UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Sisteme Telematice în Transporturi

PROIECT

SISTEME
TELEMATICE

Coordonator științific: Student:

S.l. Dr. Ing.Maria Claudia COMAN Ioana Malina
SURUGIU

București
anul 2023
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Sisteme Telematice în Transporturi

Sistem de management al
urgențelor și informare a
participanțior la trafic

Coordonator științific Absolvent

S.l. Dr. Ing.Maria Claudia COMAN Ioana-Malina
SURUGIU

București
anul 2023
Cuprins

Cuprins
Capitolul 1. Introducere........................................................................................................................1
Capitolul 2. Arhitecturi................................................................................................................................................................ 2

Capitolul 3. Senzori și echipamente utilizate......................................................................................6

Capitolul 4. Introducerea sistemului proiectat într-un sistem de transport multimodal..............11
Capitolul 5. Concluzii..........................................................................................................................12
 Capitolul 1. Introducere
Urgențele din trafic sunt văzute ca fiind activități cu prioritate maxima ce necesita canale
de comunicare a infomtatiei catre participanți la trafic.
Lucrarea de fața este alcatuita dintr-un sistem telematic utilizat in domeniul trasportului
ce este introdus intr-un trasport multimodal.
Proiectarea acestei lucrari exte prevazuta in capitolele ce vor urma. Acesta va fi un sistem
de management al urgențelor și de informare a participanților la trafic pe domeniul rutier.

Funcții principale ale sistemului

Pentru sistemul urmator, avem ca principale funcții:
managementul urgențelor;
informarea participanților la trafic cu privirea la zona în care s-a petrecut accidentul.

Funcții secundare ale sistemului

Funcțiile secundare ale sistemului sunt:
fluidizarea traficului astfel încât echipajele de intervenție să ajungă mai rapid la urgență;
sugerarea unor rute ocolitoare participanților la trafic astfel încât aceștia să evite zona de producere a
accidentului.

1
 Capitolul 2. Arhitecturi

Realizarea arhitecturilor
Programul utilizat pntru reprezentarea arhitecturii este Turbo Arhitecture.
Turbo Architecture este un program software interactiv de nivel înalt care ajută planificatorii de
transport și integratorii de sisteme, atât din sectorul public, cât și din cel privat, în dezvoltarea
arhitecturii regionale și de proiect care se bazează pe Arhitectura Națională ITS.
Turbo Architecture ajută la integrarea arhitecturilor mai multor sisteme între ele și cu o arhitectură
regională. Într-un singur fișier, utilizatorul poate crea o singură arhitectură regională și mai multe
arhitecturi de proiect.

Arhitectura logică

Figura 1. Arhitectura logică a sistemului

2
Conform arhitecturii logice prezentate în figura 1. în centrul arhitecturii se regăsesc managementul
urgențelor, managementul traficului și furnizorul serviciilor de informare.
În înfrastructură se va pune accent pe starea carosabilului și monitorizarea siguranței circulației. Pentru
vehicule vom ave aîn vedere vehiculele de urgență și vehiculele participante la trafic. Vom avea acces la
informațiile personale (locația GPS) a participanților la trafic, si le vom oferii suport în vederea obținerii
unor rute ocolitoare pentru locul producerii accidentului.

Arhitectura funcțională

Figura 2. Arhitectura funcțională a sistemului

Arhitectura funcțională a sistemului prezintă modul de funcționare al acestuia. Din câte se poate observa
în figura 2 există multiple legături între componentele principale ale sistemului.

3
Legăturile reprezentate cu o linie continuă de culoare albastră reprezintă legături deja existente în cadrul
sistemului, pe când cele reprezentate de linia intreruptă de culoare roșie reprezintă legăturile planificate.
Aceste lăgături reprezintă sensul de transmitere al informațiilor conform directiei săgeților

Comunicațiile în cadrul sistemului

Figura 3. Interconectarea componentelor

Comunicațiile în interiorul sistemului vor fi realizate astfel: Centrul de management al urgențelor va

primi fie de la echipamentul din teren (camerele video) fie telefonic (din partea participanților la trafic)
informații referitoare la producerea unui accident într-o anumită măsură. În funcție de gravitatea situației
acesta va nominaliza echipajele care urmează a se deplasa la locul indicat și va pune la dispoziția
echipajelor informații generale cu privire la situație.
După aceea informațiile referitoare la producerea accidentului vor fi transmise și către Centrul de
management al traficului. Acesta va incepe imediat procedeele necesare fluidizarii traficului pentru a
asigura echipelor de intervenție cale liberă.
În continuare informațiile referitoare la accident vor fi transmise celorlalți participanți la trafic, astfel că
aceștia vor fi direcționați pe rute ocolitoare întrucât se dorește evitarea apariției unor blocaje în trafic.
Camerele video vor fi cele care asigură monitorizarea securității părții carosabile. Astfel că în cazul unui
accident cu pericol de incendiu, atât centrul de management al urgențelor cât

