buna
Stadiul 3 4 2 Medie
Stadiul 4 2 1 Scazuta

56
Din acestă analiză se observă că nivelul de satisfactie al pacientilor privin eficienta terapiei
este mult mai crescută la cei din stadiul I și II față de cei din stadiile III și IV.

Nivel de satisfactie fata de rezultatul terapiei, in

functie de stadiul bolii
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1 2 3 4

Nivel de satisfactie Eficiența programului terapeutic

Grafic nr. 12. Nivelul de satisfacție fata de rezultatul terapiei, în funcție de stadiul evolutiv al
bolii
La externare paciențiilor li s-a stabilit un program de kinetoterapie pe care sa-l
continue acasă şi deasemenea au fost instruiți și aparţinătorii sau persoanele implicate în
îngrijirea pacientului la domiciliu, pentru a-i susține în acest demers.

57
 CONCLUZII

Analiza rezultatelor obținute cu cei 10 pacienti cu gonartroză la Spitalul Clinic de

Recuperare Medicala Baile Felix, în perioada aprilie 2021 – iulie 2021, m-a ajutat să constatat
urmatoarele:
 La toti pacientii s-a constatat o crestere a amplitudinii articulare si a fortei
musculare la nivelul articulatiei genunchiului
 La finalul tratamentului de recuperare, s-a obţinut o îmbunătăţire relevantă a
simptomatologiei și o creștere a calității vieții la pacienții complianți la tratament
și doar ameliorarea anumitor simptome la pacienții care nu au reușit să respecte în
totalitate programul terapeutic.
 Prognosticul pacienţilor cu gonartroză depinde foarte mult de stadiul în care este
diagnosticată și de începerea precoce a tratamentului;
 Foarte importanta pentru prevenirea si evolutia gonartrozei este schimbarea
stilului de viata, care se refera la mentinerea mobilitatii prin activitate
fizica, evitarea suprasolicitarii genunchiului si pierderea in greutate (la
persoanele supraponderale).
Consider că rezultatele studiului efectuat pentru acestă lucrare mi-au adus multe
informații noi atât despre gonartroză cât și despre profesia de fiziokinetoterapeut și că ele îmi
vor fi utile atât pentru practica de recuperare medicală specifică artrozelor cât și pentru
educarea pacienților cu gonartroze.

58
BIBLIOGRAFIE

A. CĂRŢI

1. Cevei Mariana, Elemente de electroterapie practică, Editura Universităţii din Oradea,

2009

2. Chiriac M., (2000)- Testarea manuala a fortei musculare, Ed. Universitatii din Oradea

din Oradea, 2005

3. Dragan, I., Masaj – automasaj, editura Cucuteni, 1995

4. Manualul Merk de diagnostic si tratament editia a XVIII-A-Artroza, Editura: ALL, 2006

5. Mihai Nicolescu, Semiologie ortopedica, Edit. Univ. „Carol Davila”, Bucuresti, 2003
Adriana Sarah Nica, Compendiu de medicina fizică şi recuperare, Editura Universală
„Carol Davila” – 1998

6. Mircea Ioana, Kinetoterapie generală şi biomecanică – CURS, Editura Universităţii

7. Moţet D. Mârza D. Note de curs, Universitatea Bacău, 1995

8. Popa D., Popa, V., Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice, Editura
Universităţii din Oradea, 1999

9. Radulescu A., Electroterapie, Editura Medicală, Bucureşti, 1998

10. Sbenghe, T. - Kinetoterapie profilactica, terapeutica si de recuperare, 1987

11. Sidenco E.L., Bilanţul articular şi muscular, Editura A.P.P., Bucureşti, 1999

12. Sidenco E.L., Ghid practic de evaluare articulară şi musculară în kinetoterapie, Editura
Fundaţiei România de Maine, Bucureşti, 2005

13. Victor Papilian, Anatomia Omului. Aparatul locomotor. Vol I (editia a XII-a), Editura
BIC ALL

B. SURSE INTERNET

1. Consideraţii privind eficienţa hidrokinetoterapiei în cadrul procesului complex de

recuperarea funcţională a Genunchiului artrozic, Revista Română De Kinetoterapie,

