Sunteți pe pagina 1din 82

',,, ,l

lN{
TUDOR VIRGIL conf,univ.dr.

$ERBAN0rU SORIN conf.univ.dr.

1rr

:il [;' -[, ,,' iiotil 'ljliJLtcJi.r.uA I

TEORIA $r METODTCA EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUI

BUCUR_ESTr 2007

CUPITINS

E,)(PLICITARE

I Teoria gi Metodica Educafiei Fizice ( $erb5noiu S., Tudor V.)


Cap.

disciplind qtiinfifrc

Cap. Ii Educafia fizicd-cornponentE a domeniului de cercetar rnotricitd;ii urnane.(TudorV.)


Cap. Cap.

III ldealu I, scopul

gi

finalit[liile educafiei fizice(Tu..lor V.)

IV Obiec tivele e<luca{iei fizice.(Tudor

V.)------'

Cap. V Funcfiile eclucafiei fizioe gi sportuiui.(Tuclor

v.)_*---I*''.,
=\-j

Clap. VI Sportul component6 a domeniuiui clc motricitalii umane. (-l udor t/.)_-..__

f erc:etatc

Cap. VII Rolul ereditdtii Ei al urediului in practicar'()r! exer':,iti fizice.(Tudor v.)__-.-_


Cap,
,

VIII Apt itudinile. talennrl


{---\

qi voca{ia. ('fudor V.)*--_______


spr

Cap(-]{) Componentele procesului de cducalie fiz:ica ;i


($crba-h6iu

S.)__

_--___^_( -\,
{ a' \o.

Cap. X Normativitatea

(lierbdnoiu

S.)-_

activitifii

de educatie fizic5.

)Cap. XI Metode didactice


($erblnoiu S.)

utilizate in educalie fizicd..


{

f-

Ca.p.

XII Orientlri

gr

spcrf. ($erbdnoiu S.)

tendinfe metodologice in educa(ie fizicd.3i t-:107

EXPLICITARE
Cursul universitar Teoria Ei Ailetodica Educagiei Fizice

---'

Cirp.

XIII Mi.i loacele educafiei frzice $i sportului. 11'udor V.)-_

(,,ltZ-)
-

../''
.

se adreseazA studengilor din domeniul educafie

Cr,p. XIV Forme de organizare a practicdrii exerciliului n{C'-ir}-i ---<-cduc:rfie lizici 9i sport. (gcrbdnoiu S.)-

----k?dZf\ Cap. XV Elbrtul in lecfia de educa{ie fiz.ich.($erbdnoiu S.l-4f1.)


ri
Cap. XM Prof-esorul de educatie fizicI- modalitlti de comunicare 130 actiuni irr lcclie. ($crb6noiu S.)

Conginutul sdu prezinta inftrnualii care urmAresc si_i orienreze pe toti cei interesali de tematica activitetii cle educatie fizicd gi sport. '

fizicd qi sport.

Cap X\/Il Planilicarea in educafie fizicli. ($erb6noiu


{(

S.)--138
140

rryr. l{VIII Designul instruclional licrl'ii.itoiu S.),

proiectarea didactici.

Cap. KIX Evicicnta in educa{ie fizicd. ($erblinoiu S.) (irrp.

t4'7

X,{ i:r'.rlulrrea irr educa{ie

L1zic6. ($erb[noiu S.,Tudor V.)_ I 49

Totodat5, sunt prezentate orientativ unele variante de solulionare eficientd a situalilor specifice activitilii. prin care se urrtAre$te crerterea gractulrri de apl i crabi I tate a materia I ulu i tcoretico-rnetod ic p.er"ntut. Iu dernersul nostru, am tinut cont pennaltent cie posibilrtdlile de aplir;are practicd a celor propuse, lapt ce u corrclrrs uneori ia renulliarea prezentaiii unor orp""t" pron'lovatc in alte lucrar.i de specialitate. Prezenta lrrcrare nu confine nirnic concurenlial ;i speri sA cr)mpleteze bibliografia de.ja existentd. intr-o manicr.i irnpush de;rredecesori ;i de nivelul academic.
n-ierodice
r

aparlin0nd deopotrivtr ar-rtorilor romAni gi str6ini, consacrali ai domeniului educa{ie fizicd gi ai domeniilor conexe.

S-a incercat o prezentare inter.disciplinard o inlbrmafiilor, prin sintetizarea unor puucte de vedere

SiBL,lt r{iltz\}rll:

r58

Autorii

&rr"ir,,

- '1 1''; rl
't'1
V

'/

^rlp;ci,

CAPI-|OI-UL I TEORIA
-

DlscrPLtNA $TriNTiFtcA

\Sr

METODI,CA EDIJCAIIEI FlZtCI:,


-

Fieclrre dorneniu de activitate are la Lrazd si dezvolti idei tcoretice pentru care trebuie si. gS.seascd modalitatea de ir ti aplicate in practicd. Astfel. pentru fiecale situa[ie se dezvoita o trretodicir care lundamenteazi gi aplica in practicir elementeie specifice respectilclor ctomenii. In educa!.ie fizici gi spoft. nretodica specificS pune in Ciscutie lela!ia prcdarc-invilare din interiorul procesr"rlui diCactic. prin care se uniriregte transmiterea con{inutuiui f"coretic gi practic al donteniului.
in<leprliuirea urmf,toarelor condiliiI : - sd aibd domeniu siru cbiect propriu de in..'estiptart--: - s5 posede o axiorratici proprie;

Pentru recunoaiterca unei ;;tiinle se

inprtrre

- sd posede un nivel de iirtegrare iecreiicd ;i


conceptuald:

PrivitA ca o disciplind care urtndrcgtc indcosebi realizarea ellcienti a obiectivclor edrtcaliei fizicc. metodica valoriflcd experienta dorneniului in vederea aplicdrii ideilor avansate de teoria educaliei fizice, precum gi a celor care provin din activitatea practicd, intr-un demers ale cdnri caracteristici permi.t inscrierea sa in rAndul discipllneicr
gtiin{if-rce.

