8.

RASELE DE PĂSĂRI

8. 1. Rasele de găini
Se clasifică, după aptitudinile lor economice, în cinci tipuri:
combatante, grele, uşoare, mixte şi decorative.
8.1.1. Rase combatante
Rasele combatante se creşteau în trecut, într-un număr relativ mare,
pentru practicarea luptelor de cocoşi. În prezent, ele se cresc mai mult în
scop ornamental, atât pentru aspectul şi culoarea penajului, cât şi pentru
originalitatea conformaţiei corporale. Datorită unor însuşiri, cum sunt:
rusticitatea, rezistenţa la îmbolnăviri, dezvoltarea muşchilor pectorali şi
calitatea superioară a cărnii, rasele combatante au contribuit la formarea
unor rase noi (Cornish, Leghorn. Sussex, Rhode Island). Cele mai
cunoscute rase combatante sunt: Combatanta de Aseel, Combatanta
malaieză, Combatanta indiană şi Combatanta engleză (fig. 1, 2).

Fig. 8.1 Rasa Combatantă de Aseel

Fig. 8.2 Rasa Combatantă malaieză

Păsările combatante au picioare lungi, cap mare, cu creastă şi

bărbiţe mici, gâtul lung şi aproape vertical, pieptul foarte larg şi musculos.
Trunchiul este ovoidal, larg anterior şi îngust spre coadă, cu spinarea
dreaptă sau convexă.
Greutatea corporală este cuprinsă între 2,5-3,5 kg la cocoşi şi 2-3
kg la găini.
Producţia de ouă este mică, valoarea economică fiind dată doar de
producţia carne.

101
 8.1.2. Rase grele
Rasele de găini grele sunt reprezentate de un număr relativ redus de
rase, care au drept caracteristică comună greutatea corporală mare;
femelele au 3,5-4 kg, iar masculii 4,5-5 kg.
Rasele grele, datorită producţiilor mici de ouă, a unui consum
ridicat de hrană şi a tardivităţii lor, se folosesc mai ales la încrucişări cu
rasele mixte, în scopul îmbunătăţirii la descendenţi a însuşirilor pentru
producţia de carne.
Cele mai importante rase grele sunt: Cornish, Cochinchina,
Brahma şi Langshan (fig. 8.3 - 8.6). Celelalte rase grele (Dorking şi
Faverolles) sunt mai puţin importante, deoarece se aclimatizează mult mai
greu în regiunile cu climat continental.
Cornish s-a format în Anglia, prin încrucişări complexe între rasele
grele Combatantă de Aseel, Combatantă engleză de tip vechi şi
Combatantă malaieză. Dintre toate varietăţile rasei, mai importantă este
varietatea albă, care este folosită la încrucişări cu rasa Plymouth Rock alb,
în scopul obţinerii de pui broileri.
Conformaţia este caracteristică raselor combatante, cu trunchi
ovoidal şi direcţie oblică anteroposterioară. Creasta este bătută, triplă sau
nuciformă, mai rar simplă. Ciocul este scurt, gros la bază, curbat şi de
culoare galbenă. Bărbiţele şi urechiuşele sunt mici şi de culoare roşie.
Trunchiul este larg între umeri, adânc, cu pieptul larg şi rotunjit, iar
abdomenul puţin dezvoltat. Fluierele sunt groase, de culoare galbenă, iar
penajul bine strâns pe corp.
Producţia de ouă este mică, 100-130 bucăţi; vârsta primului ouat
este de 200-210 zile. Greutatea găinilor adulte este 3,5-4 kg, iar la cocoşi
4,5-5,5 kg. Carnea este fragedă şi suculentă.
Cochinchina este originară din China, unde s-a format pe cale
naturală, având cinci varietăţi de culoare.
Capul este mic, ciocul scurt şi gros la bază, creasta mică, simplă şi
dinţată. Gâtul este scurt, gros şi cu lanţete abundente. Trunchiul are
adâncimea, lungimea şi lărgimea aproximativ egale. Spinarea este scurtă şi
înşeuată. Abdomenul este dezvoltat şi purtat jos. Fluierele şi degetele
prezintă o încălţătură abundentă.
Greutatea corporală este de 3-4,5 kg la femele şi 3,5-5,5 kg la
masculi. Producţia de ouă este mică, 80-110 ouă. Este o rasă rustică şi
tardivă, cu o mare capacitate de aclimatizare. A participat la formarea
raselor mixte de găini Wyandotte şi Orpington.

102
 Brahma provine din găina uriaşă, de origine americano-asiatică,
având trei varietăţi de culoare: herminată deschis, herminată închis şi
galbenă.
Este o rasă rustică şi masivă, asemănătoare sub aspectul
conformaţiei cu rasa Cochinchina. Capul este mic, ciocul scurt şi puternic,
creasta mică şi triplă. Urechiuşele şi bărbiţele sunt mici şi de culoare roşie,
gâtul este scurt, gros şi acoperit cu lanţete abundente. Trunchiul este larg şi
adânc, privit din lateral se înscrie într-un pătrat. Spinarea este scurtă şi
înşeuată. Coada este mică, picioarele scurte şi cu încălţătură abundentă.
Ciocul şi fluierele sunt de culoare galbenă.
Greutatea corporală la femele este de 3,0-4,5 kg, iar la masculi 3,5-
5 kg. Producţia de ouă este de 120-140 buc, puicuţele încep ouatul la vârsta
de 10 luni. Rasa prezintă interes în acţiunea de ameliorare a unor populaţii
de găini, deoarece are o mare capacitate de aclimatizare şi o carne de foarte
bună calitate. A contribuit la formarea unor rase, precum Sussex şi
Faverolles.
Langshan provine din China, unde s-a format pe cale naturală. În
cadrul rasei se disting două tipuri: vechi sau englez, care prezintă
încălţătură şi tipul modern sau german. Culoarea penajului poate fi albă,
neagră şi albastră.

