PROIECT DE LECȚIE

Clasa a III-a A
Disciplina: Ştiinţe ale naturii
Aria curriculară: Matematică şi știinţe ale naturii
Unitatea de învățare: Pe aripi de păsări
Subiectul: Ziua şi noaptea. Anotimpurile
Tipul lecției: predare/învățare
Scopul lecției: Întelegerea cauzei anotimpurilor si a alternanței zi-noapte.
Competențe specifice:
Științe ale naturii
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ
2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat
3.2. Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător

Comunicare în limba română

2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog

Muzica și mișcare
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a
acompaniamentului instrumental

Obiective operaţionale
- să descrie în enunţuri simple mişcarea de rotaţie a Pământului;
- să explice fenomenele de zi/noapte şi formarea anotimpurilor ca efecte ale mişcării Pământului;
- să utilizeze corect, în descrierea fenomenelor, termenii: ,,rotaţie”, ,,axă”, ,,echinocţiu”, „solstiţiu”;
- să caracterizeze anotimpul propus în funcţie de factorii de mediu: temperatură, precipitaţii, vânt,
durata zilei şi a nopţii;
- să participe activ, cu plăcere şi interes la lecţie;
- să respecte regulile de comunicare şi colaborare în vederea îndeplinirii sarcinilor de lucru;
- să adopte o poziţie corectă în bancă pe tot parcursul lecţiei;
- să scrie corect şi estetic în caiete şi pe fişele de lucru.

Strategia didactică:
a) Metode și procedee didactice: observația, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea,
lectura explicativă, jocul didactic, activitatea independentă, turul galeriei;
b) Mijloace de învăţământ: ilustraţii, planșe, fişă de lucru, textul suport, casetofon, cd, hârtie glasse,
glob pământesc, lanternă, laptop, videoproiector;

c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie:
1. Pârâială, D. Dumitru, Pârâială, Viorica – Auxiliar al manualelor alternative- clasa aIII-a”, Editura
Euristica, Iaşi, 2007;
2. Piţilă, Tudora, Mihăilescu, Cleopatra – manual pentru clasa a III-a Editura Aramis, București,2005.
Nr. Secvențele Conținutul și tehnologia didactică Resurse Evalu
crt. lecției are
Activitatea învăţătoarei Activitatea Metode și Mijloace Forme de
elevilor procedee organi
zare
1. Moment Le cer elevilor să-şi pregătească cele -își pregătesc
organizatoric necesare lecţiei. cele necesare
2 min. Corectez poziţia elevilor în bancă. lecției
Stabilesc climatul de linişte şi ordine -adoptă o poziție
adecvat. corectă în bancă
2. Verificarea a) Verificarea frontală -frontal
cunoștințelor - Care sunt stările de agregare ale apei? orală
10 min. - Ce este evaporarea? Dar condensarea?
- Din ce sunt formați norii? -răspund la -conversația
- Cum se numeşte trecerea continuă a întrebări
picăturilor de apă prin diferite stări de
agregare? -jocul
- Ce este lapovița? didactic
- Cum se formează ploaia?
Joc didactic: Răspunde repede și bine! -răspund la
Se citesc ghicitorile din Anexa 1. ghicitori

