NOTIUNI DE ANATOMIE ECOGRAFICA

In sectiune longitudinala vedem:

- Tegument
- Tes celular subcutanat
- Musculatura
- Antru gastric (sectiune rotunda)
- Lob hepatic stang
- Pancreas
- Vasele mari
- Coloana vertebrala
In sectiune transversala:
- Tegument
- Tes celular subcutanat
- Musculatura
- Antru gastric pe lungime
- Pancreasul
- Vasele
In sectiune oblica recurenta subcostala (sectiune pentru ficat)
In sectiunile de decubit lateral stang: oblic intercostala dreapta
- Segmentele superioare ale ficatului
- Segmenele subdiafragmatice ale LHD
In decubit lateral drept: oblic intercostala stanga
- Evaluam splina
Sectiune pentru micu bazin
- Transducerul plasat obolic angulat spre picioarele pacientului
 VENA CAVA INFERIOARA

Suprahepatica dreapta
AORTA

Suprahepatica mijlocie Artera hepatica

Suprahepatica stanga
Canal hepatic
Drept si Stang
Artera gastrica
VP
Stg
Artera splenica
VP
Drt
Emergenta
VENA trunchiului celiac
PORTA

CBP
Emergenta arterei
mezenterice
superioare

Ductul
cistic

Vena mezenterica superioara Vena splenica

Confluentul spleno-mezenteric

FICATUL
-aspectul normal al ficatului este normoecogen, un amestec fin de sare si piper. (un gri)
-ce este mai alb decat ficatul normal este hiperecogen
-ce este mai negru decat ficatul normal este hipoecogen
o dat in general de inflitrare lichida a ficatului
o ce este perfect negru numim transonic
→ cum e in cazul vaselor
-este strabatut de structuri vasculare :

Venele suprahepatice (VSH)

-se evalueaza in sectiune oblica recurenta subcostala dreapta
-transducerul trebuie angulat foarte bine spre umarului pacientului pt ca
VSH sunt situate in partea superioara a ficatului
-structuri transsonice cu pereti
fini ce converg spre abusarea in
vena cava inferioara
-daca nu le vedem se pune
problema de un Sindrom Budd-
Chiari (atunci lumenul vaselor va
fi ocupat de o structura de tip
parenchimatos si poate fi dificil
de diferentiat de tesutul din jur)
-sunt dilatate in : insuficienta
cardiaca congestiva (plus
dilatare de VCI > 2 cm)
o normal au Ø de la 10
mm masurat la 2 cm de la abusarea la VCI

Vena porta (VP)

 Vena porta comuna
-sectiune perpendiculara pe rebordul costal
drept
-situata inapoia CBP
-in hil Ø normal max. 13 mm
-peste aceasta dimensiune ne punem
problema unei hipertensiuni portale
-daca in lumenu portal avem structura de tip
parenchimatos ne punem problema unei
tromboze de vena porta

 Bifurcatia
portala: VP
dreapta si VP
stanga
-sectiune oblica
recurenta subcostala dreapta
-este intr-un plan situata undeva la
mijlocul ficatului
-VP si ramurile sale sunt structuri
transsonice cu pereti evicenti, mai grosi
ca ai VSH

HILUL HEPATIC
sectiune perpendiculara pe rebordul costal drept
-pot fi identificate urmatoarele structuri
o Calea biliara principala (CBP) anterior
 → Ø N maxim 6-7 mm
→ Dupa colecistectomie se accepta pana
Ø N pana la 8mm
o Vena porta (VP) inapoia CBP
o Artera hepatica (AH) intre VP si CBP

CAILE BILIARE INTRAHEPATICE

- In mod normal nu se vad
- Dilatate in icter obstructiv apar ca structuri transsonice
confluente cu aspect de paianjen

SEGMENTAREA FICATULUI

LHD : are 5 segmente (4,5,6,7,8)

LHS: are 2 segmente (2,3)
Lobul caudat (LC): segmentul 1
- Structura separata situata in jurul VCI.
- Delimitat anterior de LHS prin micul epiplon
- Ø ant-post N < 35 mm (creste in hipertensiunea portala)

Segmentarea functionala a ficatului

 3 plane verticale care se suprapun celor 3 vene suprahepatice
-planul care trece prin VSHS este cel care delimiteaza LHS de LHD
-intre VSHS si VSHM se gaseste segmentul 4
-intre VSHM si VSHD se gasesc segmentele anterioare ale LHD – 8 superior si 5 inferior
-lateral de VSHD se gasestc segmentele posterioare ale LHD - 7 superior si 6 inferior
 Un plan orizontal
-se suprapune bifurcatiei portale, VPS si VPD

Observatii practice :

- LHD segemntele superioare – vin in contact cu

diagragmul segmentele 7 posterior si 8 anterior
- LHD segmentele inferioare– vin in contact cu
RD, segmentele 5,6
- LC se examineaza in sectiune sagitala
 - Pe sectiune transversala prin colul VB, patul colecistic este inconjurat de
segmentele 4,5,6
- Pe sectiune transversala prin epigastrul superior, spre VCI converg segmentele
4,7,8

