UMF Carol Davila

Facultatea de Medicina Dentară

Disciplina Terapie Implanto-Protetică

CONSIDERAŢII
ANATOMICE ÎN
IMPLANTOLOGIA ORALĂ
CURS 2
CONSIDERAȚII ANATOMICE

• În cadrul planificării inserării implanturilor dentare trebuie

evaluate particularitățile anatomice ale pacientului:
• Oferta osoasă în sens vertical – distanța dintre creasta alveolară
și prima barieră anatomică (podeaua foselor nazale, podeaua
sinusului maxilar, canalul mandibular, fosa glandei submandibulare,
etc)
• Oferta osoasă în sens orizontal – dimensiunea vestibulo-orală a
procesului alveolar
• Relația procesului alveolar cu elementele anatomice de
vecinătate
 CALITATEA OSOASĂ

Peter Floyd, Paul Palmer, Richard Palmer. Dental implants: Radiographic technique. British
Dental Journal 187, 359 - 365 (1999) doi:10.1038/sj.bdj.4800280
 CALITATEA OSOASĂ

Peter Floyd, Paul Palmer, Richard Palmer. Dental implants: Radiographic technique. British Dental Journal
187, 359 - 365 (1999) doi:10.1038/sj.bdj.4800280
http://cedisaformacion.es/clasificaciones-de-calidad-osea/
 RESORBȚIA OSOASĂ

Peter Floyd, Paul Palmer, Richard Palmer. Dental implants: Radiographic technique. British Dental Journal 187, 359 - 365 (1999)
doi:10.1038/sj.bdj.4800280
Redrawn from Lekholm U, Zarb G. Patient selection and preparation in Tissue Integrated Prostheses. Branemark P I, Zarb G A,
Albrektsson T (eds). pp199–210. Quintessence, 1985. (a) Ridge resorption in the maxilla and mandible.
 RESORBȚIA OSOASĂ

J. L. Cawood, R.A.Howell. A classification of the edentulous jaws. Int. J. Oral Maxillofac.

Surg. 1988; 17:232-236
 RESORBȚIA OSOASĂ

J. L. Cawood, R.A.Howell. A classification of the edentulous jaws. Int. J. Oral Maxillofac.

Surg. 1988; 17:232-236
 ANATOMIA OSOASĂ A CAVITĂŢII ORALE

• Osul maxilar
Corpul osului maxilar este descris ca o
piramidă cu patru laturi cu baza
localizată în zona mediană a craniului.
Corpul maxilarului prezintă o cavitate
piramidală mare ce găzduieşte sinusul
maxilar, denumit si antrul Highmore.
Podeaua cavităţii sinusale este formată
din procesul alveolar, ce prezintă o
formă neregulată datorită rădăcinilor
dinţilor. Toţi pereţii interiori ai
sinusului maxilar sunt acoperiţi de o
membrană mucoasă – mucoasa
schneideriană.
Disectia peretelui posterior al sinusului maxilar drept: 1 – mucoasa sinusala
maxilara; 2 – molarul 2; 3 – limba; 4 – a. maxilara (sectionata); 5 – a. alveolara
posterioara superioara; 6 – a. infraorbitala; 7 – n. infraorbital; 8 – a. palatina
descendenta; 9 – n. palatin mare; 10 – gaura palatina mare
 SINUSUL MAXILAR

Sinusul maxilar ne interesează în mod

deosebit deoarece în multe din cazuri este
hotărâtor în alegerea implantului folosit la un
pacient cu o edentaţie terminală maxilară.
Din momentul în care se extrag dinţii
sinusali se produce pneumatizarea sinusurilor
maxilare, care de cele mai multe ori reduce
sau elimină complet înălţimea osului
alveolar.
Această problemă poate fi depăşită cu
ajutorul unei operaţii de augmentare a
podelei sinusului maxilar (sinus lifting).
Sectiune frontala prin
planseul sinusului
maxilar:
1 – fosa nazala
2 – pvn palatin mare
3 – mucoasa alveolara P
4 – sinusul maxilar
5 – mucoasa alveolara V
6 – m. buccinator
7 – mucoasa bucala
8 – apexurile radiculare
SINUSUL MAXILAR
SINUSUL MAXILAR
 PROCESUL ALVEOLAR