b) Verificarea individuală

FIȘĂ
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
-individual
1) Completează:
-fișe
În natură există apă în stare solidă, sub
formă de ......................................................., scrisă
 în stare lichidă sub formă
de ................................................................, în
stare gazoasă, sub formă -completează
fișele -exercițiul
de ................................................................ .
Apa mărilor şi a oceanelor încălzită de
soare se ...................................................... .
Vaporii de apă
formează .............................................., care îi
vedem pe cer. Când norii întâlnesc aer rece
se transformă în ...............................................
. Astfel, apa ajunge din nou pe pământ,
după care toate acestea se reiau. Acest
drum al apei se numeşte ........................ .
2) Adevărat sau fals?
Transformarea apei lichide în vapori se
numeşte evaporare. ( )
Norii sunt formaţi din praf. ( )
Zăpada se formează datorită vântului. ( )
Când picăturile de ploaie îngheaţă se
produce grindina. ( )
Circuitul apei în natură face ca apa să fie
inepuizabilă. ( )
3. Discuții - prezentarea unei discuţii între un şoarece, -elevii ascultă și -lectura - laptop -frontal
introductive o broască şi un melc privesc imaginile explicativa -videoproiec-
3min. proiectate tor
4. Anunţarea Astăzi vom face o călătorie imaginară în -elevii ascultă și -conversaţia -frontal
temei şi cosmos, vom înţelege cum se formează ziua rețin euristică
formularea şi noaptea şi vom discuta despre -explicația
obiectivelor anotimpuri. Pentru aceasta, voi trebuie să
2min. fiți foarte atență şi să răspundeţi la diferite
întrebări, şi cu siguranţă ne vom şi juca.
Scrierea titlului :
Ziua şi noaptea. Anotimpurile
5. Dirijarea Să-i ajutăm pe cei trei prieteni să găsescă -elevii ascultă - conversaţia - planşe -frontal
învățării răspunsul la întrebatrea „Ce este soarele?” - răspund la euristică ilustrative
22min. Ştie cineva? Soarele este steaua aflată în întrebări -explicaţia
centrul sistemului nostru solar. Pământul şi
toate celelalte planete se rotesc în jurul -observaţia
Soarelui. Energia provenită de la Soare sub
formă de lumină şi căldură face posibilă
întreaga viaţă de pe Pământ.
* Ştie cineva câte planete sunt în sistemul Obser
nostru solar? varea
* În sistemul solar există următoarele sistem
planete: MERCUR, VENUS, PAMÂNT, problematiza atică a
MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, rea comp
NEPTUN, şi PLUTO. -glob ortam
Ce știm noi despre Pluto? -răspund la pământesc entulu
Planeta Pământ se rotește în jurul axei întrebări -lanternă i
sale. Face o rotaţie totală în 24 de ore. -conversația -îmbinarea elevil
Aceasta este durata unei zile. Pe partea -explicația tuturor or
luminată şi încălzită a pământului este zi, formelor
iar pe partea opusă , neluminată, este experimentul de
noapte. activitate
Experiment: Voi realiza experimentul prin -participă la frontal
care se poate demonstra modul cum se experiment
 formează zilele și nopțile. individual
SINTEZĂ PARȚIALĂ pe echipe
Numesc elevii care vor citi de pe fişa
lecţiei şi vor completa enunţurile lacunare -completează fișa -fișe
cu cunoştinţele aflate. Anexa 3

Pământul se roteşte în jurul Soarelui orală

timp de 365 de zile şi 6 ore, adică un an.
Din patru în patru ani, anul are 366 de zile.
Datorită mişcării Pământului în jurul -ascultă și rețin -conversația -laptop
Soarelui, acesta nu este încălzit uniform pe -explicația -videoproiec-
toată suprafaţa lui şi astfel se formează tor
anotimpurile. Care sunt cele patru
anotimpuri pe care le întâlnim la noi în
ţară? (primăvară, vară, toamnă, iarnă)

SINTEZĂ PARȚIALĂ
Numesc elevii care vor citi de pe fişa
lecţiei şi vor completa enunţurile lacunare Anexa 3
cu cunoştinţele aflate.
scrisă
6. Sunteţi grupaţi pe echipe; fiecare echipă
Fixarea are de realizat un poster despre un anotimp;
cunoștințelor anotimpul fiecărei echipe este precizat pe
10min. fisă; informaţiile din plic, pe care le -ascultă -exercițiul
consideraţi cele mai importante despre explicaţiile şi -frontal
anotimpul descris, le plasaţi pe poster realizează -problematiza
( informaţiile sunt grupate în funcţie de posterul rea
principalii factori de mediu: temperatură, - desenează
-turul galeriei
 precipitaţii, vânt, durata zilei şi a nopţii), de
asemenea puteţi lipi, din materialele aflate
în plic, diferite elemente specifice -ilustrații
anotimpului descris, puteți desena și alte -fișe
elemente caracteristice anotimpului pe care Anexa 4
îl reprezentaţi.
Activitate recreativă
Se va interpreta un cântec despre anotimpul -interpretează
primăvara. cântecul
Scaunul autorului ( Acest joc se va realiza
în limita timpului disponibil )
Elevii se vor aşeza pe un scaun în faţa
clasei şi vor spune celorlalţi ce anotimp -conversația
preferă şi care sunt motivele alegerii făcute. Anexa 5
Vor putea recita şi poezii despre anotimpul
preferat. Ceilalţi vor aplauda fiecare
intervenţie. -jocul didactic
Un elev va ieși și va citi apoi o mică
povestire numită ,,Cele patru dorinţe”. Se
cer câteva păreri din partea elevilor.
7. Concluzii și Aprecieri finale vor fi făcute în funcţie de: -elevii ascultă -conversaţia
aprecieri răspunsurile primite; de atenţia elevilor. euristică
1min. - notarea elevilor activi şi atenţionarea celor
mai puţin atenţi.
 ANEXA 1