Fig. 8.3 Rasa Cornish Fig. 8.4 Rasa Cochinchina

Fig. 8.5 Rasa Brahma Fig. 8.6 Rasa Langshan

103
 Capul este mic şi alungit, cu ciocul lung şi încovoiat. Creasta este
simplă şi dinţată, iar gâtul lung, arcuit şi gros la bază. Are trunchi masiv,
cu pieptul bine dezvoltat şi spinare mai lungă decât la celelalte rase grele.
Păsările sunt foarte înalte pe picioare, atingând 75 cm înălţime.
Greutatea corporală variază în limitele 2,5-3,5 kg la femele şi 3-4,5
kg la masculi. Producţia de ouă este în medie de 100-120 buc.; puicuţele
încep ouatul la vârsta de 9-10 luni.
Capacitatea de aclimatizare este redusă şi ca urmare nu prezintă
interes economic pentru ţara noastră.
8.1.3. Rase uşoare
Rasele uşoare se caracterizează printr-o masă somatică redusă
(până la 2 kg la femele), o precocitate bună şi o producţie mare de ouă.
Dintre rasele uşoare (Leghorn, Găina italiană, La Bresse, La Fleche,
Dominicană, Hamburg etc), numai prima prezintă interes economic.
Leghorn provine dintr-o populaţie italiană veche (fig. 8.7). În afară
de varietatea albă care este cea mai răspândită mai există şi alte varietăţi
(neagră, roşie, potârnichie, pestriţă).
Păsările din această rasă au capul mic, alungit, cu creastă simplă, de
mărime mijlocie, dinţată uniform. Bărbiţele sunt de lungime mijlocie sau
mare şi ovale, iar urechiuşele oval-rotunjite, de culoare albă sidefie. Ciocul
este scurt, încovoiat şi de culoare galbenă. Trunchiul este orizontal, putând
fi încadrat într-un trapez. Spinarea este lungă, dreaptă şi largă, pieptul larg
şi rotund. Coada este lungă, cu seceri mari la cocoş, care formează cu
spinarea un unghi de 1300. Aripile sunt mari, bine strânse pe corp.
Fluierele au osatură fină, de culoare galbenă.

Fig. 8.7 Rasa Leghorn

Greutatea corporală este de 1,7-2,2 kg la femele şi 2-2,7 kg la

cocoşi. Producţia de ouă variază în limitele 180-270 bucăţi pe an, cu o
greutate medie a ouălor de 55 g. Consumul de concentrate pentru
producerea unui ou este de cca. 170-180 g. Fecunditatea ouălor este de 80-
104
92%, iar capacitatea de ecloziune 80-87%. Maturitatea sexuală apare la
130-150 zile; instinctul de clocit este aproape abolit.
8.1.4. Rase mixte
Rasele mixte formează cea mai numeroasă grupă. Ele sunt utilizate
la producerea puilor broiler, prin încrucişări între rasele mixte sau între
acestea şi rasele grele. De asemenea, ele sunt folosite la încrucişări pentru
obţinerea puilor autosexabili. Unele rase mixte sunt specializate pentru
producţia de ouă-carne: Rhode Island, Sussex, Wyandotte, iar altele pentru
carne-ouă: Plymouth Rock alb, New Hampshire, Orpington (fig. 8.8 –
8.14).
Rhode-Island este originară din S.U.A., unde s-a format prin
încrucişarea materialului autohton de culoare cenuşie cu rasele Combatantă
malaieză, Cochinchina şi întâmplător cu alte rase.
Capul este de mărime mijlocie şi alungit, cu ciocul uşor încovoiat,
de culoare maronie. Are o creastă simplă, cu 4-5 dinţături. Trunchiul este
larg şi lung, de forma unui dreptunghi, cu o poziţie orizontală. Spinarea
este lungă şi orizontală, iar pieptul bine rotunjit. Aripile sunt de lungime
medie şi bine strânse pe corp. Coada la cocoş este semiglobuloasă. Penajul,
la varietatea roşie, este de nuanţă roşie-vişinie, cu penele din coadă şi
vârful aripilor cu reflexe verzui; subpenajul este roşcat până la bază.
Fluierele au o culoare galbenă-portocalie, cu dungi laterale roşii. În cadrul
rasei există şi o varietate albă, care este foarte puţin răspândită în Europa.
Greutatea corporală la femele este de 2,5-3 kg, iar la cocoş 3-4 kg.
Producţia de ouă variază în limitele 170-240 buc. Consumul de furaje
pentru realizarea a 1 kg masă ou este de cca. 3,5 kg concentrate.
Fecunditatea este de 85-90%, iar capacitatea de ecloziune 80-90%. Rasa
este precoce, astfel că puicuţele încep ouatul la 180 zile.
Păsările din această rasă sunt rezistente faţă de condiţiile de
exploatare şi agenţii patogeni.
New Hampshire s-a format în S.U.A., prin selecţia găinilor Rhode
Island roşu în direcţia creşterii precocităţii, greutăţii corporale şi a
producţiei de ouă. Rasa s-a importat în Europa după 1948, unde s-a
aclimatizat destul de bine şi este folosită la producerea de pui broiler.
Culoarea este asemănătoare cu a rasei Rhode Island, varietatea roşie, având
însă o nuanţă mai deschisă, cărămizie sau galben-aurie. Se deosebeşte de
rasa din care provine printr-o masivitate corporală mai accentuată. Capul
este de mărime mijlocie, cu o creastă simplă, care prezintă 5 crestături.
Trunchiul este larg şi adânc, iar spinarea lungă, largă şi orizontală.
Membrele sunt groase şi de culoare galbenă.
105
 În cadrul rasei există două tipuri: tipul de carne şi tipul de ouă. Cel
de carne are trunchiul mai lung, cu muşchii pectorali bine dezvoltaţi.
Intensitatea de creştere a puilor este mare, astfel că ei ajung la vârsta de 8-
10 săptămâni la 1,3-1,5 kg. Producţia medie de ouă este de 170 buc. şi ea
se realizează cu un consum de 4-4,4 kg concentrate pentru 1 kg masă ou.
Tipul pentru ouă realizează o producţie de peste 200 buc. până la
vârsta de 500 zile, cu un consum de cca. 3,8 kg. furaje/kg masă ou.
Greutatea vie este de 2,6-3,2 kg la găină şi 2,8-4,2 kg la cocoşi.

