Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria” Ploieşti

PROIECT DE ACTIVITATE
Propunătoare: Enescu Miruna Andreea, clasa a XI-a P1

Profesor învăţământ preşcolar: Marin Mihaela Georgiana

Profesor metodist: Butnaru Mihai
Profesor coordonator practică pedagogică: Drăghicioiu Teodora
Data: 12.10.2023
Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu program prelungit şi normal „Crai nou” Ploiești
Grupa: Mare „Veveriţe”
Domeniul experienţial: DOS- Domeniul Om şi Societate. Educaţie pentru societate
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema săptămânală: Simfonia anotimpurilor
Subtema: Culori de la frunze şi flori
Tema activităţii: „Mărul buclucaş”, de Vladimir Suteev
Tipul activităţii: Transmiterea/ însuşirea de noi cunoştinţe
Mijloc de realizare: Lectura educatoarei
Scopul activităţii: Dezvoltarea unei aptitudini pozitive faţă de comportamentele prietenoase prezente în textul audiat şi asocierea
acestora cu experienţe proprii.
Dimensiuni ale dezvoltării:
B.1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
C.1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
D.1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
D.2. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
Comportamente vizate:
B.1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
C.1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă);
D.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare
expresivă);
D.2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să identifice personajele prezente în acțiunea poveștii şi motivul pentru care personajele considerau că meritau mărul;
O2- să identifice în experienţele proprii comportamentul personajelor din poveste;
O3- să extragă, cu ajutorul propunătoarei, judecata de valoare a poveştii;
O4- să realizeze corespondența între comportamentele ilustrate în cartonaşe și povestea/ experienţe personale.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: conversaţia, povestirea, explicarea, exerciţiul
Material didactic: plicul cu povestea, povestea, imagine sugestivă povestirii, cartonaşe cu reprezentări de comportamente
Forme de organizare: frontală, individuală
Durata: 30 minute
Etapele activităţii Ob. Conţinutul activităţii Strategia didactică Observaţii
op. Metode şi Materiale Forme de
procedee didactice organizare
didactice
1.Moment Activitatea Propunătoarei:
organizatoric Propunătoarea asigură un climat
favorabil desfășurării activității și
pregătește materialele didactice.
Activitatea Preşcolarilor:
Preșcolarii se așază pe locurile
prestabilite și așteaptă începerea
activității.
2.Reactualizarea Activitatea Propunătoarei: conversaţia frontală
cunoştinţelor Propunătoarea discută cu elevii despre
dobândite anterior felul în care trebuie să ne purtăm cu
prietenii și colegii noștri:
„-Copii, care sunt cuvintele magice pe
care trebuie să le ținem minte?”
„-Ce spunem atunci când facem o
greșeală?”
„-Voi vă ajutați prietenii/ colegii atunci
când au nevoie?”(+exemplu)
 Activitatea Preşcolarilor:
Preșcolarii răspund la întrebările
propunatoarei:
„-Mulțumesc!”; „-Te rog frumos!”; „-
Scuze!”
„-Îmi pare rău!”/ „-Îmi cer scuze!”
„-Da, (ieri am ajutat un prieten să se
ridice de jos după ce a căzut în parc).”
3.Captarea şi Activitatea Propunătoarei: povestirea plicul frontală
orientarea atenţiei Propunătoare povestește copiilor cum s- surpriză
a întâlnit cu Zâna Toamna în drum spre
grădiniță și că aceasta i-a relatat o
poveste despre un măr poznaș.
Propunătoarea adaugă faptul că i-a
promis Zânei că le va spune și copiilor
astăzi această poveste minunată pentru
ca aceştia să afle ce s-a întâmplat cu
mărul misterios şi scoate plicul surpriză.
Activitatea Preşcolarilor:
Copiii ascultă cu atenție povestea
propunătoarei.
4.Anunţarea temei Activitatea Propunătoarei: conversaţia plicul cu frontală
Propunătoarea îi întreabă pe preșcolari povestea
dacă sunt curioși să afle povestea
mărului:
„-Acum vreţi să auziți și voi povestea?”
Scoate povestea din plicul surpriză și îi
anunță pe elevi titlul și autorul acesteia.
„-Care credeţi că este semnificaţia
 cuvântului „buclucaş”?”
„-Cuvântul buclucaş înseamnă cel care
provoacă necaz, ceartă.”
„-Acum să vedem de ce mărul din
povestea noastră era aşa...”
Activitatea Preşcolarilor:
Preșcolarii răspund la întrebarea
propunătoarei afirmativ și o urmăresc
mai departe cu atenție.
„-Jucăuş, vesel, etc.”
5.Dirijarea Activitatea Propunătoarei: povestirea povestea, frontală
învățării Propunătoarea citește povestea (anexa 1) conversaţia imaginea
cu o intonație adecvată, tonalitate sugestivă
potrivită, cât mai expresiv pentru fiecare povestirii
etapă a poveștii. La finalul povestirii,
propunătoarea adaugă pe tablă o imagine
sugestivă mesajului transmis de textul
audiat (anexa 3).
O1 Propunătoare se asigură că preșcolarii au
înțeles povestea prin întrebări la care
aceștia să răspundă în propoziție:
„-Ia să vedem cine își aduce aminte care
sunt personajele poveștii?”
„-De ce considera iepurașul că merită
mărul?”
„-Dar Cioara?”
„-Și ariciul?”
„-De ce mărul din poveste era unul
buclucaş?”
 Activitatea Preşcolarilor:
Copiii ascultă povestea cu atenție.
Copiii răspund la întrebările
propunătoarei:
„-Personajele poveștii sunt iepurașul
Iepurici, Cioara cea neagră, ariciul
Ţepoşilă și ursul Moș Martin.”
„-Iepurașul consideră că îl merită el
deoarece el l-a văzut primul.”
„-Cioara cea neagră consideră că merită
mărul pentru că ea l-a rupt din copac.”
„-Mărul din poveste era buclucaş
deoarece a provocat o ceartă între cele
trei animăluţe.”
6. Obținerea Activitatea Propunătoarei: conversaţia, frontală
performanței O2 Propunătoarea scoate în evidenţă explicaţia
mesajul transmis de poveste şi
imporanţa sentimentului de prietenie
dintre personaje:
„-Copii, care a fost soluția lui Moș
Martin la problema celor trei
animăluțe?”
„-Credeți că este bine să împărțim cu cei
din jurul nostru?”
„-De ce?”
„-Ce putem împărți cu cei din jurul
nostru?”
„-Voi sunteți darnici şi împărţiţi cu cei
din jurul vostru?”
 „-Foarte bine, este important să fim
generoși și darnici cu oamenii din jurul
nostru. Sunt sigură că Zâna Toamnă este
foarte mândră de voi!”
Activitatea Preşcolarilor:
Preșcolarii răspund la întrebările
propunătoarei indentificand exemple din
viață lor pe baza mesajului poveștii:
O3 „-Soluția lui Moș Martin a fost de a
împărți mărul astfel încât fiecare să se
poată bucura de câte o bucățică din
măr.”
„-Da!”
„-Eu cred că este bine să împărțim
pentru că este un gest frumos și toți
merităm să ne bucurăm puțin de
lucruri.”
„-Noi putem împărți jucării, creioane,
gustarea,...,dar și cunoștințe.”

