UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II

1. Teo
ria
dezvo
"Inteligența este ceea ce utilizați când nu știți ce să faceți."
-Jean Piaget-
ltarii
Jean Piaget este unul dintre acei scriitori cu cuvinte de aur în psihologie. Teoria sa de
învățare cognitivă în copilărie la făcut tatăl pedagogiei moderne. El a descoperit că principiile

cognit
logicii noastre încep să se stabilească înainte de dobândirea limbajului, prin interacțiunea
senzorială și motorie cu mediul, în special în mediul socio-cultural.

ive a
Dezvoltarea psihică, care începe la naștere și se termină la vârsta adultă, este comparabilă cu
creșterea biologică: constă, în esență, dintr-un mers spre echilibru. În același mod în care

lui
organismul evoluează spre un nivel relativ stabil, caracterizat prin sfârșitul creșterii și prin
maturitatea organelor, viața mentală poate fi considerată o evoluție spre o formă de echilibru
final, reprezentată de persoana adultă.

Jean
Influența sa asupra psihologiei învățării pornește de la considerarea pe care o aduce

Piaget
dezvoltării mentale prin limbă, joc și înțelegere. Pentru aceasta, prima sarcină a educatorului
este de a genera interes, ca un instrument cu care să înțeleagă și să acționeze cu elevul.
Această cercetare, care se desfășoară de aproape 40 de ani, nu numai că încearcă să cunoască
mai bine copilul și să îmbunătățească metodele pedagogice și educaționale, dar și omul în
general.

Ideea principală a lui Piaget este că este esențial să se înțeleagă formarea mecanismelor
mentale ale copilului pentru a-și surprinde natura și funcționarea ca adult. Teoria sa
pedagogică sa bazat pe psihologie, logică și biologie. Așa a fost definită definiția sa de
acțiune a gândirii, de unde pornim de la câțiva piloni condiționați de genetică și care este apoi
construit prin stimuli socio-culturale.

Acesta este modul în care sunt configurate informațiile pe care le primește persoana. Aceste
informații sunt întotdeauna învățate activ, chiar dacă procesul pare inconștient și pasiv.
Teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget (1936) explică modul în care un copil construiește
un model mental al lumii. Nu era de acord cu ideea că inteligența era o trăsătură fixă și a

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II
privit dezvoltarea cognitivă ca un proces care apare din cauza maturării biologice și a
interacțiunii cu mediu inconjurator.
Piaget a fost angajat la Institutul Binet în anii 1920, unde era slujba lui dezvolta versiuni
franceze ale întrebărilor privind testele de inteligență în limba engleză. El a devenit intrigat
de motivele pe care copiii le-au dat pentru răspunsurile lor greșite la întrebări care necesitau
gândire logică. El credea că acestea sunt incorecte răspunsurile au relevat diferenţe
importante între gândirea adulţilor şi copii.
Piaget (1936) a fost primul psiholog care a făcut un studiu sistematic al cognitivului
dezvoltare. Contribuțiile sale includ o teorie a etapei cognitive a copilului dezvoltare, studii
observaționale detaliate ale cogniției la copii și a serie de teste simple, dar ingenioase pentru a
dezvălui diferite abilități cognitive. Ceea ce a vrut Piaget să facă a fost să nu măsoare cât de
bine puteau număra copiii sau rezolva probleme ca o modalitate de a-și nota I.Q. De ce era
mai mult interesat a fost modul în care conceptele fundamentale precum însăși ideea a apărut
numărul, timpul, cantitatea, cauzalitatea, justiția și așa mai departe.
Înainte de opera lui Piaget, presupunerea comună în psihologie era că copiii sunt pur și
simplu gânditori mai puțin competenți decât adulții. Piaget a arătat că tânăr copiii gândesc în
moduri izbitor de diferite în comparație cu adulții.
Potrivit lui Piaget, copiii se nasc cu o structură mentală foarte elementară (moștenite și
evoluate genetic) pe care se bazează toată învățarea ulterioară și cunoștințele.
Teoria lui Piaget diferă de altele prin cateva cai:
Scopul teoriei este de a explica mecanismele și procesele prin care sugarul şi apoi copilul se
dezvoltă într-un individ care poate raţiona şi gândiți folosind ipoteze.
Pentru Piaget, dezvoltarea cognitivă a fost o reorganizare progresivă a mentalului procese ca
urmare a maturizării biologice și a experienței mediului.
Copiii construiesc o înțelegere a lumii din jurul lor, experimentează discrepanțe între ceea ce
știu deja și ceea ce ei vor descoperi în mediul lor.
1. Este preocupat de copii, mai degrabă decât de toți elevii.
2. Se concentrează pe dezvoltare, mai degrabă decât pe învățare în sine, așa că nu
se adresează învățării informațiilor sau comportamentelor specifice.
3. Propune etape discrete de dezvoltare, marcate de calitative
diferențe, mai degrabă decât o creștere treptată a numărului și complexității de
comportamente, concepte, idei etc.
Există trei blocuri la baza teoriei cognitive a lui Piaget:
1. Scheme (blocuri de bază ale cunoștințelor).
2. Procese de adaptare care permit tranziția de la o etapă la alta (echilibru, asimilare, și
cazare).