Fig. 8.8 Rasa Rhode Island Fig. 8.9 Rasa New Hampshire

Sussex s-a format în Anglia, având patru varietăţi de culoare:

herminată deschisă, herminată închisă, roşie şi pestriţă. Mai apreciată şi
singura răspândită la noi în ţară, este varietatea herminată deschisă.
Culoarea de fond este albă argintie, iar lanţetele de pe gât sunt negre cu
luciu verde. Rasa a atras atenţia crescătorilor, datorită greutăţii corporale
mari şi cărnii de calitate superioară.

Fig. 8.10 Rasa Sussex

Din punct de vedere al exteriorului, păsările din această rasă au un

cap potrivit de mare, cu cioc puternic, ochi portocalii, creastă simplă, de
mărime mijlocie. Bărbiţele şi urechiuşele sunt roşii, gâtul este mai gros la
bază, cu lanţete dezvoltate. Trunchiul este larg, lung şi adânc, cu spinare
foarte lungă şi piept bine îmbrăcat cu muşchi. Coada şi aripile sunt de

106
mărime mijlocie. Picioarele sunt relativ lungi, iar fluierul, pielea şi carnea
au o culoare albă.
Greutatea corporală este de 2,5-3 kg la femele şi 3-4 kg la cocoşi.
Producţia medie de ouă este de 180-200 buc şi ea se realizează cu un
consum de nutreţuri combinate de circa 4,3 kg/1 kg masă ou. Puicuţele
încep ouatul la 180 zile. Instinctul de clocit este mai pronunţat decât la rasa
Rhode Island.
Deoarece păsările din această rasă produc o carne de calitate
superioară, fragedă, suculentă şi cu o aromă deosebită, forma maternă a
rasei se încrucişează cu cocoşi Cornish, Plymouth Rock alb sau Rhode
Island, în scopul producerii de pui broiler.
Plymouth Rock s-a format în S.U.A. prin încrucişări complexe
între cocoşi de rasă Spaniolă şi găini Cochinchina, varietatea albă,
Dominicană barată şi Brahma. În cadrul rasei există 7 varietăţi de culoare,
cele mai răspândite fiind barată şi albă.
Factorul culorii barate, legat de sex, permite producerea puilor de o
zi autosexabili. Rasa se caracterizează prin temperament vioi şi rezistenţă
deosebită.
Păsările au capul relativ mic, creasta mică, cu dinţături nu prea
adânci. Bărbiţele sunt moderat de lungi, ciocul scurt şi puternic. Gâtul este
moderat de lung şi acoperit cu lanţete bogate. Trunchiul este lung şi larg,
cu format dreptunghiular, spinare lată, abundent îmbrăcată cu pene. Aripile
sunt scurte şi lipite de corp. Picioarele sunt moderat de lungi, robuste, cu
gambele bine îmbrăcate cu pene.
Greutatea corporală este de 2,5-3 kg la găină şi 3,5-4 kg la cocoşi.
Producţia medie de ouă este de 170-215 buc., cu un consum specific de
hrană (kg nutreţ combinat/1 kg masă ou) de cca. 5 kg. Puicuţele încep
ouatul la vârsta de 6-7 luni. Puii au o intensitate de creştere inferioară
celorlalte rase mixte şi se “îmbracă” greu cu pene; la vârsta de 90 zile, 10%
din pui sunt incomplet îmbrăcaţi. Fecunditatea este de 80-88%, iar
capacitatea de ecloziune 70-76%.
În ultimii ani s-a creat o varietate a rasei Plymouth de culoare albă
dominantă, care este folosită la încrucişări cu rase colorate pentru a se
obţine produşi albi sau cu pete mici, fără a se deprecia calitatea carcasei.
Găinile din această varietate realizează o producţie medie de 200 ouă, cu
un consum specific de 4,5 kg. Puii au o mare intensitate de creştere, astfel
că la vârsta de 60 zile cocoşeii ating greutatea de 1,3-1,5 kg, fiind complet
îmbrăcaţi cu pene; carnea este de calitate bună. Această varietate s-a
importat după 1962 şi s-a folosit ca linie maternă în încrucişări cu rasa
Cornish, pentru producerea de pui broiler. În 1979 s-au importat din Franţa

107
două linii Plymouth alb, “libere” la microorganisme din grupa
Pleuropneumoniae like-organismus şi la Mycoplasma galisepticum.
În ultimii ani s-a selecţionat, în cadrul varietăţilor albe, un tip cu
greutate redusă (mini-Rock), determinat de o genă recesivă, responsabilă
de nanism; greutatea păsărilor adulte este mai mică cu cca. 1 kg, iar
maturitatea sexuală se instalează cu cca. 2 săptămâni mai devreme.
Wyandotte s-a format în America de Nord, prin încrucişări
complexe. În cadrul rasei există 12 varietăţi, cea mai răspândită şi mai
perfecţionată fiind varietatea albă.
Din punct de vedere al exteriorului, păsările din această rasă au
capul scurt, larg şi fin, cioc scurt şi creasta bătută. Bărbiţele şi urechiuşele
sunt mici şi de culoare roşie. Gâtul este mijlociu, în aparenţă gros datorită
penajului abundent. Trunchiul este mai mult lung decât înalt, larg şi
profund, cu spinare scurtă şi largă, în formă de şea. Aripile sunt scurte şi
strâns lipite de corp. Picioarele par scurte din cauza penajului abundent. La
varietatea albă, culoarea ciocului, fluierelor şi a pielii este galbenă.
Greutatea corporală este în medie de 2,5-3 kg la găini şi 3,5-4 kg la
cocoşi. Producţia de ouă este în medie de 180 buc, cu o greutatea a ouălor
de 60 g. Puicuţele încep ouatul la vârsta de 6-7 luni.
Rasa este folosită la încrucişări cu alte rase în scopul producerii de
pui broiler, deoarece are aptitudini pentru îngrăşare. Este apreciată şi
pentru producţia mare de ouă în lunile de iarnă.