GHICITORI

Picături de apă-n iarbă Peste văi şi ape trece

Dimineaţa stau în salbă. N Nor de frunze îl petrece,
Ce-o fi oare, frăţioare, F Face crengi să se aplece,
De apoi dispar în soare? H Haideţi, număr pân’la zece!
(Roua) (Vântul)

N-are aripi, însă zboară N Norii abia s-au scuturat

Pe năsucul tău coboară. Ş Și pe cerul iar curat,
Dar căldura nu-i priește, B Bucăţică de inel ,
Iute, iute îl topește. i Minuni de culori în el.
( Fulgul ) (Curcubeul)

Plăpumioară grea, C Cine oare îmi zâmbeşte

Ne-ar fi frig cu ea. I În zori iară mă trezeşte
Câmpu’-i insă, fericit C Cu o rază minunată
Peste iarnă acoperit. I În geam caldă, să îmi bată?
(Zăpada) (Soarele)
ANEXA 2
Numele și prenumele elevului:…………………………………….. Data:………

FIȘĂ
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ

1) Completează:
În natură există apă în stare solidă, sub formă de ................................................................,
în stare lichidă sub formă de ................................................................, în stare gazoasă, sub
formă de ................................................................
Apa mărilor şi a oceanelor încălzită de soare se ..........................................................
Vaporii de apă formează ................................................................, care îi vedem pe cer. Când
norii întâlnesc aer rece se transformă în ................................................................. Astfel, apa
ajunge din nou pe pământ, după care toate acestea se reiau. Acest drum al apei se numeşte
................................................................

2) Adevărat sau fals?

 Transformarea apei lichide în vapori se numeşte evaporare. ( )
 Norii sunt formaţi din praf. ( )
 Zăpada se formează datorită vântului. ( )
 Când picăturile de ploaie îngheaţă se produce grindina. ( )
 Circuitul apei în natură face ca apa să fie inepuizabilă. ( )
ANEXA 3
Ziua și noaptea. Anotimpurile

Completează spaţiile lacunare:

Pământul este planeta locuită de oameni, luminată și încălzită de ……………… .

Pământul se rotește, în același timp, în jurul Soarelui și în jurul ……………… sale .
O rotaţie completă a Pământului în jurul axei sale se face în…… de ore. Aceasta este
durata unei zile. Pe partea luminată şi încălzită a Pământului este….., iar pe partea opusă,
neluminată, este …………. .
Rotaţia completă a …………….….. în jurul Soarelui se realizează în…………..de zile sau
………… de zile, în anii …………. . Datorită mişcării Pământului în jurul Soarelui, acesta nu este
încălzit uniform pe toată suprafaţa lui şi astfel se formează ……………………… .
ANEXA 4

Primavara
MARTIE, APRILIE, MAI. Vestitorii primăverii sunt ghioceii şi sosirea păsărilor călătoare. La 21
martie, când ziua este egală cu noaptea, este echinocţiu de primăvară. De la această dată, zilele se
lungesc şi devin mai calde, iar nopţile sunt mai scurte. Soarele străluceşte mai tare, iar temperatura
aerului creşte până la 20°. Vremea este schimbătoare, zile mai reci alternând cu zile însorite. Cad
precipitații bogate sub formă de lapoviţă şi ploaie. Vânturile aduc nori de ploaie sau ninsoare.