7.Feedback Activitatea Propunătoarei: conversaţia cartonaşe frontală

O4 Propunătoarea găsește în plicul surpriză explicaţia
și câteva cartonașe pe care sunt exerciţiul
reprezentate comportamente (anexa 2) și
neprietenoase. Propunătoare cheamă
câte un copil pe rand pentru a le
identifica sau pentru a găsi o soluție
pentru cele neprietenoase. Se dau
exemple asemănătoare cu cele din
 poveste sau din viața preșcolarilor.
Activitatea Preşcolarilor:
Copiii identifică comportamentele
reprezentate pe cartonașe și dau exemple
asemănătoare.
8.Evaluarea şi Activitatea Propunătoarei: conversaţia frontală
încheierea Propunătoarea fixează judecata de
activităţii valoare a poveşti şi felicită toţi
preșcolarii pentru răspunsurile oferite și
oferă acestora stimulente.
ANEXA 1
Povestea „Mărul buclucaş” de Vladimir Suteev
Într-o zi de toamnă târzie când copacii se goliseră de mult de
frunze, în vârful unui măr sălbatic , din pădure, mai atârna un
măr, un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepuraşul Iepurici, care alerga prin
pădure, a văzut mărul.
Dar cum să-l ia de acolo ? Mărul era sus, sus de tot iar el nu
putea să sară până la el !
– Crra – crra ! …se auzi de sus dintr-un brad. Era Cioara cea
neagră care râdea.
Se uită iepuraşul Iepurici la ea cu uimire şi-i strigă:
-Ei, Cioaro , rupe-mi şi mie mărul ala de sus !
Cioara a zburat din brad şi a rupt mărul. Numai că nu a reuşit
să-l ţină în cioc, şi mărul a căzut.
– Îţi mulţumesc, Cioaro ! a strigat bucuros Iepurici şi a dat să
ridice mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a început
deodată să sâsâie…. Şi a luat-o la fugă.
– Ce-o fi asta? Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a
înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut
ghem, dormea sub pom.
Ţepoşilă , buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă,
cu mărul înfipt în ţepii lui.
– Stai, stai ! striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu
mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
– Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins.
Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
– Să-mi dai mărul chiar acum ! Eu l-am găsit !
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
– Degeaba vă certaţi . Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am
rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu se mai
puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
– Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul !
– Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-a rupt!
– Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins !
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara
îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă
îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte
pe Cioară cu lăbuţa peste cioc.
Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin, ursul care mormăie
supărat:
– Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
– Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din
pădure. Te rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede
de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.
Şi i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după
urechea dreaptă şi a întrebat:
– Cine a descoperit mărul ?
– Eu ! – a răspuns Iepurici.
– Dar cine l-a rupt din pom ?
– Crra – crra – fireşte că eu ! a răspuns Cioara.
– Buun ! Şi cine l-a prins ?
– Eu, Eu Moş Martine – eu l-am prins ! a chiţăit ariciul
Ţepoşilă.
– Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, – voi toţi aveţi
dreptate, şi de aceea fiecare din voi are dreptul să primească
mărul!
– Da, dar nu-i decât un singur măr ! au sărit toţi cu gura
Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
– Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică.
Toţi au izbucnit într-un glas:
– Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru
părţi egale. Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
– Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
– Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a
zis:
– Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta
buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi i-a
zis:
– Iar asta ţie Moş Martine …
– Dar de ce mie ? răspunse, mirat, ursul.
– Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să
gândim !
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost
mulţumiţi că Moş Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a
nedreptăţit pe nimeni.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.
ANEXA 2
ANEXA 3