4
și cel de management al traficului vor urmarii în timp real situația și va fi posibilă trimiterea unui echipaj
competent care va impiedica producereaacestuia.
Ne vom folosi de senzorii cu buclă inductivă pentru fluidizarea traficului. Acestia vor transmite prin
intermediul cablurilor , informați referitoare la numărul de vehicule care urmează a traversa zona,
ajutând în acest fel la optimizarea timpilor de semaforizare și eliberarea mai rapidă a zonei în care a fost
produs accidentul.

5
 Capitolul 3. Senzori și echipamente utilizate
Buclele inductive
O prima categorie de senzori utilizați în cadrul sistemului sunt buclele inductive. Acestea fac parte din
categoria senzorilor intruzivi deoarece sunt instalate în interiorul sau peste pavajul drumurilor și
podurilor, lucrările de instalarea a acestora presupunând întreruperea circulației cu perturbarea totală a
fluxului de trafic.
Acestea vor fi utilizate în vederea fluidizari și monitorizării traficului, astfel încât echipajele de
intervenție să poată ajunge întrun timp mai scurt la locul producerii accidentului. Fluidizarea traficului în
acea zonă se va face prin modificarea fazelor de semaforizare astfel încât să se creeze cale liberă pentru
echipajul de intervenție.
Componentele primare ale unei bucle inductive sunt: un oscilator detector care servește ca sursă de
energie pentru detector, un cablu de intrare și una sau mai multe spire aranjate sub formă de buclă
amplasată într-o fantă tăiată în sau peste pavaj . O buclă inductivă tipică este prezentată în figura 4.

Figura 4. Componentele principale ale unui detector cu buclă inductivă

Când un vehicul trece peste o buclă sau rămâne într-o zonă a buclei, inductanța buclei este redusă și
frecvența oscilatorului este crescută.

6
Prezența unui vehicul este determinată atunci când frecvența se schimbă, depășind pragul stabilit de
setarea sensibilității.
Există trei tipuri de detectoare de buclă: tăiate cu ferăstrăul, tăiate în șanț și preformată. În cazul buclei
tăiate cu ferăstrău instalarea necesită tăierea formei buclei în pavaj cu un ferăstrău pentru beton, așezarea
buclei din sârmă în fantă, umplând fanta și protejând firul. Buclele cu șanțuri sunt instalate sub trotuar.
Bucla preformată nu este înglobată în pavaj. Firele buclei sunt închise în interiorul unei țevi din PVC
pentru a-și menține forma și a le proteja de daune cauzate de vehicule. Buclele preformate poate fi
folosit pe tablierele podurilor.

Figura 5. Bucla inductivă preformată

Buclele inductive pot detecta: volumul, prezența, gradul de ocupare, viteza și pot realiza și clasificarea
utilizând configurația singulară sau duală a buclei (radar de viteză).

Camerele video
Camerele video vor fi utilizate pentru monitorizarea traficului în zona producerii accidentului, astfel
încât atât centrul de management al urgențelor cât și cel de management al traficului să poată vedea
situația constant și în timp real.
Camerele video fac parte din categoria senzorilor non-intruzivi datorită modului de instalare a acestora.
Acestea se amplasează în general în pucte mai înalte, deasupra parții carosabile fără a fi necesară
perturbarea traficului figura 6 .

Figura 6. Cameră video pentru monitorizarea traficului

Televiziune cu circuit închis (CCTV - din engleză (closed-circuit television)), de asemenea,

cunoscut sub numele de supraveghere video, este utilizarea de camere video pentru a transmite un
semnal la un anumit loc, pe un set limitat de monitoare.
diferă de la televiziune în care semnalul nu este transmis în mod deschis, deși se poate angaja
punct la punct (P2P), punct la multipunct (P2MP), sau ochiuri cu fir sau legături fără fir. Deși aproape
toate camerele video se încadrează în această definiție, termenul este cel mai adesea aplicat la cele
7
utilizate pentru supraveghere în zonele în care ar putea avea nevoie de monitorizare, cum ar fi baruri,
bănci, cazinouri, școli, hoteluri, aeroporturi, spitale, restaurante, instalații militare, magazine și alte zone
unde este necesară securitatea. Video-telefonia rareori este numită "CCTV", dar utilizarea de video în
învățământul la distanță, în cazul în care este un instrument important, este de multe ori numită așa.