--

s5 cletina rnetodc
sE

proprii (in sens larg):

sd posede o episternologie internd:

aibd cortingente ,istorice bine contuiate.

ln sprijinul statutului de disciplind ttiintificd atr


a<luse trrm dtoarele argutnente2
1
:

lcst

A. Dragnea. 2002

l.l. Obiectul de studiu al disciplinei Teoria pi Metodica o Are domeniu propriu de cercetare. reprezentat cle practicarea exerciliilor fizice in vederea dezvolt6rii perscnaiit5lii indiviclului, evidenliatd in principal prin nivelul
Cezvoltarii fizice gi cel al capacitdtii motricel
r-evendicate exclusir,, au fost aclaptate specificului dorneniului

Educafiei Fizice gi Sportului

Literatura de specialitate (interna

gi

interna!ional6)

r &f metode de cercetare, care deqi nu pot fi

(obsen'a{ia, experimentul, etc); r a dezvoltat concepte 9i a formulat noliuni proprii; norme specifice; '. fortnuleazd legi, principii, reguli a9idomerriului; forrnuleazd ipoteze de cercetare deline un ansarnblu de date teoretice 9i practice ' continuu dezvoltat, care ii couferi caracteristica unlli sistem
a
r

rl,at-n l:

r- '

clasifica qi cantifici propriile calegorii de problcme; feoriei 9i Metcrdicii Educaliei Fizice ii pot fi descrise lrili caracreristici clefinitorii aflate in strinsd interdependenf d': - carlr.cter explicativ manif-estat in direclin relafiei

ilinrre componentele procesuiui de instrttire. 'fotodatd, cautit i:xlrlic:ttlii proprii pentru t'ettomenele specifice domeniultri; -. ca!:acter reflexiv dovedit prin judectrlile de valoare cnise asupra componenteior procesului instructiv-educativ de
c':ciuce!ie t-rz-ic6,

ofera pufine date privind delirnitarea gi explicarea obiectului de studiu al teoriei educaliei fizice gi sportului. La noi in gara. singura lucrare dernni de luat in senrn6, care a constituit mulli ani instruinentul de lucru al scudenfilor gi al profesorilor, scrisA in 1979 de profcsonrl Ion $iclovan gi intitulatd "Teoria educaliei fizice gi sportului", a fosr anulatd dupd 21 de ani (in 1990), iar cunogtinfele, cu greu inchegate intr-o teorie, au fbst disipate in lucrari cu o altd viziune asupra acestei probleme. In cercetarea oL-iectului de studiu al teoliei etlucaliei fizice gi sportului, lon $iclovan porneite de la ideea ci, inca de la inceputulile ornenirii, exercigiile fizice au fost folosire in vecierea perfeclionSrii fiinfei umane din punct de veder:e llzic (corporal). clar gi al riczvoltarii capacitilii saie de rnigcare. Autorul afinnf, ci: "obiectul teoriei educatiei fizice gi spofiului consta] in peri'ectionarea dezvoltarii fizice i a capacit[1ii ntcxrice a oamenilor, pre:ocupare care nu reprez.intd elementul central ai cunoa$terii pentru nici una dintre celelalte rarnuri ale qtiinlei". El atrage atenlia asupra tennenului de

r:iirr-' elaborarea de norn'le 9i recomandriri privind deslbgurirrea I-r'c,c,:su)ui c!e instruire, in t'edcrea reaiizirii obiectivelcl

prin raportare la realitatea socialS; caracter norrnativ dovedit prin detnersul orientat

spccificc domeniului.

perfbclionare, in contcxtul in care dezvoltarea fizicd gi capacitatea motrica sunr int-luenlate 5i de alli factori (ereditare, rnediu, alimentatie etc.), ins[ numai educalia fizicA gi sportul vizctrzi ace ste cbiective. Este vorba, deci. de influcnle intenfionate, precizare care le diferenliaza de alte tipuri de
influen1e.

Statutul de ciisciplin6 $tiintificA cc'nferd teoriei qi rnetociicii eclucaliei fiz.ice, posibilitatea stabilirii unor legdturi ijircctc aiAt cu dtsciJrline specifice altor dotnenii (pedagogic' in Lrsihoiogie, fiziologie, etc.). ale cdror cunogtiin{e 1e aplica cit 9i cu discipline specifice' ac'.i..,ir:rtea de educalie iizica,
,qLrbsistemelor sale.

Pomindrl-se de la aceste finalitAli, se face aprecierea cii obieciul de str.rciiu ar avea un caracter predominant biologic, degi pe parcursul lucrarii prcrblernatica are mai rnult un caracter social. pedagogic $i, intr-o oarecare masuri, psihologic. A.nalizdnd aceste idei, se constat6 c6 existd ele mente care nu corespund uici realitAlii, nici rigorilor impuse in delimitarea domeniilor de cercetare:

Perfecfionarea dezvolt6rii fizice gi a capacitd[ii rnotricr: sunt finalit5{i, mai precis obiective generale ale educaliei fizice gi sportului, dttpd cum recunoa$te gi autorul' Dar acestea nu pot t'ace obiectul de studiu al unei discipline de o asemenea generalitate, ele fiirrd apana-iul ntetodicilor educatiei tizice, pe de o parte. gi a Inetodicilor sportuiui, pe
de altd parte.

in cazul unci necesitili de analiz?i

sau din ratiuni didactice. considerdrrd cele doui forme ca pe un continuurn structurat. aflat irt relafii de siucrgie. Educafia fizir:d gi sportr-rl, ca obiect dc studiu aie i,lorici.

} J'eoria educafiei hzice 5i sportului tnetrlicrneazd, comenteazd gi clasifici influenfelc inten!ionate asuprs
chiar aclivitdlile de educalie fizicd gi sport.

reprezinti doud activitdfi uurane structurate ;ii organizate. crt obiective trine precizate gi cu str:alstii de dezvoltare. Ca ".rice obiect al unei $tiinte umaniste, gi cel al teoriei educafrei frzice gi spotlului are in centru omul. de data aceasta in contlitiile practicdrii exercitiilor fizice. in felul acesta. obiectul dcvine gr
subiect.

den'oltdrii fizice gi a capacitalii motrice' acestea fiind

Extinderea educafiei fizice gi

a sportului ciincokr cle

.> A enun{a caracterul predorninant biologic al edttca{iei fizice qi sportului, diminuAnd celelalte att'ibr"rte legate de socializare. de educalie gi, implicit, de clezvoltarea proceselor psihice, pare a fi o mhsurir de devalorizare a celor doud activitlfi. Conform acestei idei, teoria educaliei fizice qi sportului ar deveni limitatd, ar fi lipsita de ctichcta ei cea mai importantd, de Stiintd despre onr in general. ca
tiin[a bio-psiho-sociali. Ar,6nd in t,edere aceste consideratii. precizinl cd obiecttrl de studiu al teoriei educa!iei fizice 5i sportultri il oonstituie activitalile de educafie fizicd 9i 3port. relaliile dintre acestea. sistelnul de reglare 9i transfonnare a itrforma[iilor specifice. principiile care le guverneazS, finalitetrile,^ftrrmele de org.anizarc Ai pozilia lor in structura sociali. in urtna studierii acestora, teoria educafiei lizice 9i sportului ili constituie 1i explicd aparatrtl noiiottal, dcscric 5i clasifircd cele doud fonne de activitili lnotrise, le stabileqte notelt: contutre 9i rliferen{iale, nrelodele qi mijloacele care le suut proprii' ciar aborcleazd gi alte aspecte care lin de structura 9i de organizarea
Ior.