Fig. 8.11 Rasa Plymouth Fig. 8.12 Rasa Wyandotte

Minorca provine din găinile rustice spaniole, fiind foarte

răspândită în Europa. Conformaţia este asemănătoare cu a raselor uşoare,
dar după greutatea corporală se încadrează în grupa raselor mixte. Are
patru varietăţi: albă, neagră, galbenă, barată şi subvarietatea cu creastă
bătută, întâlnită la varietăţile albă şi neagră. Capul este lung, larg, cu
fruntea arcuită. Creasta este mare, simplă, de regulă cu şase dinţături; la
găini este aplecată pe una din părţi. Urechiuşele sunt mari, ovale şi de
culoare albă, iar bărbiţele sunt mult alungite. Trunchiul, privit din profil, se
108
înscrie într-un dreptunghi, cu spinarea lungă şi largă. Aripile sunt lungi şi
strânse pe corp.
Greutatea corporală este de 2,2-3 kg la găini şi 2,5-3,5 kg la cocoşi,
iar producţia anuală de ouă 150-170 buc. Puicuţele încep ouatul la vârsta
de 5-6 luni.
Rasa se caracterizează prin rusticitate şi o mare capacitate de
aclimatizare.
Gât-Golaş de Transilvania este răspândită în peninsula Balcanică
şi pe litoralul Mării Negre. Originea acestei rase este controversată.
Varietăţile cele mai răspândite sunt albă, neagră şi barată.

Fig. 8.13 Rasa Minorca Fig. 8.14 Rasa Gât Golaş de Transilvania

Capul este potrivit de mare, alungit, ochii roşii portocalii, creasta

mică, simplă şi dinţată. Bărbiţele şi urechiuşele sunt de mărime mijlocie,
de culoare roşie. Pe creştetul capului şi ceafă prezintă un smoc de pene.
Gâtul este în formă de S şi lipsit de pene până sub guşă; pielea este de
culoare roşie. Trunchiul este dreptunghiular, oblic dinainte spre înapoi, cu
spinare foarte largă şi piept rotunjit. Coada este de mărime mijlocie, aripile
sunt lungi şi bine strânse de trunchi. Fluierele sunt de culoare neagră la
varietatea neagră şi albă la varietăţile albă şi barată.
Greutatea este în medie 2-2,5 kg la găină şi 2,5-3 kg la cocoş.
Producţia de ouă variază în limitele 120-170 buc; este apreciată producţia
bună în lunile de iarnă. Ouatul începe la vârsta de 6-7 luni. Carnea este de
calitatea superioară.
8.2. Rasele de curci
Se diferenţiază mai ales prin greutate corporală, conformaţie şi
culoarea penajului.
În raport de greutatea corporală a masculului, la vârsta de adult,
deosebim rase grele (peste 14 kg) semigrele (12-14 kg) şi uşoare (sub 12
kg). După conformaţia corporală există curci cu pieptul larg, care la vârsta
de 20 săptămâni au lărgimea pieptului minimum 10 cm şi adâncimea de 24
109
cm şi curci cu pieptul înalt. În funcţie de culoarea penajului există curci
bronzate, negre, roşii şi albe.
Curcile bronzate sunt cele mai răspândite pe glob. Cele mai
importante rase de curci bronzate sunt: Bronzata ameliorată din America
de Nord, Bronzata cu pieptul larg (Mammoth) şi Bronzata canadiană
(Charlerois). Aceste rase sunt din ce în ce mai puţin apreciate de
crescători, deoarece tuleiele de culoare neagră depreciază aspectul
comercial al carcaselor.
Curca bronzată ameliorată a fost perfecţionată în S.U.A., prin
selecţie şi încrucişări.
Capul este de mărime mijlocie, cu ciocul lung, curbat, mai deschis
la culoare la vârf şi negru la bază. Pielea capului prezintă formaţiuni
mărgelare, de culoare roşie - alburie. Gâtul are o lungime mijlocie, cu
extremitatea supero-anterioară golaşă, acoperită cu formaţiuni mărgelare,
mai dezvoltate la masculi. Trunchiul este lung, larg şi adânc, ovoidal,
înclinat dinainte spre înapoi, cu spinarea lungă şi largă între umeri, care se
îngustează spre coadă. Pieptul este larg, adânc şi proeminent. Fluierele sunt
de culoare cenuşie-închisă, pielea albă cu nuanţă gălbuie. Penajul este
bronzat; cel din regiunea pieptului, de la baza gâtului şi de pe partea
anterioară a aripilor şi spinării este negru, cu reflexe verzui-cenuşii şi
violet-bronzat.
Greutatea corporală la femele ajunge la 8-10 kg, iar la masculi 15-
17 kg. Tineretul are o mare intensitate de creştere, astfel că la vârsta de 12
săptămâni femelele ating greutatea de 2,6 kg, iar masculii 3,2 kg; iar la 18
săptămâni greutatea ajunge 4,6 kg şi respectiv 6,5 kg. Producţia medie de
ouă este de 60-70 bucăţi, cu o greutate a oului de 80-90 g. Vârsta la care
are loc primul ouat este cuprinsă între 260-320 zile. Fecunditatea ouălor
este de 85-90%, iar capacitatea de ecloziune de peste 80%.
Curca bronzată cu pieptul larg (Mammoth) provine din Curca
bronzată ameliorată, prin selecţie judicioasă, efectuată cu scopul măririi
greutăţii corporale, a precocităţii şi a masei musculare din regiunea
pieptului; muşchii pectorali reprezintă cca. 20% din greutatea corporală
(fig. 8.15). Intensitatea de creştere a tineretului este mare, astfel că la vârsta
de 12 săptămâni, masculii cântăresc în medie 3,6 kg, iar femelele 2,8 kg,
pentru ca la 18 săptămâni greutatea să atingă 5 kg şi respectiv 7 kg;
curcanii adulţi au în medie o greutate de 18 kg.
Neagră de Norfolk (fig. 8.16) s-a format în Anglia, ca urmare a
cerinţelor pieţii pentru o curcă cu o greutate mai redusă; păsările adulte au

110
între 4,5-6,7 kg. Producţia de ouă, la cele mai valoroase linii, variază între
60-90 ouă.
Culoarea penajului este neagră, cu reflexe verzui, mai ales pe aripi
şi coapse. Fluierele sunt şi ele de culoare neagră.
Însuşirea cea mai valoroasă a rasei o reprezintă culoarea
neobişnuită a pielii, albă-viorie, imaculată, cu o textură deosebită, foarte
apreciată în procesul de industrializare a cărnii.