Dinţii maxilari sunt poziţionaţi oblic

faţă de axa verticală a craniului, ceea
ce face ca rădăcinile dinţilor să fie la o
distanţă mai mică între ele decât
coroanele dinţilor respective.
Axul de deviaţie al incisivului central
este de 3 iar cele ale molarilor de 1.5
până la 2.
Este important să păstrăm relaţiile
anatomice în momentul când se inseră
implanturile.
PROCESUL ALVEOLAR
PROCESUL ALVEOLAR

@sandulescu1
PROCESUL ALVEOLAR

@sandulescu1
1 – n. palatin mare
2 – canalul palatin mare
3 – a. palatina
descendenta
4 – gaura palatina mare
5 – a. infraorbitala
6 – n. alveolar superior
anterior
 MANDIBULA

Mandibula este cel mai mare şi mai

puternic dintre oasele faciale; ea
prezintă un corp sub formă de
potcoavă (în care sunt implantaţi
dinţii inferiori) şi două ramuri.
Când ne referim la implantologia
orală, cel mai important element
pentru noi este corpul mandibulei,
chiar dacă există şi aspecte relevante
la nivelul ramului mandibular.
 FORAMENUL MENTONIER

Foramenul mentonier este un canal

prin care trece mănunchiul vasculo-
nervos mentonier.
Canalul mandibular ce se deschide la
acest nivel are un traseu paralel cu
corpul mandibulei, începe de la
nivelul premolarului doi situându-se
aproximativ la jumătatea distanţei
dintre procesul alveolar şi bazilara
mandibulei.
1 – premolarul 2
2 – compacta externa vestibulara
3 – canalul mentonier; n. mentonier
4 – os spongios
5 – osul alveolar
6 – compacta externa linguala
7 – spina mentala
8 – n. alveolar inferior
FORAMENUL MENTONIER
 CANALUL MANDIBULAR

Foramenul mandibular este localizat pe

suprafaţa medială a ramului mandibular, în
apropierea liniei mediane a acesteia.
Canalul mandibular are un traseu oblic spre
anterior şi inferior, găzduind mănunchiul
vasculo-nervos alveolar inferior. După ce
ajunge la nivelul corpului mandibular,
canalul se continuă orizontal spre anterior.
Când canalul ajunge în dreptul premolarului
doi, el se împarte în canalul mental, ce are o
direcţie laterală şi superioară şi care se
termină la nivelul foramenului mental, şi
canalul incisiv ce inervează şi vascularizează
dinţii anteriori.
 CANALUL MANDIBULAR

Distanţa dintre plafonul canalului mandibular şi

apexul rădăcinilor dinţilor este de 3-4 mm în
regiunea molarului trei şi de aproximativ 3 mm
sub primul molar. Această relaţie va fi însă
categoric modificată ca urmare a atrofiei
procesului alveolar mandibular, atrofie
determinată de pierderea dinţilor şi de vârsta
pacientului.
Astfel, după pierderea dinţilor creasta alveolară se
atrofiază; mai mult decât atât, o dată cu vârsta apar
şi modificări degenerative a părţii bazale a
mandibulei, modificări ce interesează mai mult
regiunea orală decât cea vestibulară.
 CANALUL MANDIBULAR

Rusu MC, Săndulescu M, et al. The extramandibular inferior alveolar nerve in cases
with severely atrophic lower jaws. Surg Radiol Anat. 2012 Apr;34(3):277-9. doi:
10.1007/s00276-011-0859-x.
 FOSA SUBLINGUALĂ