Vara
IUNIE, IULIE, AUGUST. Feeria de flori anunţă anotimpul vara. La 22 iunie este solstiţiul de vară,
dată la care ziua este cea mai lungă din an. In acest anotimp Soarele străluceşte şi încălzeşte foarte
tare Pământul, temperatura aerului atingând valori de până la 30-35°. Vânturile aduc nori de ploaie.
De obicei cad ploi calde însoţite de tunete, fulgere şi trăsnete, dar uneori este însoțită şi de grindină.
În unele perioade ale verii ploile lipsesc total; atunci este secetă. În dimineţile de vară, la suprafaţa
pământului se formează rouă.

Toamna
SEPTEMBRIE, OCTOMBRIE, NOIEMBRIE. Caracteristicile toamnei sunt: începutul noului an
şcolar, multitudinea de legume şi fructe. La 23 septembrie este echinocţiul de toamna, când ziua
este egală cu noaptea. De la această dată zilele devin mai scurte şi mai răcoroase. Ca şi în timpul
primăverii, vremea este schimbătoare. Temperatura aerului este scăzută, mai ales noaptea, ziua
atingând valori de sub 20°. Bat vânturi puternice, iar precipitaţiile sunt sub formă de ploaie, lapoviţă
şi ninsoare. In unele dimineţi apare ceața, iar pe sol se formează bruma.

larna
DECEMBRIE, IANUARIE, FERBUARIE. Caracteristicile anotimpului iarna sunt: zăpada,
sărbătorile de iarnă cu sosirea lui Moş Crăciun. La data de 22 decembrie este solstiţiul de iarnă,
când ziua este cea mai scurtă, iar noaptea este cea mai lungă din an. Este cel mai rece anotimp, cu
temperaturi care coboară sub 0°. Precipitaţiile cad sub formă de zăpadă și lapoviţă. În unele zile se
formează promoroacă şi polei. Apele îngheaţă. Bat vânturi puternice, uneori spulberând zapada
(viscol).
ANEXA 5

CELE PATRU DORINŢE

După ce se dăduse cu săniuţa pe săturate şi alergă cu patinele pe oglinda

îngheţată a râului, Mihăiţă îşi puse schiurile făcute de tatăl său şi merse pe dealul din
apropierea satului unde îi plăcea să schieze în fiecare an. Apoi se întoarse acasă vesel
şi-i spuse tatălui:
- Ce bine şi frumos a fost… Aş vrea să fie mereu numai iarnă!
- Notează dorinţa ta în acest carneţel al meu, îi răspunse tatăl.
Şi Mihăiţă o scrise.
Sosi primăvara.
Băieţelul alergă în voie prin poiana înverzită, prinse fluturi coloraţi, culese flori
şi, după ce s-a jucat cu mieii şi iezii pe câmpul înverzit, veni într-un suflet la tatăl său
şi îi spuse:
- Ce frumoasă e primăvara! Aş vrea să ţină mereu!
Tatăl lui scoase iarăşi carneţelul şi-l puse pe băiat să noteze această dorinţă.
Sosi vara. Mihăiţă merse cu tata la cosit. Cât a fost ziua de lungă copilul s-a
jucat prin fân, a cules cireşe, s-a scăldat în lac, a cules pentru mama un buchet de
maci din lanul de grâu copt, iar seara i-a spus tatălui:
- E minunată vara! Niciodată nu aş vrea să se termine!
Tatăl băiatului i-a dat carneţelul să scrie acest lucru în el.
Veni şi toamna. Livezile pline de fructe, strugurii aurii din vii îl îndemnau pe
Mihăiţă să se înfrupte din fiecare cu nesaţ. Privea pădurea şi se minuna cât de
frumoasă poate fi. Admira oamenii care veneau cu carele încărcate de porumb. Îi
spuse tatălui că toamna este cel mai frumos şi mai bogat anotimp şi că e preferatul
lui.
Atunci tatăl său scoase carneţelul şi-i arătă băiatului că la fel scrisese şi despre
celelalte trei anotimpuri. Mihăiţă îl privi nedumerit şi abia în acel moment înţelesese
că, de fapt, toate cele patru anotimpuri, în egală măsură, au farmecul şi bogăţia lor şi
că toate merită atenţia şi dragostea noastră!