Fig. 8.15 Curca bronzată cu piept larg Fig. 8.16 Curca de Norfolk

Albă de Olanda (fig. 8.17) s-a format pe baza unor mutante albe,
care au apărut în cadrul curcilor bronzate. Este răspândită în S.U.A. şi în
multe ţări europene.

Fig. 8.17 Curca Albă de Olanda

Greutatea corporală este mare, totuşi mai redusă decât la rasele

Brozată cu pieptul larg şi Bronzată ameliorată. Astfel, masculii au în medie
10-12 kg, iar femelele 6,5-7,5 kg.
Comparativ cu rasele bronzate, curca Albă de Olanda prezintă
următoarele deosebiri: ciocul şi fluierele au o culoare albă-gălbuie, uneori
cu nuanţă roz; mărgelele şi salba se întind pe o suprafaţă mai redusă şi sunt
mai puţin dezvoltate; culoarea penajului este albă, cu excepţia smocului de
pene păroase de la masculi, care este negru; perii de o zi au puful alb-

111
gălbui, cu două dungi paralele pe cap. Tineretul are un ritm de creştere mai
mare.
Albă de Beltsville s-a format în S.U.A., în urma unor încrucişări
complexe, care au vizat: realizarea unei greutăţi corporale sub a celei
obţinută la rasa Albă de Olanda; creşterea producţiei de ouă; reducerea
cheltuielilor pentru realizarea unui kg spor în greutate.
Trunchiul este scurt şi compact. La vârsta de 24 săptămâni,
adâncimea trunchiului este mai mare decât lungimea fluierului.
Broilerul de curcă, realizat pe bază de Albă de Beltsville, atinge, la
vârsta de 12 săptămâni 2,5 kg la masculi şi 2,0 kg la femele, iar la 24
săptămâni 7 kg şi respectiv 4,3 kg (când se face de obicei sacrificarea).
Păsările adulte au în medie 9 kg la masculi şi 5 kg la femele. Producţia de
ouă este mare, mai ales în condiţii de fotosensibilizare, putând depăşi 140
buc. pe an. Greutatea ouălor este de 60-80 g, iar primul ouat se produce la
vârsta de 25 săptămâni. Fecunditatea ouălor este de 90-95%, iar capacitatea
de ecloziune 70-75%.

8.3. Rasele de raţe

În raport de greutatea femelelor şi specializarea producţie,
deosebim: rase grele, specializate pentru carne, care au greutatea corporală
de 3-4 kg; rase uşoare, specializate pentru ouă, a căror greutate este de cca.
1,5-1,8 kg şi rase de ornament.
8.3.1. Rase grele
Pekin (fig. 8.18) s-a format în Sudul Chinei, pe cale naturală. Iniţial
s-a importat în Anglia, unde s-a încrucişat cu rasa Aylesbury, în scopul
îmbunătăţirii calităţii cărnii, fiind apoi răspândită în toată Europa. Rasa
este răspândită şi în alte zone, datorită însuşirilor productive, capacităţii
mari de aclimatizare şi de adaptare la diferite sisteme de exploatare.
Raţele din această rasă au capul aproape rotund, cu ciocul drept,
scurt, lat şi de culoare portocalie. Fruntea formează aproape un unghi drept
cu linia ciocului. Gâtul este relativ scurt şi gros la bază. Uneori, pe linia
cefei se observă un mănunchi de pene, care are aspectul unui moţ zburlit.
Trunchiul are format dreptunghiular şi este oblic, cu spinarea foarte largă.
Toracele este profund şi rotunjit. Abdomenul este atârnând, iar coada
scurtă, lată şi verticală. Picioarele sunt scurte, de culoare portocalie, cu
nuanţă roşcată. Penajul este complet alb sau cu nuanţă uşor gălbuie.
Greutatea corporală este în medie de 3,0 kg la femele şi 3,5 kg la
masculi.

112
 Intensitatea de creştere la boboci este foarte mare, astfel că aceştia
ating greutatea de 2,5 kg la vârsta de 7-8 săptămâni. Producţia de ouă este
de 90-120 bucăţi, cu o greutate a ouălor de 70-90 g. Sezonul de ouat începe
în februarie-martie şi se încheie în iulie-august, uneori la sfârşitul toamnei.
Raţele din această rasă nu cad cloşti. Ele se cresc în rasă curată sau pentru
încrucişări cu raţele Leşeşti sau Aylesbury, pentru îmbunătăţirea
potenţialului productiv şi producerea de ficat gras şi respectiv a puilor
broiler, care au o mare intensitate de creştere.
Rouen (fig. 8.19) este originară din Franţa, unde s-a format prin
selecţia raselor comune locale, fiind asemănătoare, din punct de vedere a
culorii, cu raţa sălbatică.