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II
3. Etapele dezvoltării cognitive:
o senzoriomotorie,
o preoperațională,
o operațional concret,
o operațional formal.
În copilăria timpurie, suntem martorii unei transformări a inteligenței. Este pur și
simplu sensio-motor sau practic și se transformă într-un gând în mod corespunzător,
sub influența dublă a limbajului și a socializării.

Limbajul, în primul rând, permite subiectului să-și explice acțiunile, ceea ce

facilitează reconstituirea trecutului și dă naștere la evocarea, prin absența lor, a
obiectelor spre care a fost îndreptat comportamentul său trecut. De asemenea, ne
permite să anticipăm acțiunile viitoare, care nu au fost încă executate, să le
înlocuiască uneori numai prin vorbire, fără a le completa vreodată. Acesta este
punctul de plecare al gândirii ca proces cognitiv și gândirea proprie a lui Piaget.

Limba, de fapt, unește concepte și noțiuni care aparțin tuturor și consolidează

gândirea individuală printr-un sistem larg de gândire colectivă. În acest ultim gând,
copilul se găsește practic scufundat când poate stăpâni cuvântul.

Astfel, este același lucru care apare cu gândul și cu comportamentul considerat în

întregime. În loc să se adapteze total la noile realități pe care le descoperă și le
construiește puțin câte puțin, subiectul trebuie să înceapă cu o încorporare laborioasă
a datelor, în el și în activitatea sa. Iar această asimilare egocentrică caracterizează atât
începutul gândului copilului, cât și cele ale socializării sale.

1.Scheme
Imaginează-ți cum ar fi dacă nu ai avea un model mental al tău lume. Ar însemna că nu ai
putea folosi atât de mult informații din experiența dumneavoastră trecută sau pentru a
planifica acțiuni viitoare. Schemele sunt elementele de bază ale unor astfel de modele
cognitive și ne permit pentru a forma o reprezentare mentală a lumii. Piaget (1952, p. 7) a
definit a schema ca: „o secvență de acțiuni coezive, repetabilă, care posedă o componentă
acțiuni care sunt strâns interconectate și guvernate de un nucleu sens."
În termeni mai simpli, Piaget a numit schema blocul de bază al comportament inteligent – un
mod de organizare a cunoștințelor.
Gândiți-vă la scheme ca „unități” de cunoaștere, fiecare referitoare la un aspect al
lume, inclusiv obiecte, acțiuni și concepte abstracte (adică, teoretice).

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II
Wadsworth (2004) sugerează ca schemele (pluralul schemei) să fie gândite
ca „fișe de index” depuse în creier, fiecare spunând unui individ cum să reacționeze
la stimulii sau informațiile primite. Când Piaget a vorbit despre dezvoltarea proceselor
mentale ale unei persoane, el se referea la creşteri ale numărului şi complexităţii schemelor
care o persoană învățase.
Când schemele existente ale unui copil sunt capabile să explice ceea ce poate percepe
în jurul lui, se spune că se află într-o stare de echilibru, adică într-o stare cognitivă (adică,
mental) echilibru. Piaget a subliniat importanţa schemelor în dezvoltarea cognitivă şi
a descris modul în care au fost dezvoltate sau dobândite. O schemă poate fi definită ca a
set de reprezentări mentale legate ale lumii, pe care le folosim pe ambele să înțeleagă și să
răspundă la situații. Presupunerea este că stocăm aceste reprezentări mentale și aplicați-le
atunci când este necesar.
2. Asimilare și acomodare
Jean Piaget (1952; vezi și Wadsworth, 2004) a văzut creșterea intelectuală ca un
proces de adaptare (adaptare) la lume. Acest lucru se întâmplă prin:
Asimilare
Care folosește un existent schema pentru a face față unei noi obiect sau situație.
Cazare
Acest lucru se întâmplă atunci când schema existenta (cunostinte) nu funcționează și trebuie
fi schimbat pentru a se ocupa de a obiect sau situație nouă.
Echilibrare
Aceasta este forţa care mută dezvoltarea. Piaget credea asta dezvoltarea cognitivă a făcut nu
progresează într-un ritm constant, ci mai degrabă în salturi.
Echilibrul apare atunci când schemele unui copil pot face față cu cele mai multe noi
informaţie prin asimilare. Cu toate acestea, o stare neplăcută de
dezechilibrul apare atunci când informațiile noi nu pot fi încadrate în cele existente
scheme (asimilare).
Echilibrarea este forța care conduce procesul de învățare, așa cum nu ne place
fi frustrat și va căuta să restabilească echilibrul stăpânind noua provocare
(cazare). Odată ce noile informații sunt dobândite procesul de
asimilarea cu noua schemă va continua până data viitoare când vom avea nevoie

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II
faceți o ajustare la acesta.
Exemplu de asimilare
Un copil de 2 ani vede un bărbat care este chel pe cap și are lung păr încrețit în lateral. Spre
groaza tatălui său, copilul mic strigă „Clown, clovn” (Siegler et al., 2003).
Exemplu de cazare
În incidentul „clovnului”, tatăl băiatului i-a explicat fiului său că bărbatul era nu era un clovn
și că, deși părul lui era ca al unui clovn, nu purta un costum amuzant și nu făcea prostii pentru
a face oamenii să râdă. Cu aceste noi cunoștințe, băiatul a putut să-și schimbe schema de
„clovn” și faceți ca această idee să se potrivească mai bine unui concept standard de „clovn”.