granilele instituliilor pcolare qi ale cluburilor sporlive irrrplici

Menlionanr crl domeniui educaliei lizice 9i spottului nu este aonstituit numai din activitatea practici. ci include itrtrcsul sistcm dc cunogtinle dobAndit dilr acestc activitati. Noi nu t-acem o delirnitare precisi illtre teorie gi practictr decdt

aproirndarea noilor tbrme, pe ntru ,;rc.area uirei conceptii saudtoase despre via{d. la nivel planetar. Eclucatia fizic:ii ,r;i sporlul devin inijloace dc lupti impotriva drogurilor'. a vir:lenlei gi a aitor tare sociale. devenind actir'". in ceea cc privegte -recuritatea national.1, pregdtirea pcntnt ntur';cd ;.i pelrlrll o viald ra{ional5. i-roblemele lumii contcinl:roraire ri preocup'i 9i pc teoreticienii domeniului educaliei iizice 9: sporLului. L,xploi:ia dcrrrografic:d. degradarea mrcliului ctc.. sunt tenomcne ccrmplexe pe cere educatia fizicir trl spcrtul 1c poate diminua prin rnijloace proprii. Noua ordine internationald pune 1a bata dezr oitarii scrcialc cnltura gi susline qtiinfa tehnologia.. ditrcclo d,; granilcle politicc ai ideologice. ^pi acest context. erlrrcatia In lizicd gi sponul rJevir.r instrurnente ;ii metode cic eclucalir: gr:nerali: "ele dcvin in acelaqi timp limbaj gi silrsa cle transrnitere a unor inforrnalii cu carc indivizii pot inieieec: relaliile sociale, acceptd provocdrile socialc, devenind participanli activi ia propria lormare".a Integrarea educafiei fizice gi sportului in proble;r-reie lurrii contel]rporane este un element al giobalitatii.
Interprerciri ale unor idei cuprinse in Rqnrlu! (olrititi Internalionale a Educaliei pt1lt u secolul -YXI ccttre LINi','SC-O.
1

intr-o practicd eficientd a dorneniului toate


leoret
i

incorporii.nci tendinfe ;i orientdri interaclionale care dep6gesc t'iziunea biologizantd. Ca acliuni umane specifice, cu influenle polil'alente, eie nu se adreseaza doar corpului, ca suport al rninlii. ci aLr acliuni generale recunoscute, constittlind eletnente ire care teoria educafiei fizice gi sportr.rlui trebuie :i.i ie cunoascd., sd le cerceteze gi sd le interpreteze. Metodica educafiei fizice este preocupata sd aplice
c

ED

UCA]'IA

CAPII'OLU]- II COIVIPONEN TA A DOMEN] UI-U] DE CEI1CETITRE A MOTRICITATII UMANE


FI7,IC

A.

2.1. Conceptul dc educagie

tizici

elementele e car e v izeaz.b. real izarea ob ie ctivelor propuse. Subordonatd caracteristicilor procesului de invtr!drndnt, rnetcclica educaliei fizice dezvolta strategii proprii de predarc it con!inutului specific, care urmdresc deopotrivt frrrmarea gi
(ir'z\'.)l I arci.! incliv idului.

Astrtl, rnetodica are in vedcre urmdtoarele aspecte ale pror:esului ibrmativ de educafie f\,icd': - co!1linutul procesului de instruire; - lehnologia desfbqurlrii prr;cesului de instruire; : specitrcul principiilor didactice (de instrr.rire);

Educalia llzicd este o colnponentd importantd a educagiei globale. Prin continuful gi sarcinile sale specifice, prin inflr-renfele sale sistemice asupra individuh-ri, atdt in plan rnorric, cet Si fizic, intelectual, af'ectiv, estetic etc., ea se constit';ie intr-o cale spre educa{ia generali. Conceptul clt' educalie fizicd reprezint6 o absrraclizarc si o generalizare il experienlci acunrulate in acest clomeniu, inceprind din cele mai vechi timpuri gi pdna in zilele rroa-stre.
2.2. Conceplia despre educafie
L--o n

fizici

- r,aloriilcarea factorilcr sociali. in procesul


rrreciare-inv?i{are;

cie

cep

{ia

desp re

cvalnarea eficienlei procesr-rlui de predarc-inr'6iare: conducerea acfiunii didactice; pioiectarea gr planificarea demt:rsului didactic. Problematica teoriei gi nretodicii educafiei fizice se atl6 iirti-c. coliinud dezvoltare. generatd dc e voluf ia cadrului
:r,-rciirl. a

--

.ccrnceptuliri de cducalie

concrete :rle anur:ritor. societa!i. Ea iiustreaz6 sisrer-Ilul cic gandire in care sc. incacli'eazl conceptui, precur]! gi notele care ii dil'erenliazf, coniiuurul, dar mai ales finalitagile. in RomAnia.

educalia fizicd r ep r ezrntd val orifi c irrea fizici! prin aplicarea lui la conclilirlc

expresia acesrei concep{ii

se ntaterializeazii in

'.1-eeea

educatiei fizice gi strlortului".

onrulrri in ultilnd instanli.

Confbnn acesrui docurnenr. educa;ia

fizicl gi sportul

Evsluarca cunogtinfelor:
i

Prc:zentali obiectul ije studiu al disciplinei l'eoria Metodica Educatiei Fizice 1i Sporlului.

qi

forrnele de activitate fizicd, rnenite, printr-o participare organizara sau indepenclentir, sd exprime sau sI amelioreze condi[a fizica qi conlbrtul spiritual. sd stabileasc6 relalii sociale civilizate gi si conduci la obtinerea cle rezultate in
Bucuregti. 1974

srurt activitagi cle interes nafional, sprijinire de stat, de aceea se precizeaz.t cii: ''prin educalie iizici. gi sport se inleieg toate

t Monicir Stanescrr, 200f

l'errninologiu educaliei fzice

Si spot' ttt

ui. Editura Stadion.