Raporturile ficatului
- Lateral de suprahepatica dreapta – segmentul 7
- Intre suprahepatica dreapta si suprahepatica mijlocie – segmentul 8

VEZICA BILIARA
-examinarea se face :
→ Prin sectiuni :
o Oblice recurente subcostale drepte
o Sagitale sub rebordul costal drept
o Intercostale
→ In decubit dorsal si obligatoriu in decubit lateral stang
Aspect normal:
- Structura piriforma, transsonica
- Diametrul normal maxim al peretului este de max 4mm
- Poate sa fie ingrosat posprandial, perete dedublat
- Patologic poate sa fie ingrosat in colecistita acuta, sau la pacientii cu hipoalbuminemie,
hipoalbuminemie (ciroza hepatica, sindrom nefrotic)
- A nu se confunda aspectul ingrosat si dedublat dat de inflamatie (avem tablou clinic, semn
Murphy pozitiv)

- Continutul hipoecogen (atentie, nu transonic) este aspect de mal biliar

PANCREASUL
- Se examineaza in decubit dorsal
- Sectiuni transversale si longitudinale la nivelul
epigastrului
- Utila administrarea de apa negazoasa (500-600 ml)
 - Ecogenitatea asemanatoare cu cea a ficatului, sau mai hiperecogen
o Dimenisuni normale :
 26 mm – cap
 22 mm – corp
 Wirsung (cand este vizibil) < 2 mm

Repere anatomice
 Posterior: axul spleno-portal (VP + VS)
Anterior: peretele posterior al antrului gastric,
LHD
Capul pancreasului – in raport cu VCI, situata
posterior
Coada pancreasului – mai greu delimitabila, in
contact cu vena splenica
Triunchiul celiac – situat deasupra si posterior
de pancreas

- Aspectul mai hiperecogen al pancreasului poate sa apara la varstnici sau la obeze (a nu se

confunda cu aspectul de pancreatita cronica)
- Duct Wirsung > 2 mm ne duce cu gandul la o pancreatita cronica sau tumora intraductala
Wirsungiana
- In imaginea din stanga avem o pancreatita cronica, cu duct
Wirsung dilatat, imagini hiperecogene fara CUP in zona
parenchimului pancreatic (calcificari ale parenchimului
pancreatic)
Intr-o pancreatita acuta, pancreasul va fi hipoecogen datorita
edemului
Litiaz biliara nu da niciodata pancreatita cronica

SPLINA
-se examineaza in decubit dorsal sau
lateral drept
-sectiuni intercostale la nivelul liniei
axilare mijlocii
-prindem splina in diametrul cel mai
lung:

-N Ø longitudinal < 12 cm
- N Ø transcersal < 7 cm
- N Ø VS in hil < 10 mm

-structura parenchimatoasa asemanatoare cu a ficatului

-trebuie sa vedem si vena splenica in hil
-cand gasim o splina mai mare ne gandim la o cauza :
- hepatologica : hepatita cronica virala, ciroza virala
- hematolgoica : facem o hemoleucograma

RINICHII
- Se examineaza :
o In decubit dorsal prin :
 Sectiuni ventrale, paramediane
 Sectiuni laterala
o In decubit ventral prin : CORTICALA
 Sectiuni longitudinale paravertebrale
 Sectiune coronara PIELON
o In decubit lateral
- Se baleaza pana se prinde diametrul cel mai lung
- Anatomia normala cuprinde :
o Pielonul : hiperecogen, situat in centru
o Cortexul : hipoecogen, cuprinde medulara si corticala
o Piramide Berhin (uneori) : masa hipoecogena ce patrunde in pielon
- Dimeniuni normale :
o L : 11-12 cm, < la varstnici si la persoanele scunde
o l: 5-7 cm
o Parenchimul (cortex) : 1,5-2 cm

VASELE MARI

AORTA :
- Situata inaintea coloanei vertebrale
- Formatiune transsonica, pulsatila
- Perete hiperecogen, vizibil
- Ø maxim 20 mm
- Daca Ø 2-3,5 cm = ectazie aortica
- > 3,5 cm = anevrism de aorta
VENA CAVA INFERIOARA :
- Situata parevertebral ddreapta
- Structura transsonica
- Variabilitate inspir-expir
- Ø max 20 mm
- Cand e > 2 cm si avem invariabiltiate inspir-expir ne punem problema unei ICC

MICUL BAZIN LA FEMEIE

OVAR
-vezica urinara sa fie plina
-sectiuni transversale, sagitale si oblice
-prima poza e in sectiune sagitala si se evidentiaza ovarele
-a doua poza prin revenire la linia mediana se observa
uterul cu endometrul in interior
-in sectiune oblica se evidentiaza pachetul iliac, care
este format din artera si vena iliaca

MICUL BAZIN LA BARBAT

-sectiune transversa, suprapubiana
-se observa prostata sub vezica urinara