Supravegherea publică folosind CCTV este comună în multe zone din întreaga lume. În ultimii
ani, utilizarea de camere video purtate pe corp a fost introdusă ca o nouă formă de supraveghere.
Supravegherea video a generat o dezbatere semnificativă privind echilibrarea utilizării sale cu dreptul
persoanelor la viață privată, chiar și atunci când se află în public.

În instalațiile industriale, echipamentele CCTV pot fi folosite pentru a observa părți ale unui
proces de la o cameră de control centrală, de exemplu, atunci când mediul nu este potrivit pentru om.
Sistemele CCTV pot funcționa în mod continuu sau numai după cum este necesar pentru a monitoriza un
anumit eveniment. O formă mai avansată de CCTV, utilizarea înregistratoarelor video digitale (Dvr-uri),
poate oferi înregistrare, pentru mulți ani, cu o varietate de calitate și performanță și caracteristici
suplimentare (cum ar fi de detectarea mișcării și alerte e-mail). Mai recent, camere IP descentralizate,
unele echipate cu senzori de imagine, suportă înregistrarea direct la dispozitivele se stocare atașate la
rețea sau la memoria flash internă, asigurând astfel o funcționare complet autonomă.

Există aproximativ 350 de milioane de camere de supraveghere la nivel mondial începând din 2016.
Aproximativ 65% din aceste camere sunt instalate în Asia. Creșterea televiziunii cu circuit închis a
încetinit în ultimii ani.
Teoria operațională de bază
Sistemele VIP măsoară modificările dintre cadrele succesive ale imaginii video. Vehiculele care
trec cauzează variații ale nivelurilor de gri ale grupurilor de pixeli alb-negru.
Sistemele VIP analizează variațiile pentru a determina trecerea vehiculului. Variațiile datorate
unor factori non-vehicule, cum ar fi vremea și umbrele, sunt excluse.
Există trei tipuri de sisteme VIP pe piață: tripline, urmărire în buclă închisă și urmărire a asocierii
de date. Sistemele tripline măsoară modificările pixelilor cauzate de un vehicul pe un drum gol.
Imaginile sunt analizate prin analiză pe suprafață sau pe bază de grilă. Abordarea bazată pe suprafață
identifică caracteristicile imarginii. Abordarea bazată pe grilă clasifică pătratele pe o rețea fixă care
conține vehicule în mișcare, vehicule oprite sau fără vehicule.
Sistemele de urmărire în buclă închisă urmăresc continuu vehiculele prin câmpul vizual al
camerei. Sistemul validează detectarea prin detectii multiple ale aceluiasi vehicul de-a lungul unei piste.
Sistemele de urmărire a asocierii datelor identifică și urmăresc un anumit vehicul sau grup de vehicule
prin localizarea unică conectând zone de pixeli. Obiectele sunt identificate pe baza gradienților și
morfologiei. Gradientele folosesc margini, în timp ce morfologia
foloseşte combinaţii de caracteristici şi dimensiuni aparţinând vehiculelor selectate sau grupuri de
vehicule.
Figura 7 prezintă conceptul de procesare al imagini prin intermediul sistemelor VIP.

Figura 7. Procesare conceptuală a imaginii pentru detectarea, clasificarea și urmărirea vehiculului

Sistemele VIP detectează o varietate de date de trafic. Ele clasifică vehiculele după lungime și măsoară
8
volumul, prezența, gradul de ocupare și viteza pentru fiecare clasă de vehicule. Alte date includ:
densitatea, timpul de călătorie, lungimea cozii, progresul și mișcările de reglare.

Evoluția tehnologiei
Factorii de mediu precum lumina, tranzițiile luminii, umbrele și zăpada, afectează calitatea imaginii și
scad acuratețea detecției datelor. Procesarea sofware a imaginii este imbunătățită pentru a face față
acestor factori și a îmbunătății acuratețea.
Unele software-uri ale detectoarelor VIP utilizează o serie de date istorice ale luminii pentru a
recunoaște timpul de transmitere a luminii, și atunci ajustează automat nivelul de gri pentru a răspunde la
diferență. Soft-ul a fost îmbunătățit pentru a distinge automat vehiculele în condiții de ploaie sau
ninsoare.
În mod normal unitățile de procesare a imaginii pot lucra cu semnale video provenite de la mai multe
camere

Figura 8. Imagini captate de camerele video din trafic

Localizatorul GPS
Localizatorul GPS este un dispozitiv care receptionează semnale de la sateliții GPS pentru a obține
poziția exactă (latitudine și longitudine), iar în unele cazuri și viteza de deplasare sau altitudinea unui
obiect.
Car GPS Tracker (denumit adesea si localizator de mașină sau un aparat de înregistrare a mașinilor) —
este un dispozitiv instalat care se conectează la rețeaua de bord a unei mașini sau a unui alt vehicul
(Figura 9.)