10

ll

tlzice 9i competilii de tlrice nivel. Practicarea educafiei nici o discritninare' npo,t.,tui este un drept al persoanei, fErd de gurun,u, de stat. iu, uutotitalile administrative' institutiiie de a sprijini inrlati*ar,, 9i instituliile sportive au obliga{ia pe.floTili':.:l educa{ia fizicd. sportul pentm toli 9i sportul d: " a. acestora U atenile cle a asigura condiliile de practicare "se acorda p"rroot.io. cu deficien[e fizice' scrnzoriale speciald sociald' ;i ;;ili;., necesitalii de recuperare 9i de.(re)inserfie !!-fapld ' '- Sf""ificul caiitati' al eiucaliei fizice uu constd in care se ca se iesfilc'rard o activitate motricd, ci in rnodul iu clesfEgoari aceastA activitate, in obiectiveie unndrite 5i

rnare. --determina cre$terea

deprinderile motrice. achizitionate

in nurnir cdt r:rai posibilititilor de nrigcare, de

experimcntare a unor noi senza[ii motrice, de inrbogalire a ilniversului de cunoaqtere, ccea ce f avorizeazd exprimarca personal itdlii; e' educatia t-tzici presupune un conf inut cmotional importanl.. in sensul ci genereazd satisfaclii ;i bucur:ii. 6libereazd tensiunilc gi creeazd sentimentul libertii{ii individuale. Pentru cd educa[ia ftzicd reprezlntii una dintre no{iunile

thndamentaie ale teoriei educaliei fizice

gi sportului,

se

".".i"tf Subiectul care

reacfioneazd printr-<l conduita complexd

pus pe valoarea forrnativd a r:on{inutului instrujrii' e><ecutd o atruuritd actiune motricil care include ('Le

irnpune ca aceasta sd fie definit5" clar r;i cuprinzdtor. deoarece cste expresia esentei exerciliului fizic. a proprietitilor iui ftrndamenlale gi a conexiunilor existente intre dil'eritele lui

Bouich, i995): reac(ii fiziologice, manifestari exterioare (miicaii, cuvintc), rdLspunsuri inentale (conceptualizdrt) qi
efecte asuPra mecliului extern' "^---1;
sii .,insecin1a, conceptui cle ecluca{ie hzica trebuie acestci activititi Ia el'idenlieze contributiilc mtrltiple ale. (1994)' caiital.ea vie(ii individ'lui. in viziunea iui liretchmar fizicd stttit aceste valori create 9i promovate de educatia reprezeutate ,-le: cltnoa;tere, fitness' cleprinderi- rnotrice. 9i siirtu.ti* (pldcere), aspecte pe-care ai'rtontl le explica astfel: uuor 6 e<lucafia fizicd contribuie 1", transmiterea unlan' dxercitiul cunoqtinle fi,',rorntuiiD,t-"$t; organismul fizic,' igiena efortului. biomecaniia miqc6rii' regulantentele ramurilor sPortive etc.: reprezinti * l'rtness-ui (aptituclinile sau calitdtile trotrice) al iniiuenlei cducatiei ltzice' Fiind o un vector imporlatrti conrlilie funiamentalir a sanatalii' a dezvoltdr:ii fcrr{ci etc" el tnusculare, rezistenlei, mobilitilii' t-'oordon6rii contrihuie 1a irmeliorarea calitatii vietii:

forne de practicare Educalia fizica este "un.proces deliberat conslniit qi dirijat, in vederea perf'ecgiondrii dezvoltarii fizice. a capacit.igii motrice, 'in concordan!d cu par"ticularitdtile de virstS. cie sex. cu cerin(ele de integriire sociald a linerilor. cu soiicii6riie tlzice ale profesiilor gi cu men{inerea c:onditiei l-rzice".?
.

Educaf ia fizicd este "o activilate care ',,alcrificti sistematic ansamblul fonneior de practicare a exercr!iuiui fizic, in scolrul mdririi. in principal, a potentialului bitrii:gic ai omului, in concordanld cu cerinlele sociale"s. SintetizAnd, se poate fomula urntdtoarea c.ie iiiliiii; descriptivS: educatia ltzicd reprezint! o colnponentd d ed.ucafiei generalc, exprimatl printr-un t jp de acl.ivitalc motric,i (al6turi de antrenarnent sportiv. cornpetifie. nclii'ii.ziii de tin-rp liber:. actir,'itAti de expresie corpora16 9i activitali de recuperare), dcsfEEuratd organizat sau independent, al chrei

Siclovan, I., Teoria edttcatiei ./izice ;i sporlttlui Editlrra -(po11Turism, Bucuregti. 1979 Terrninologia educatiei "fizice $i sportttlt.u. tciiitrru Stadir,rr.
Bucureqti. I 974

Legea erlttca{ieiJizice Si sportultri' 1999

l?

t2

continut concerput specifrc yizeaz6, optimizara potenlialului liiorrotric al individului, precum g'i a componentelor cognitivd, af'ectivd gi social-reia!ional[, determin6nd cre$terea calitatii vietii. Eclucaiia tizica, privitd ca n-rod de via!a. irnbundt[fe;ite condilia unei naliuni, aceasta devenind rnai capabild sa se e>rprime. sa exploreze gi s[ se dezvolte intr-o relalie echilibrattl cu mediul in care trAie$te. Educalia t-rzicd se atlreseazii, simultan, corpului gi psihicului, deoarece persoana sr: depleseaz6, gdndegte, silnte. se exprirnd etc. Ea este, de
iirpt, o edur:afre prin migcare. h4an'cer, qi Novrkov (1980) disting doul iaturi specilice ale ediicaiici fizice: iir,,alarea mi;;cirikrr gi educarea calit4lilcrr rnrtfice . Prir:ra, cu o componentA psihologicii, se dezvoitd ca o
ccnceFlic bi ol ogizant.l pregnanra

4. a managementului
edLrcalia

5. a

scopul realiza.rii obiectivelor specifice,

educaliei, ca lorm6 dc organizare fizicd sc constinrie ca un ansamblu de f<rnne dcorganizirre ce valoritica sistematic exerciliile fizice, in sociologiei, ca factor

de integrare socio-culturali _ .onrfl." de influenie car se aplica ragional indivizilor, favorjzdndu-le amelior.area
educa{ia fizicd este Lln sistem

Din

caLrza cornpiexiti1ii etlucalie

i fizice, datii de

ciiiiirtei'isticile. de finalitir!iic qi .le obiectivele sale. o singura


clcfiriif ic ntl-i 1-i<141c svidenf ia toate valenlcle. I)t:r aceea, .,i,.rc;Llia fizica trebuie definit[ clin rnai nruitc perspective:

1. a leorie i acliunii,

ca aclivitatr. nrotrica

educalia ijzica este

un tip c!c activitate motric[, constiruitd din acliuni motrice sisterlrali;rale conibmi unor criterii specit-lce subieclilor

organizare cLt caracter mixt, care t,izeaz6 nu nirrnai dezi'oltarea fizicd" ci ;i capacitatea motricd qi capaciratea cle elbrt. intr-r-r sirrtczd a acliunii multilaterale a acesrei activilali. Educalia fizici este o necesitare pentru tofi indivizii rJar, in sper:ial, perltru cei cu nevoi speciale (cieficienli). avAncl irr r''edere rolul ei bcnefic in recuperarea fizicd, motricd, afectivd. -Cst{'el. apare terfilenul c1e ,'educalie iizica speciald'," care circurirscrie o rarnurd a educatiei fizice vizAnd recuperarea ;i intrgrarea sociaid prin promovarea programelcir aclcc.,,are dif'eritelor ripuri de deficiente. Existr trei tipuri cle asemc-ueil
progralne: adaptate, corective gi de dezvoltare.