59
 Vol. 25 / Nr. 43 / Decembrie 2019/
http://revrokineto.uoradea.ro/25_43/2.rovrekineto_25_43_Boca.pdf

2. Mârza-Dănilă Doina, Prof. Univ., Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura Alma
Mater Bacău – 2012, / https://artsdocbox.com/84517441-Humor/Bazele-generale-ale-
kinetoterapiei.html

3. Studiul "Electrical stimulation for pain relief in knee osteoarthritis: systematic review
and network meta-analysis.", publicat in 2015 in Osteoarthritis and Cartilage, autori:
Zeng C, Li H, Yang T, Deng ZH, Yang Y, Zhang Y, Lei
GH./https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25497083)

4. https://anatomie.romedic.ro/articulatia-genunchiului

5. https://www.pansportmedical.ro/recuperare/articole/
structura_biomecanica_articulatie_genunchi.html

6. http://www.lectiadeortopedie.ro/leziunile-cartilajului-articular/

7. http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-genunchiului/

8. https://anatomie.romedic.ro/sistemul-articular

9. https://kinetoiasi.ro/anatomia-genunchiului/

10. https://criosfere.ro/blog/ruptura-de-ligament-cauze-simptome-tratament-preventie/

11. http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-genunchiului/

12. https://www.ziaruldesanatate.ro/sanatate/scurta-lectie-de-anatomie-genunchi/

13. https://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-GENUNCHIULUI22432.php

14. https://www.petrebogdan.ro/gonartroza-artroza-genunchiului-cauze-simptome-stadii-
diagnostic-tratament/

15. https://drparaschiv.ro/service/gonartroza/

16. http://www.ortoped-constanta.ro/gonartroza/

17. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/gonartroza-cauze-
simptome-tratament

60
18. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/dr-vlad-predescu-cauzele-durerilor-de-
genunchi

19. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/medicina-regenerativa-cartilajului

20. https://ro.scribd.com/doc/185144562/kientoterapie

21. https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html

22. https://gebotools.ro/goniometru-digital-cu-rigla-300x300mm.html

23. https://www.pngegg.com/en/png-ofbsm

24. https://ro.scribd.com/doc/270247276/Bilant-Articular-Si-Muscular-Sbenghe

25. https://depositphotos.com/33444233/stock-photo-physiotherapist-measuring-knee-
with-goniometer.html

26. https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html

27. https://vdocuments.site/evaluarea-aparatului-locomotor-tatiana-balint-2007.html

28. https://www.qreferat.com/referate/medicina/EVALUARE-IN-
KINETOTERAPIE834.php

29. https://www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro/gonartroza/

30. https://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.html

31. https://doc.ro/gonartroza/beneficiile-masajului-terapeutic-in-gonartroza

32. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/
gonartroza-cauze-tratament/

33. https://www.vissco.com/physiotherapy-exercise/ankle-pump-with-knee-flexion/

34. https://doinaflorescu.wordpress.com/2015/10/09/5-excelente-exercitii-pentru-
gonartroza-de-facut-la-noi-acasa/

35. https://doc.ro/comunitatile-doc/gonartroza

36. https://doc.ro/gonartroza/optiuni-de-tratament-non-medicamentos-electroterapia

37. https://doc.ro/gonartroza/optiuni-de-tratament-non-medicamentos-electroterapia

38. https://doc.ro/gonartroza/beneficiile-masajului-terapeutic-in-gonartroza

61
39. https://masajmed.ro/gonartroza/

40. https://desprespa.ro/blog-turism-medical-balnear/tratamentul-gonartrozei/

41. https://doc.ro/gonartroza/sportul-in-apa-benefic-pentru-pacientii-cu-gonartroza

42. https://doc.ro/gonartroza/sportul-in-apa-benefic-pentru-pacientii-cu-gonartroza

43. https://www.smuis.ro/pdf/TERAPIA%20DURERII_Floria%20M.pdf

44. www.arthritis.org

45. www.nhs.uk

46. www.healthline.com

47. www.mayoclinic.org

62
63