Fig. 8.18 Rasa Pekin Fig. 8.19 Rasa Rouen

Capul este suplu, cu fruntea puţin înaltă şi ciocul lung, lat şi de

culoare verde. Gâtul este uşor curbat, cu aproximativ aceiaşi grosime pe
toată lungimea. Trunchiul are format dreptunghiular, este larg şi profund,
cu spinare lungă şi uşor curbată. Fluierele sunt puternice şi de culoare
portocalie. Culoarea diferă în funcţie de sex. La masculi, capul şi
extremitatea superioară a gâtului sunt de culoare verde, cu luciu metalic.
La jumătatea gâtului se observă un inel de culoare albă. Sub inel, gâtul şi
capul pieptului au culoare maro. Partea anterioară a spinării este de culoare
maro închis, iar cea posterioară neagră, cu luciu verde metalic. La femele,
culoarea este maro uniformă; capul şi gâtul au o nuanţă mai deschisă.
Greutatea corporală este de 3 kg la femele şi 3,5 kg la masculi.
Producţia de ouă ajunge la 80-90 buc.
Rasa se poate creşte cu rezultate bune şi în lipsa suprafeţelor de
apă. Are aptitudini bune pentru îngrăşare; bobocii au la 8-10 săptămâni o
greutate de 2,0-2,8 kg, carnea fiind de calitatea superioară. Totuşi, privită
în ansamblu, ea este inferioară rasei Pekin.

113
 Aylesbury (fig. 8.20) s-a format în Anglia, prin selecţia
exemplarelor cu greutate corporală mare, cu aptitudini pentru îngrăşare şi
care produc carne de calitate superioară.
Raţele din această rasă sunt masive, cu poziţia corpului orizontală.
Capul este lung şi larg, cu ciocul lung şi de culoare galbenă. Gâtul este
lung, mai gros la bază şi în formă de S. Trunchiul este lung, larg şi
profund, subţiat spre partea posterioară. Coada este scurtă şi în continuarea
spinării. Picioarele sunt foarte scurte, de culoare roşie portocalie. Penele
sunt albe, moi şi elastice, deosebit de apreciate.
Greutatea corporală este, în medie, de 3,5 kg la raţă şi 4 kg la răţoi;
păsările îngrăşate pot atinge 5 kg. Tineretul are o viteză de creştere mare,
astfel că la vârsta de 8-11 săptămâni atinge greutatea de 2-2,5 kg, carnea
fiind de calitate superioară. Producţia anuală de ouă ajunge 80-130 bucăţi,
cu greutatea ouălor de 90-115 g, de culoare albă-gălbuie sau verzuie.
Rasa este rustică, rezistă la frig, însă reclamă existenţa unor
suprafeţe de apă (lacuri, heleşteie). Este bună amelioratoare, dar se poate
folosi cu succes şi la încrucişări industriale, îndeosebi cu rasa Pekin.
Leşească (Barbarie) s-a format în America de Sud, de unde s-a
răspândit şi în Europa, iniţial ca pasăre de ornament (fig. 8.21).
Capul este relativ mare, acoperit pe creştet şi ceafă cu pene păroase,
iar pe faţă şi frunte cu formaţiuni carunculare roşii, care formează o mască.
Trunchiul este lung şi orizontal, cu spinare lungă şi piept musculos. Aripile
sunt lungi şi ele ajung până la mijlocul cozii. Culoarea penajului poate fi
neagră, albă, bălţată sau sălbatică.

Fig. 8.20 Rasa Aylesbury Fig. 8.21 Rasa Leşească

Greutatea corporală este de 2-3 kg la femele şi 5-6 kg la masculi;

este trecută în grupa raselor grele, datorită greutăţii mari la care ajung
masculii, fără ca aceştia să fie îngrăşaţi. Carnea provenită de la rasele
leşeşti are un gust neplăcut, mai puţin sesizabil la tineret. Gustul neplăcut
se poate corecta prin îndepărtarea la tăiere a capului şi a glandei
uropigiene. De asemenea, se recomandă practicarea de încrucişări cu alte

114
rase, pentru a se obţine produşi infecunzi, cu aptitudini pentru îngrăşare şi
care au o carne de calitate superioară (mularzi). Producţia de ouă este de
60-80 ouă, cu greutatea unui ou de 70-85 g.
Rasa se poate creşte şi în absenţa suprafeţelor de apă.
Întrucât păsările scot un sunet caracteristic, care se aseamănă cu un
pufăit răguşit, rasa se mai numeşte şi “mută”.

8.3.2. Rase uşoare

Alergătoarea indiană (fig. 8.22) s-a format pe cale naturală, în
partea de est a Indiei. Denumirea rasei se corelează cu mersul grăbit şi
puţin legănat. Iniţial a fost importată în Anglia, de unde s-a răspândit şi în
alte ţări de pe continent. Deşi este cunoscută mai mult ca o rasă decorativă,
ea este apreciată pentru însuşirile sale productive şi capacitatea de
transmitere ereditară a acestora. Are mai multe varietăţi: sălbatică, bălţată,
neagră, albă, albastră, maro şi de culoarea păstrăvului, mai importante fiind
primele două.
Capul este îngust, cu ciocul lung, drept şi de formă conică. Gâtul
este lung, subţire şi purtat vertical. Trunchiul este lung, suplu şi fusiform,
cu pieptul purtat sus, puţin dezvoltat. Spinarea este lungă, mult înclinată
spre înapoi, aproape verticală. Aripile sunt de lungime mijlocie, bine
strânse pe corp şi acoperite cu penaj abundent. Picioarele sunt prinse mult
în partea posterioară, cu gambe foarte lungi şi fluiere diferit colorate, în
funcţie de varietate.
Greutatea corporală este de 1,75 kg la femele şi 2 kg la masculi.
Producţia medie de ouă este de 170-180 buc., dar poate ajunge şi la 200
bucăţi, cu greutatea ouălor de 65 g. Raţele încep ouatul la vârsta de 4-5
luni. Fecunditatea şi capacitatea de ecloziune sunt superioare rasei Pekin.
Se poate creşte şi în absenţa suprafeţelor de apă.
Campbell (fig. 8.23) s-a format în Anglia, în urma unor încrucişări
între raţele locale cu rasa Alergătoarea indiană şi ulterior cu alte rase.
Are trei varietăţi de culoare, dar cea mai importantă este varietatea
Khaki, pe care o prezentăm în continuare.
Ca aspect general, se remarcă poziţia oblică a trunchiului. Capul
este fin, rotunjit, cu ciocul de lungime mijlocie şi de culoare verde închis.
Gâtul este relativ lung, oblic şi mai gros la bază. Trunchiul este alungit, cu
spinarea lungă şi aproape dreaptă. Pieptul este purtat sus, bine dezvoltat şi
rotunjit. Aripile sunt relativ mici şi bine strânse pe corp. Fluierele sunt de
culoare portocalie la mascul şi cu nuanţe verzi la femelă. Culoarea
penajului prezintă unele diferenţieri în funcţie de sex. Astfel, la răţoi
culoarea de bază este Khaki uniform, capul maro cu luciu verde-metalic.
115
Pieptul şi restul trunchiului sunt de culoare maro-deschis. Aripile sunt kaki,
iar tectricele cozii au o culoare maro-închis. La raţe, culoarea de bază este
kaki deschis, aproape bej; penele de pe cap sunt mai deschise.