0onsrillrtivc in realizarea obiectivelor specir-rce ed.caliei lizice. Ea irnp,lica un sistem de nrijloace. rnetode gi fbmre de

(llebrard, 1986). sintagmd folositd pentr-u a evidcngia irnportirn!a gi rolul rarnurilor de sport 5i al eleinentelor lor

condiliei lizice, psihice gi integrarea socio-culturald. Unii autori vorbesc despre .,educalia fizicd gi sporrivi'.

2.

pcuu'ri c:are este proiectat6 si programatii. a ditJacticii. ca proces instructir,-educatir,- educafia iizici esii: L) comDonenta a educaliei generale, r'ealizati in cadrul tunui proces instructiv-educativ sau in nrod indepcndent. in v'ec'ierea clezvoltirii arrnonioase a persolralitilii gi a cregterii

Dupd P. Parlebas, educalia


ale panicipanJilor,

fizici

este

practice

de

interventie. care exercitd inlluenle asllpra conduirelor motrice

in

funcrie de norme educativ'e implicire

(asumare) sau explicite (in procesul de instruire).

caliialii viegii. Educagia tizica cuprinde un compiex de stit.nuli care intluenleazd oroceselc rJe dezvoltare somato-

3. ii tloriei

- edLrcalia lizicd .ste' practicd ;i teoretica, reunind un ansamblu de idei. lloflrte gi Leguli struclurale intr-o concepfie unitari de ors:inizare $i aphcare la dilerite categorii ele sLrbiecii.
I'i

funutionala ;i psihica. sisternelor, ca sistern de conceple

Jn ceea ce privegte conlinutui acestei discipline, existi plaseazd in opozilie cu sportul, allii care o asimileazA sportului gi allii care o restrAng la practici determinate de o "metodd", dar acegtia fac cu tolii o eroare. deoarece sirnplificd sau reduc la gabioarne aceasta activitatc. in

unii care o

reaiitate. conlinutul educagiei fizice esre legat de conciuita motricd sau de ansamblul tehnicilor corporale variate, care

li

influenleazd complex sub'iecfii. Acest tin. de conduitb este numitoiul comun al ttlturor acti'itililor fizice 9i sportive' iar itlentificarea ei ca obiect specific al educafiei fizice ii conferii 1' ircesteia itlenritate in ansamblul celorlalte discipline-schema specific in conciuzie, eclucalia fizicd are ca obiect conrluitcie trtotrice. "Acfiunea motric6 este inima in care bate educa[ia tjzicd; ca practici educativb' educalia tizicd esle o pedagogie a concluitelor tnotricr:, care organizeazi crrndiliile

intr-o tranzi$ie echilibrat6. care


deplina
a

llducatia fizicd realizeazd o leg.iturd intre a fi gi a dcveni.

fav<trizeazit exprimarea

potentialului rnotric, n.lelttal gi sc,cial al subicctul,.ri.

2.3. Educa(ia

fizici

proces continuu

Dimensiunea temporal5

a educatici ii

definegte

(P' i'nuo*Ult. in care acliunile tnotrice se manifest6"' scopuri in sine' ci Parlebas, 1990). Exerciliile nu reprezintii

mijioacc de irnbundtd[ire a capacitdlii rnotrice' Nu tehnica in sine este importanti. ci subiectul care o ulllizeazd in scopuri
variate.

in final. addugdm citeva llote

care' pe lAnga cele

un proces de forrnare, de cultivare, in toate etapele s.1le ontogenetice. E,ducafia frzicd, in calitatea sa de proces continuu, cu fi;ntrele sale de organizare specificc. reunellc tinlra generatie, generaiia adultd si generafia r,.irstnicir. neexistdnd deosebiri esenliale intrc grupelc de inclivizi ju
privin!a trisdturilor geuerale ale acliunii educationale. Deqi educatia t'izicd gr:olara este subsisternr,rl cei mar bine reprezentat, se impune reconsiderarea ei ca activitatc. irr sensul "prelr"rrrgirii" ei gi la celelalte categorii de rrdrstil. astlcl ini:6t sd devind un continuum care sd-l insoteascd pc inclivid

caracterul pennanent gi presupune anga.jarea individului intr-

prezentate. pot fi definitorii petttru educalia

fizici'

educatia fizicd dispune de un sistem cle miiloace 9i metode' cle tehnologii de pieciaLe cliferenfiate confonn conditiilor ii obiectiveior proprii categoriilor de subiec{i:

rdspunde cerinlelor de realizare a fizice gi a capacitdlii trtotrice, itt vederea tlezvoltirii satisfacerii solicitaiilor proprii diferitelor prof'csiuni 9i e<lucalia

niica

clin primii ani ai vielii pdnii la senescen{a. l)in aceastii perspectir'l. se resimte lipsa preocupirilor pc linia un,_rr

sistcme de
Scolar

educaf

ie

pennanentd

comple rncnl.arii.

pentru tnen!inerea indelungtrtd a unei bune condiiii fizice: crluca1ia fizicir imbind in rnocl echilibrat iusl'ruirea clt eclucalia,
erroluate gi artnotrioase.

colnpensatoare, care sa rd.spundd nevoilor sociale, econortriu: gi culturale aie populaliei de toate vdrsteie. Ldrgirca carinrlui

itt 'i'ederea formit'ii unei persoualitdli complcte'

al eclucatiei

spre

un cadru

Ce referitrtd trrai anrirlu.

extragcolar, pare sd rdspund.l in rnare urdsurd acestor ccrinte.

Fiind o valoare esen{ialir petttru individ 9i societate' t:duca{ia fizici face parte clitl sfera culturii t'izi<;e Estc (ca activitatea rnotlicd cu cel tnai important impact social

nutnhr dr: subiecii. inten'al dc vArstd iii fcrrme institulitxalizate de orga.nizare). Educatia tizic[ reprezint6 9i un mod de a transrnite, de la o generafie la alta, eicmeutele unei culturi' valorile, cxperienfa pozitivS. atittrdinile 9i convingerile pe cate
aceasta 1e creeazd.