3.Cele 4 etape ale dezvoltarii cognitive ale lui Piaget

Piaget a propus patru etape de dezvoltare cognitivă ce reflectă creșterea sofisticarii gândirii
copiilor:
1. Stadiul senzoriomotor (de la naștere până la vârsta de 2 ani)
2. Etapa preoperatorie (incepand cu varsta de 2 pana la 7 ani)
3. Etapa operațională concretă (de la 7 la 11 ani)
4. Etapa operațională formală (vârsta 11+ - adolescență și maturitate)
Stadiul senzoriomotor (Naștere-2 ani)
Principala realizare în această etapă este permanența obiectului – cunoașterea că un obiect
încă există, chiar dacă este ascuns. Necesită capacitatea de a forma o reprezentare mentală
(adică o schemă) a obiect.
Etapa preoperațională (2-7 ani)
În această etapă, copiii mici se pot gândi la lucruri în mod simbolic. Acest este abilitatea de a
face ca un lucru - un cuvânt sau un obiect - să reprezinte ceva alta decât ea însăși. Gândirea
este încă egocentrică, iar bebelușul are dificultăți în a lua punctul de vedere a altora.
Etapa operațională (7-11 ani)
Aceasta înseamnă că copilul poate rezolva lucrurile intern în capul său (mai degrabă
decât să încerce fizic lucruri în lumea reală). Copiii pot conserva numărul (vârsta de 6 ani),
masa (vârsta de 7 ani) și greutatea (vârsta de 9 ani). Conservarea este înțelegerea faptului că
ceva rămâne la fel cantitatea chiar dacă aspectul ei se modifică.

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA P.I.P.P.
ANUL II
Etapa operațională oficială începe la aproximativ 11 ani și durează
la maturitate.
În acest timp, oamenii își dezvoltă capacitatea de a gândi la abstract concepte și testați logic
ipotezele.
Contribuția lui Piaget la educația actuală
Contribuțiile lui Piaget la educație sunt considerate extrem de importante pentru teoria
educației. Piaget este fondatorul psihologiei genetice, care a afectat în mod semnificativ
teoria și practica educațională care a fost generată în jurul acesteia, în ciuda faptului că a
variat de-a lungul timpului, dând naștere unor formulări diferite. Trebuie să se știe că o
mulțime de lucruri au fost dezvoltate din contribuțiile Piaget.
Lucrarea lui Jean Piaget constă în descoperirile sale despre gândirea umană dintr-o
perspectivă biologică, psihologică și logică. Este necesar să se știe că conceptul de
"Psihologie genetică" nu este aplicat într-un context complet biologic sau fiziologic, deoarece
nu se referă sau se bazează pe gene. Mai degrabă, este etichetat drept "genetic" toate lucrările
sale dezvoltate în jurul geneticii, originea sau începutul gândirii umane.
alta contributie a lui Piaget, care poate fi vazuta si in unele scoli, este asta teoria care este dată
într-o clasă nu este suficientă pentru a spune că subiectul a fost asimilat și învățat. Astfel,
învățarea implică mai multe metode pedagogice, cum ar fi traducerea cunoștințelor,
experimentarea și demonstrația.
Scopul principal al educației este de a crea oameni care sunt capabili să inoveze, nu doar
pentru a repeta ceea ce au făcut alte generații. Persoane care sunt creative, inventive și
descoperitoare. Al doilea obiectiv al educației este de a instrui mințile care sunt critice, care
pot să verifice și să nu accepte tot ceea ce li se transmite drept valabil sau adevărat.
Trecând prin teoria lui Piaget îi permite oricărui profesor să știe cum va evolua spiritul
elevilor săi. Ideea centrală a teoriei sale este că cunoașterea nu este o copie a realității, ci
produsul unei inter-relații a persoanei cu mediul său. Astfel, el va fi mereu individual,
particular și unic.

Bibliografie:
 https://www.fwsolutions.net/wp-content/uploads/2020/01/cognitive-development-
theory.pdf
 Evaluarea morală la copii, Biblioteca contemporană de filosofie, Paris, PUF, (1re
ediție: PUF, 1932)
 Construcția realității la copii, Paris, Delachaux și Niestle, 1937
 Psihologie și pedagogie, Gonthiers Denoel, 1969, col. Medierea, Paris.

STUDENT: SPATARU FLORENTINA-MIRABELA