Fig. 8.22 RasaAlergătoare indiană Fig. 8.23 Rasa Campbell

Greutatea corporală la femele este de 2 kg, iar la masculi 2,5 kg.

Producţia medie de ouă este mare 250-300 bucăţi. Primul ouat are loc la
vârsta de 5-6 luni. Rasa este precoce, astfel că tineretul la vârsta de 8-10
săptămâni atinge greutatea de 1,5-1,6 kg. O caracteristică importantă a
rasei este că, se pretează la creşterea în sistem intensiv.

8.4. Rasele de gâşte

Clasificarea raselor de gâşte se face în funcţie de greutatea
corporală şi culoarea penajului. După primul criteriu, deosebim: rase grele,
a căror greutate medie este de 8 kg; semigrele, cu greutatea în limitele 5-8
kg şi uşoare, la care greutatea este sub 5 kg. În raport de culoarea
penajului, deosebim gâşte albe şi cenuşii.
8.4.1. Rase grele
Emden (fig. 8.24) s-a format în Germania, fiind cunoscută încă din
antichitate. La tipul actual al rasei au contribuit şi încrucişările de infuzie
cu rasa Toulouse.
Capul este mare, ciocul de mărime mijlocie, drept şi larg la bază, de
culoare portocalie. Gâtul este lung, uşor curbat în forma literei S; la gâscă
gâtul este scurt. Trunchiul este lung, masiv, cu fanon abdominal dublu.
Spinarea este largă, puţin arcuită şi acoperită de aripi. Fluierele au o
culoare roşie portocalie. Penajul este alb, fără pete de altă culoare.
Greutatea este în medie de 9 kg la femele şi 10-11 kg la masculi. În
condiţii corespunzătoare de întreţinere, tineretul realizează o greutate de 4-
5 kg la vârsta de 8-10 săptămâni.

116
 Producţia de ouă este de 25-40 bucăţi. Rasa dă rezultate bune în
zonele cu climă caldă şi păşuni bogate. Bobocii sunt sensibili la intemperii
şi calitatea hranei. Producţia de pene este mult apreciată; penele sunt de
culoare albă.
Toulouse (fig. 8.25) s-a format în Franţa, prin selecţia gâştelor
locale, în împrejurimile localităţii cu acelaşi nume. Impresia generală este
dată de dezvoltarea abdomenului, care ajunge aproape de pământ, având
fanonul abdominal dublu. În condiţii de îngrăşare, rasa realizează o
producţie mare de carne şi grăsime, dar şi de ficat; greutatea medie a
ficatului este de 1 kg, dar în frecvente cazuri ajunge la 2-3 kg.

Fig. 8.25 Rasa Emden Fig. 8.24 Rasa Toulouse

Capul este scurt şi larg, cu ciocul scurt, gros şi încovoiat la vârf, de

culoare portocalie. Gâtul are o lungime medie, este drept şi vertical şi
prezintă o traistă bine dezvoltată. Trunchiul este potrivit de lung, dar foarte
masiv, cu pieptul larg. Coada este scurtă, lată şi purtată orizontal. Fluierele
sunt scurte, puternice şi de culoare portocalie. Culoarea este cenuşie, cu
excepţia abdomenului, care este alb.
Greutatea corporală este de 8-9 kg la femele şi 10-12 kg la masculi.
Prin îngrăşare, masculii pot atinge greutatea de 16-20 kg. La vârsta de 8-10
săptămâni, bobocii ajung la o greutate medie de 6 kg. Până la vârsta de 3
luni mortalitatea este mare, deoarece bobocii sunt sensibili la frig şi
umezeală şi căldură mare. Producţia medie de ouă este de 40-60 ouă,
obţinută în al doilea an de ouat. Procentul de fecunditate şi capacitatea de
ecloziune a ouălor sunt reduse.
Rasa este frecvent folosită la ameliorarea altor rase şi chiar la
formarea de rase noi.
Gâsca americană (fig. 8.26) este una dintre cele mai valoroase rase
de gâşte de pe continentul american.

117
 Culoarea este roşcat-gălbuie, cu ciocul portocaliu. Picioarele sunt
puternice, de culoare roşie-portocalie.
Greutatea corporală este, în medie, 7,5 kg la femele şi 8,5-9 kg la
masculi. Producţia anuală de ouă este de cca. 30 bucăţi.

Fig. 8.26 Rasa americană

Rasa este robustă, rezistentă şi mai puţin pretenţioasă faţă de

condiţiile de întreţinere, comparativ cu rasele Emden şi Toulouse. Gâştele
adulte şi tineretul valorifică bine păşunile. Bobocii broileri se pretează la
creşterea în sistem intensiv pentru producţia de carne şi de ficat.