Figura 9. Dispozitiv GPS pentru autovehicule

9
În plus față de dispozitivele de navigație locale care indică locația curentă a șoferului și (eventual) ruta
spre punctul specificat, au apărut pe piață dispozitive de monitorizare și control al vehiculelor care indică
ruta specificată persoanei respective (dispecerul) și / sau locația actuală și informațiile privind starea
vehiculului.

10
 Capitolul 4. Introducerea sistemului proiectat într-un sistem de
transport multimodal
Luând în considerare faptul că sistemul proiectat se adresează domeniului rutier, introducerea acestuia
într-un sistem multimodal va presupune ca informarea participanților la trafic să se facă și pe sectorul
transportului pe șină.
În cazul de față sectorul transportului pe șină va fi reprezentat de transportul public cu tramvaiul.
Vatmanul aflat la conducerea tramvaiul ca circulă pe o inie aflată în zona produceri accidentului va lua
la cunoștință de producerea acestuia și îi va fi interzisă deplasarea pe acel sector.
Acesta fie va primi o rută ocolitoare, fie va fi obligat să oprescă unde este petru a nu crea disconfort
echipelor de intervenție care se deplasează pentru a oferi ajutorul necesar în cazul accidentelor.
Odată ce sectorul de drum va fi deblocat, tramvaiul va putea să își reia traseu , revenind la un program
normal.

11
 Capitolul 5. Concluzii
In concluzie sitemul prezentat este doar un exercitiu unde se mai pot adauga nenumarate
imbunatatiri.
Datorită noilor tehnologii, aceste sisteme salvează vieții, ele folosesc diferite module de colectare si
prelucare a datelor, de la senzori clasici, la avertizări.
In zilele noastre tehnologia avanseaza extrem de repede la fel si sistemele telematice,
îmbunătățirile sunt la tot pasul, iar oamenirea le priveste cu uimire.
In concluzie sistemele de informare sunt benefice pentru toti participantii la tarfic. Acestea pot
oferi omeniri siguranța si informare asupra pericolelor din jur

12
Bibliografie

1. https://highways.dot.gov/public-roads/mayjune-2000/turbo-architecture-tool- leveraging-
national-its-architecture Detector Technology Evaluation,Dr. Peter T. Martin, Associate
Professor, University of Utah,Yuqi Feng, Xiaodong Wang, Research Assistants, Department of
Civil and Environmental Engineering, University of Utah Traffic Lab 122 South Central Campus
Drive
2. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Fstiri- locale%2Fbaia-
mare%2Fbig-brother-la-baia-mare-peste-300-de-camere-de-
2212893.html&psig=AOvVaw10A0rGgh30zOc5wD7-
vBYR&ust=1673994866195000&source=images&cd=vfe&ved=0CBEQjhxqFwoTC Ij1rK-
UzfwCFQAAAAAdAAAAABAE
3. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Foptix.ro%2Fsecuritate- supraveghere-
video-alarme%2Fsupraveghere-video- localitati%2F&psig=AOvVaw10A0rGgh30zOc5wD7-
vBYR&ust=1673994866195000&source=images&cd=vfe&ved=0CBEQjhxqFwoTC Ij1rK-
UzfwCFQAAAAAdAAAAABAJ
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Localizare_GPS
5. https://pentru-casa.ro/produs/dispozitiv-de-localizare-obiecte-cu-aplicatie-audio- magentic/?
attribute_pachete-
promotionale=3x+Dispozitiv+GPS&gclid=Cj0KCQiAiJSeBhCCARIsAHnAzT9Cd2
dpXknhjwihQCK4UhyA6Uac9GmQTo7sa2WYmZA8r146O66Q1_UaAozIEALw_ wcB

6. Autor (sau autori, sau companie), Titlu lucrare, Suport apariție (Titlu carte, Nume conferință,
adresă web), Număr volum, Pag. xxx-yyy (dacă este cazul), An apariție.

13