La efbrtul perrnancnt al individului de a raspuncie printr-un comportalnent adecvat 1a influeutele rnediuiui. educafia fizicd. permallenta \/ine si ofere suporlul c'rsanic. funclional. atdt de ltccesar, pe care nici un alt tip de acrivitiite nu il poate realiza. Cdmpul de acliune al educa{iei fizicc. ca pr()ces continuu, este aproape ne linitat. oferind posibilirirli dc
recolrpensare, reechilibrare.
de

fulare, inibunatatire a

cclr-rdi t ie i

lizice. angajale in activitifi de grup etc.. toate arcestea plasand rndividnl pe o pozi{ie solidi in raport eu cl insuEi gi cu ceilalti.

l6

t7

Ilciucatia

rigorile sale, 9i individui angajat in acest nrecanisrr. Ea t-ace oarte din ansamblul educaliei permanentc: care unriircsLc tloLrdndirea unor noi inlbrmafii, crrnogtirr!e,
sisternr-rl social, cu c(-\mpelcnte.

fizicI apare ca sistem interntedial

intre

F. cZ\

g\
\
\

cP G;
tsco
q-r
*-L

bCucalia tizic[ gcoiard gi univcrsittir[ reprezintd lbnne de l-.aza preparatorii pentru educalia fizic[ pe tetmen lung ("lile-lcrng ph';sicai education"), care s[ insemne un stil de viatir. u;.r n-rod de a eandi gi a acliona in beneficiui propriu, dar
si in interesul social.

ttar"

olo -cE o--

S+

,:
P
q)

583 $cE

c 6 :=

0 o

E
"E-

o 3

irecerea cle.la int-luen{ele exclusiv biologice la cele rir-ritilater:alt: (edr"rcalionale, psihice, sociale) semnit-rci virlt.rrii:itrea cducatiei iizice. ca fonnd de educalie generald, gi tonlarea convingerii individului de a practica exerciliul fizice in loiit!' eta-pele vielii. F,duca!ia fizica pernranentd este, in tuare tnisttr:i.

c o
2 o

z
'i
O
C)

,.(

p
t-!

c,

rfl

aiiti.siJur:aiie. Dar aceasta nu se manifestd spontan. ci este le'z'"iiiatr-ii dcz'''oitiirii constiinlei dc. sine, ca efect al ntrtturizdrii 1i rl etiuca!iei. llrin interioriz,arc-a acfiLurii eciucalionale, se prorlLrc,': un salt caliiativ la nivetul atitudinii fafa de educalia i-izici, trl congtientizdrii rrevc;ii ile practicare sistematicA a
e a

F a

o (i

c i
o

c E

r.crcitiilc;r fizice, ca firnc1


r

o cale de attrofbnlare

si

N (:,

rlodezvoltale.
-o

.\utoeducafia fizicir, presuprlnincl un efclrt vi-rlttntar. cl tctiunc autoirnpusa;i mobiluri itrterioare, se bazeaza pe si:lernul de cunogtinle, priceperi, deprinderi gi calitali tnotrice iransinise irrca de Ia vArsta ;colarl, la care se adauga achizrliile nc.ri, rezr.ritat al interesuh"ri personal. Auloeducalia fizicd are o icmnificalie aparte la popuialia de virsta a treia. Procesul de ilnbatrAnire poate fi dirijat prin iulluentarea proceselor de ir.rvtrhrlig ;i prin stimulare rnott)rie '- exercilii fizice adecvate, plin-ibari" tr,rrism etc. Educafia fizic[ privitd cr activitatc crrntiuirzi. .presupune adecr;area la particr.rlaritalile de vArsti. dar n'i.ri ales la pnrticularitdgile indivtdtraie (l-iz.ice. motrice 9i l-.'ilr i,;e ) lr lc subic'ctLtlui.

()

E2 cX
o..^C .rYo O
^,to :E
9Fd

v)

9x + EU
rgEi

b G
q

,\
(r.l

-=

F.
O

Ao oE

9 -l
0)

:)

o.

r8

19

L',

A\r

Eval uarea cunogtintelor:

Capitolullll
IDEAI-LTL, SCOPLTL $I FIN,ALITATILE EDITCATIF;I. F\ZICF
3.1. Idealul educa{iei fizice qi sportului

1. Analiza{i conceptul de educalie fizicd 9i prezenta{i notele

2. l.

defi rritorii ale acestuia' C'e este conceplia despre educatie fizicd? continur;'i De ce educalii fizici poate Il consideratd proces

Idealul educaliei fizice gi sportrrlui este pi'oieclia solicii"ati ce societate, penlru aceste activit[li, in viitorul apropiat :;i in cci indepirtat, privind contribu{ia lor la deterrninarea r.nodului clc viata prefigr,rrat, sistenrul de prioritlli propus i ce anurne este cu aderdral intportant peritru individ. Acest ideal decurge din ideaiul social general
gi din idealul educalionai. integrat celui general. Idealul educatiei fizice este definit drept o firralitate de rnaxiinii

gerreralitate. Finalitalilc, in ansamblul lor. imbracd fbrrna idealului. ca rnodel pro:rpectiv fornlulat in condiliile sociale alc unei etape jsloricc. "Prin idealul erjucativ se proiecteazd gi se anticipeaza ne.t'oilc sociale clbierrtivc. precum gi posibilitafile pe care le poatc of'cri actiunea educa!ional['' (I. Nicola, 1996).

Idcalul educaliei i-izice. ca imirgine inodcl. .a erpresic

perfecliunii umane, desemneazh "currr trebuie sd aral-e". dar urai air:s "qe tr:ebuic si gtie si facir subiectui" eciucat fizic qi rnotric. callal,ril s.r se intcgr"cze cu succes in societate. I-egea invalamdntului din 1995 con{irrnd''irilporlluita ideairrl'-,1 lteneral educalional interneiat pe tradiiiiie umanistc. 1:re r,;ilor'iir:
democraiiei gi pe aspiraliile sociale''.

ldealul cducaliei fizice, $i sportului pcate ii formulal ;i iliri perspectiva ntodelelor cultruale afint.)ate la scari sociaia (S. Cli:iiea.
1

998):

ideaiul umanisrnului clasic - persoualitate ilruror.iic;asi ciil punct de vedere fizic ai psihic; - idealul epocii modeme - personaiitate civicd. angajat[ s,.clal prin valori democratice; - idealul epocii post-modeme - per:;onalitate descl.risii clcaiir';j. autonorni qi responsabil[. Zeigler (1982) afirma ci a coutrira ideaiul iirseanui a artaliza pas cu pas umratoarele aspecte (adaptate de noi):

identificarea valorilor rclcvaute.