8.4.2. Rase semigrele

Pomerană (fig. 8.27) s-a format în Germania, în ţinuturile
Pomeranei, unde creşterea gâştelor are o tradiţie îndelungată.
Capul are o lungime mijlocie, este lat, cu ciocul moderat de lung,
puţin încovoiat, de culoare roşie portocalie. Gâtul este drept şi de lungime
medie. Trunchiul este larg, masiv, cu format ovoidal. Spinarea este lungă,
lată şi puţin curbată, cu pieptul foarte larg, plin şi profund. Aripile au o
lungime medie şi sunt strânse pe corp. Coapsele sunt mascate de penajul
abundent, iar fluierele au o culoare cărămizie. Culoarea penajului poate fi
albă, bălţată sau cenuşie bălţată cu alb, mai răspândită fiind cea albă.
Greutatea corporală este în medie de 7 kg la femele şi 8 kg la
masculi. Producţia de ouă este de 15-20 buc.; frecvent gâştele mai depun şi
toamna cca. 10-15 ouă. Greutatea ouălor variază între 160-200 g. Păsările
îngrăşate pot atinge greutatea de 10 kg, uneori 12-13 kg. Tineretul are o
creştere rapidă, astfel că la vârsta de 10-12 săptămâni ajunge la greutatea
de 3,5-4,5 kg. Cu toate că gâştele din această rasă sunt rustice, ele reclamă
existenţa unor păşuni de calitatea superioară.
Diepholz (fig. 8.28) s-a format în Germania, prin ameliorarea
populaţiilor locale.

118
 Capul este moderat de lung, cu fruntea plată şi ciocul uşor
încovoiat, de culoare roşie. Gâtul este de lungime mijlocie purtat vertical,
lipsit de traistă. Trunchiul este alungit, purtat oblic, cu aripile prinse sus şi
strânse pe corp. Fluierele sunt scurte şi de culoare roşiatică. Penajul, de
regulă are o culoare albă.

Fig. 8.27 Rasa Pomerană Fig. 8.28 Rasa Diepholz

Greutatea corporală este de 5,5-6 kg la femele şi 7-8 kg la masculi.

Producţia de ouă este foarte mare, 70-80 bucăţi anual, cu greutatea unui ou
de cca. 140 g. La vârsta de 10-12 săptămâni, bobocii ating greutatea de 4-5
kg.
Gâştele din această rasă sunt rezistente, puţin pretenţioase şi
valorifică bine păşunile, inclusiv cele sărace. Realizează şi o producţie
mare de pene, de calitatea superioară.
Olandeză albă de Rin (fig. 8.29) s-a format în Olanda, în regiunea
Rinului superior, prin încrucişarea gâştelor locale cu cele din rasa Emden.

Fig. 8.29 Rasa Olandeză de Rin

Gâştele din această rasă au capul alungit, cu ciocul de culoare

portocalie. Gâtul este potrivit de lung, aproape drept şi purtat vertical.
Trunchiul este larg, oblic, cu spinarea dreaptă. Abdomenul este voluminos
şi prevăzut cu fanon abdominal dublu. Aripile sunt lungi, cu vârful la

119
nivelul cozii. Fluierele au o lungime medie şi o culoare portocalie. Penajul
este de culoare albă.
Greutatea corporală la femele este de 5,0-5,5 kg, iar la masculi 6
kg. Producţia de ouă este în medie de 50-60 bucăţi anual, cu greutatea
oului în jur de 180-190 g.
Rasa se pretează la creşterea în loturi mari, de 5000-15000 capete,
deci poate fi exploatată în sistem intensiv. Bobocii sunt foarte precoci,
astfel că la vârsta de 7-8 săptămâni ating greutatea de peste 4 kg, cu un
consum de 2,5-3 kg nutreţuri combinate pentru 1 kg spor.
8.4.3. Rase uşoare
Rasa chineză (gâsca Leşească) este originară din China de Nord
(fig. 8.29).
Din punct de vedere al exteriorului, gâştele din această rasă au
capul alungit, cu ciocul mai gros la bază, având spre frunte un caruncul, de
unde şi denumirea de “Gâsca cu caruncul”. Culoarea ciocului şi a
carunculului este portocalie, la varietatea albă şi neagră la cea castanie.
Gâtul este foarte subţire, lung şi arcuit ca la lebădă. Trunchiul are o direcţie
oblică, spinarea convexă şi oblică, iar pieptul rotunjit şi purtat sus; nu are
fanon abdominal. Fluierele sunt de culoare portocalie, iar penajul poate fi
cenuşiu sau alb.

Fig. 8.30 Rasa Chineză

Greutatea corporală a femelelor este de 4-5 kg, iar a masculilor 5-6

kg. Producţia medie de ouă este de 60-70 bucăţi, cu o greutatea a ouălor de
140-180 g; de regulă gâştele depun 30-40 ouă în sezonul de primăvară şi
20-30 ouă în perioada de toamnă. Un neajuns al rasei îl constituie faptul că,
o parte din masculi sunt monogami, ceea ce obligă pe crescători să-i scoată
din efectiv. Bobocii manifestă o sensibilitate, relativ mare, în primele 2-3
săptămâni de viaţă. Producţia de pene este mai puţin apreciată, deoarece
penele au rahisul mai rigid.
120
 Rasa prezintă interes pentru ţara noastră, din următoarele
considerente: este rustică şi bine adaptată la zonele cu climă mai aspră;
valorifică bine păşunile; realizează o producţie bună de ouă, cu indici
superiori de incubaţie; se pretează la creşterea în loturi mari şi la
producerea de broileri.
Frizată danubiană este răspândită în Sud-Estul Europei (regiunea
dunăreană şi litoralul Mării Negre). Este o rasă bine adaptată la condiţiile
de mediu, apreciată pentru penajul de calitate superioară şi fecunditatea
ridicată a ouălor.
Capul este de mărime mijlocie, cu ciocul nu prea mare, de culoare
roşie-portocalie. Gâtul este relativ scurt şi gros, cu o direcţie verticală.
Trunchiul este orizontal, cu spinare convexă şi piept bine dezvoltat şi
purtat sus. Fluierele sunt groase şi de culoare roşie-portocalie. Penajul are o
culoare cenuşie (cu excepţia abdomenului care este alb) sau albă.
Greutatea corporală este de 4-5 kg, iar producţia de ouă 10-15
bucăţi. Gâştele sunt cloşti şi mame bune. Ele sunt rezistente şi valorifică
bine păşunile şi suprafeţele de apă, fără de care nu este posibilă creşterea
lor.
Rasa prezintă interes pentru că are un fond genetic valoros. Se
impune, însă, ameliorarea ei, în scopul creşterii greutăţii corporale şi a
producţiei de ouă

121