La nivelul feţei interne, de mare importanţă

este fosa sublinguală ce conţine glanda
salivară omonimă. Fosa sublinguală este
localizată de-a lungul liniei milohioidiene,
locul de inserţie al muşchiului milohioidian. În
zona superioară şi anterioară a acestei linii se
află un spaţiu triunghiular - fosa sublinguală,
iar inferior se delimitează o zonă ovalară -
fosa submandibulară.
În timpul operaţiei de inserare a implanturilor
este foarte importantă evitarea lezării acestor
structuri anatomice, ce poate apărea din cauza
angulaţiei osoase.
FOSA SUBLINGUALĂ
FOSA SUBLINGUALĂ
FOSA SUBLINGUALĂ
FOSA SUBLINGUALĂ
 INERVAŢIA CAVITĂŢII ORALE

Nervul maxilar este în întregime senzitiv, el prezintă trei ramuri cutanate ce

inervează porţiunea mijlocie a feţei, pleoapa inferioară, zona laterală a nasului,
buza superioară, mucoasa nazofaringelui, sinusul maxilar, palatul moale,
tonsila palatină, gingia şi dinţii superiori.
Ramurile cutanate ale nervului maxilar sunt: nervul infraorbital ce trece prin
foramenul infraorbital inervând aripa nasului, buza superioară şi pleoapa
inferioară, nervul zigomatico-facial cu emergenţă în osul zigomatic la nivelul
foramenului cu acelaşi nume, ce inervează pielea din zona osului zigomatic,
precum şi nervul zigomatico-temporal, ce inervează pielea din regiunea
temporală.
 INERVAŢIA CAVITĂŢII ORALE

Canalis sinuosus
Nervul alveolar superior anterior – ram din n. infraorbital, coboară prin
peretele anterior al maxilarului în canalis sinuosus.

Roman Volberg and Oleg Mordanov. Canalis Sinuosus Damage after Immediate Dental Implant Placement in the
Esthetic Zone. Case reports in destistry. Volume 2019 |Article ID 3462794 https://doi.org/10.1155/2019/3462794
 INERVAŢIA CAVITĂŢII ORALE

Nervul mandibular este cea de-a treia şi cea

mai mare ramură a trigemenului. El este un
nerv mixt, ce conţine fibre senzitive şi
întreaga componentă motorie a nervului
trigemen.
Cele trei ramuri senzoriale ale nervului se separă
de acesta la aproximativ 5 pana la 10 mm inferior
de baza craniului.
Ramurile interne sunt nervul bucal şi nervul
lingual, ce inervează arii extinse de mucoasă.
Ramura intermediară este reprezentată de nervul
alveolar inferior, ce inervează dinţii mandibulari,
pielea şi mucoasa buzei inferioare precum şi
pielea de la nivelul bărbiei.
 INERVAŢIA CAVITĂŢII ORALE
Ramura externă a nervului mandibular,
reprezentată de nervul auriculo-temporal
inervează suprafaţa superioară a feţei, o
porţiune din bărbie şi regiunea posterioară
a zonei temporale ce include şi părţi ale
urechii externe.
Fibrele motorii ale nervului mandibular
care stimulează contracţia nervilor
masticatori sunt reprezentate de către
nervul maseterin, nervii temporali anterior
şi posterior, nervul pterigoidian medial si
nervul pterigoidian lateral.
Nervul facial emerge de la baza craniului prin
foramenul stilomastoidian, între procesul
mastoid şi stiloid al osului temporal, şi
aproape imediat intră în glanda parotidă.
Are traiect superficial în glanda parotidă
înainte de ramificarea în cele cinci ramuri
terminale: nervul temporal, nervul zigomatic,
nervul bucal, nervul marginal mandibular şi
nervul cervical.
Toate aceste ramuri ale nervului facial îşi au
originea în marginile superioară, anterioară şi
inferioară ale glandei parotide
INERVAŢIA CAVITĂŢII ORALE
VASCULARIZAŢIA CAVITĂŢII ORALE
VASCULARIZAŢIA CAVITĂŢII ORALE
VASCULARIZAŢIA CAVITĂŢII ORALE
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE

Prof. Univ. Dr. Ioan Sirbu