sporlului; plasarea valorilor educa{iei
i

proilrii cducalicr

J-rz:c,,' 5i ordrn,:

r
20

fizicc ;i sl,.oriuiui inir-o


2l

erarhi cd:

o n o

relationarea valorilor pcrsonale cu cele generale, culturale, illtr-o l.,crspectivd nrci lalga;
:-inaliza

plopriilor aptiludini. capacitili fizice 9i tnolrice: alegerea unr.ti scop deftnitoriu, care sA clea maximum de cnergie
existerllei noilstre.
cJe

iinand conl de acegti factori, purem stabili ca elernentele de iizice (considerate ;i conrponente de baza ale rnodelului de eciucalie tizic6. pentnt fiecare subsisreni ai
referinga ale idealului educaliei
acesteia), sunt urnitoarele: * dez.voltalea flzici anlonioasd, conurerizarf, in indicii morfologici; * aptitudiniie (calitalile) rnorrice de baz6l

i)orinta

a in1-ltren!a poziti.r calitatea vielii, prin

ibrmularea

stabilire a obiectivelor: gi
irtdi q f,tirnt.
S

determinarea factorilor ce favorizeazd dorit, a cdilor de abordare. a rnodului in care se pot oblinc|ca electului scl'iirnba. in tinrp. elernentele de progres 9i direclia spre care lle
arc in

ideulrriui s-ducali;i tizice pi sportului, implica formularea criter:iilor de

deprinderrile

.l

ramuri de sport: cuno;tin(e ;i abilit5li privind placticarea independenta a exe:rciliilor


s;.recifice unor probe gi

9i priceperile rnotrice de bazd, urilitar-aplicarive

gi

a i rnp) ica stab ilirea ttrmdtoarelor elelrlente : - niveir.ri optinr ill capacit6lii motrice prognosticat; - stiilrilirea uirui progratn rezonabil de educa{ie fizici gi sport; - ?icti\ iialile t'izice de dezvoltare, in paralel cu cele de timp lrber:

tlzice; "3' calitali. trisituri rnc,rale, intelectuale pi estetice; .1. capacitatea de integrare sociala;i de recunoaitere
generate de acrivititile rnotrice.

valorilor

3.2. Scopul educa{iel Iizice

alitirdinile ce trebuie protnovate in legaturl c!l lnenlillereii

siir

lriatl i,s i crr prr,rl; ientc lc' ecol ogice i

+ r'rrlor:ile si norrrtele stabile pe care societatea, in gerteral' dar 1i iici:lr',: inr.iji'id. lc-att apreciart de-a lungul tillrpulLri 9i in care s-au ici:ii',tit ir;onceplul dc ''otl fiuuros gi br.rn", din Grecia antic(i); $ cr'rrr:t;ptiilir politicc, care au deterlnini.tt o abordore progresisti slltl izice ;i snonr-thri: r railiiitrnalislii- cu eti:cte asupra edLrcaliei $ c,iritcteristicile ectt16mice gi ale ciyilizaliilor industrirle 9i postindi.isii'iale. care ilLI contlus la schimbdri ale idealului cducalional, in sen5iii cir rrc.sta l fost orientat, din pianul abilitalilor fizice. in cel
f

ii

- ql..pcrieniele spoilive recotlanditbi le mnj ori talii sutli':clilor. .':ccste iluncle esenliale in strategia activilllilor de edtrcalie fizica :i!ri|i sturt intluenlate, direct sau indil'ect, de:

Scopul eclucatiei fizice definegte linia qeneralii care ,oricnrerizii ac!iunile dc lirnnarc 1i tlezl'oltare a personalitatii srrbicctilor, proiectat,.: cle id,'::rl, Ei seivr;fte ca gliirJ i1 selectarea obiectivelor gerrellrle ;;i
speci lice, r.iziiiitl final j iirtea aciiunii eclucalionale. in stabiUrea scolrulL! i eclr"rr:atici fizice., tlebuie respectilte o serie de gftlgry (adaptate dupi .i. Dei^,el', 199.2):

{ * r o

rftt,triictural'e, retbrntularc, la nivel conceptual gi ltractic (praliologic): valorificareil poteutialuiui existent, a resurselor gi a necesitatilor

r:oncordanla cu idealr.rl educafiei fizice: clep;igirea nivelr.ilrri actua) prirr acliuni de perl'eclionare, ajlistarc.

c,:r.rnce1r!iiie niliionaliste $i religioase'- printele conduc la o virlr".rrizarc'lclecvata a activitA!ilor ile cducalie fizicA 9i sport. ca rnijiolce eficiente pentrtl tlrfj;terei.l vigorii ;i arrieliorarea sdnltdiii unci o,:,rpiiliiiii (cazul ttttor puteri asiatice saLi etrropene); cat despre cele reli;:ioase . cregtilismgl protTroveaza gtltll ca' valoare rldiviciuall 1i convir:serga e 11 actir,ititliie rnotrice (edur:afia llzicri 1i sportul) pot rcpl'1::.r.rntc o forli spirituala in viala ace strLia.

trsiirorriotric satt al''fitness-tilui mental";

intcrne alc sulrsisteraeior edr"icaiiei fi zi ce ; descirideleil spre nou. spre alte posibile alternative. Scopui eciucaliei ilzice rrebuie srr aiba un cAracrer: pracric (sn configureze dilecliilc principale clc' acgiune intr-o perioadA istorici

definita) gi strategic (prin care si se asigure dezvoharea dorr.reniului pc


ternren lurrg), InLr-o defiui{ic sint,etica. sc<-rpul educaliei {izice esle dezvoltru'ea complexd a personalititii individului, in concordantd cu cerin[ele

societAlii de dobandire a autonomiei, a eficienlei gi a echilibrulrri cu nrediul natural gi social.

))

23

3.3.

Finalitn{ile educatiei fizice

Fiualitatea
educatiei

Confinutul

l inalitItile educafiei fizice reprezinti materializarea obiectivelor sub toate aspectele, c.u alte cuviute. progresul pe care il iruegistreazi
subiectul (individul)
afectir, gi social.

finalititii

Domcniul

fizice

finalitd!ii
personalitate
gl gi

in plan

somatic, lunc[ional. rnotric. cognitir,',


dcr

Model de

rnotrice) exercitate asupra unor indivizi. in vederea transfor:nar.ii acestora, potrivit uuor finalitafi. Reu;ita constA in arrnonizarea
cerinlelor sociale cu cele individuale.

Educafia fizica se prezintf, ca un sistem

actiuni (preponderent

arnronios dezvoltatd fizic, psihic, abilitatE cu deprinderi

pricepcri pentru

practicarea

independentd

exerci!iilor fizice. individual gi in grup spori

generale gi aI sistemului de educafie flzica 1i

Sistemr.rl educatiei

Finalit6tile generale ale eclucatiei fizice sunt reunite


culturale Ei gtiin{ifice

sub

denuurirea de ideai. care cuprinde orientarea strategica a sisl.emului de edr,rcafie l-rzicir. intr-o anr.u.ni16 etapd a clezvoitdrii sociaie. econornitre.
polariz,eazd aspira!iile unei societif i.

a unei [iri - modeiul dc

nersonalitate carc

In sintezi. idealul educatici fizicr: vizeazi linalitatea acesrei activitili in ansamblul sdu, la nivclul intregii societir[i. in tirnp ce
scopulile gi obiectivele orienteazS. desfhgulirrea unor acti.,,ititi edr.rcative detcrrrin;rtc ;i concretc- (tabel 1). Raportul dintre scop, obiective gi finalitali este rleiicris plastic de \ianrrier, Foster qi Gallahue ,19i3), ca fiind Lu1 ''tl'en de narfii.: scopul reprezintd lor.:o-n'rotiva care inclreapt;i lrennl citre deslinatie. obiectivele :rlmt reprczentate de .,,agoanele de diferite tipuri. iar iinalitilile sunt as,ciliinate cu incdrciitura fiecdrui vagon; idealul este reprezeniat cicr ajnneerea trenuiui la destinatie". Finalitifile educatiei fizice sunt reprezentatc rlc:
re

invdtdrnAnt

Efectej" e,i".;l- nrl* *,,pt" i-__dezvoltarii fizice, a capaciritii motrice Ei a obignuinfei de a se | -l'ipLrri dc qcoli ii integra ;i de a acliona in grup, j cicluri dc invdldrnant pe nivelc specifice cicturilor de
I

care descrie o
comportamentald
Otriectiv

Errunt cu caracter anticipatil

schimbar e obser,'abi1a

activitaiii de educa!ie (dezvoltarea unei calitdti

(masurabil5). agteptati

in

urma fizicFt unci

bubs S ub educ lur care 1re

i
r

ce.

zii

1r

ihonr

motrice. invalarea
indeli
Talrel
etc
1.

Finalitdfiie edr-rcatiei fizice

ziste

n!i.

fcrr.t5..

(dupa Ion.Tinga, 1998, tabel n-lodificat gi con-rplctat)

nroi:ilitate. coordonare). )i Ijunctionarea pert-ectd


orgauisrnului.

principaleior aparate

qi sisteme

aie

r.rtilitar-aplicati.;e gi specifice ramurilor de sport.

$tiin!cle educatiei promoveazE tot mai insistent orientarea potrir it cdreia elevii trebuie inzestrafi cu colnpetenlc in di{'eritc direciii, corespunzdloars disciplinelor din aria curriculard. Prin competcntd intrun domeniu se intelege "capacitatea de a produce cutare sau cutare conduitd" (R. Doron, F. Parot. Diclionar cle Psihologie. Bucurc;ri.
Humanitas. 1999)

cfcscrrl-4.

Existd

o competenli potentiali,

care se rcalizeazd iu

urrna proccsului dc invi[arc gi care constituic o trcapta sau o ctaplr a acestui proces. Accastd treapta este gi rezultatul unei anurnite cor:cciltii despre strategia de invdlare urmatd. subiectul fiind ldsat. ulterior.. sd
1,1

25

descopere singur rnodaiititlile de aplicare concreta, contbrm


d

solicitirilor

in

nreclir,r.

ExistS. ;i o competenf{ perceputi ua o construclie cognitiva a eleuuiui" ca o opinie ciespre propria valoare ia nivel cognitir', motric sall

soc:ial, Aceasta are

rol reglator in plan notivitlional, subiecttil orientrinclu-se c[tre activitalile in care se simte competent. Prof'esorul aie uu lol esenfrai in lirr:marea acestui tip cle competenla la elevii nrai

esle treapta int'erioarl gi ecceptabilh a cur)oltintelor. a de1:rinderilor. priceperilor gi calitalilor moiricc. Prourrvarea clasci, oblinerea unui certificat sau a unei diplome presupllr,r ci minirna competentl a tbsr lrinsd sau depdqita. Din aceste
Pron-lo'"'area
c,-r-,r,'',i*renre. 1a educalie

puiirr dotati rnorlic, el putdnd sd le formeze convingerea de a exersa c$ntinui-t pentru dezvoltarea propriei capacit6li. $i aceasta, cu atdt mai niult cu cfit invfildnrdntul preuniversitar, pdnl la clasa a X-a. trebuie sd lbnnczc competenle lllrulng|e, aciicd subieclii sh poat6 indeplini la nile i setisticdtol o serc:ind datd (sd promoveze).

FINAI.ITATI MODEL DE CICLIJ

ELEWLgi
competen{ele sale

flzicd, evalr.rarea consiituie o problerni nereu

acl',iiia. pe n'iru carirelc' diclactice.

DE IIWATARE

Stahiiirea ilorilperenlelor la educalie llzir:2, in functie de de i.icir,rl curricular, creeaz6 o noul optica asupra a ceea ce ri iL.rbriie sii cunoasci e levii. deci asupra finalitAlilor educalici lizicr:.
r"lasil c\;!li,rilLi\'. se siabilepte o relalie de continuitale (schema ?). Obiectivele stabliesc ce anune trebuie sI faci elevul

E\IALUAREA 1-ERIVIft'.{ALA DE CICLU


OBIECTIVE CU CAIL{CI'ER GENERAL

il$ -l
necurroscute
I

intre obiective, frnalit[ti 5i

co:nuetenfe, inlelese

ca

sistcrn

::11ll
Sistenre de

(si invcfe. si cuno;rsci, si gtie etc,). Competenlele conseirneaza o activitate sarr


uctiLrli cdre se poi realiza et-ectil,.

l' e remarcat relatiile clintre competenle rii priceperile motrice: plice Ir(:r'ea dir posrbilitatea alegerii rispunsuh-ri nrotric in situalii proirlei.natice. tipicc ;i atipice. iar corrDeteu{a cslc strdns legatd de
ef-ici.irrla rezLiltatiriui sau a intre"eir ac!iuni.

cvaluue

Schema 2. Sistemul factorilor determinanli ai compctentelor elevului.

2'1

2.6

Eval uarea cunogtintel or:


1.

2.

3. 4.

-5 Analizati tipurire cle conrpetentc int6lnite i. didactica?


Prezentati schematic ai analizati reratia; Idear - I;inalit6li _ Cornpeten{e.

ale acestuia? Ce sunt gi care sunt Irnalitilile educatiei {rzice? Ce sunt cotnpetenlele ?

care este scopul educa{iei fizicc ai care sunt criteriile forrnulare

Ce este idealul educafici fizice 5i sportului

CAPITOLLIL IV OBIECTI\/ELE EDI]CA'IIEI FlZICE


de

Acti'itdlile educatio'ale, proiectate gi prograrnate. irnplica in prirnul rdnd formularea finalitdlilor pi apoi aleqerca str"alegiiloi care sa
ducd la atingerea acestora.

activitatea

, auticipeaza

scop

obiectir.e

Nota definirorie a obiectivelor este dati de laptul cd elc rezultatul educatiei in termcnii compoirarncnlLriui. prescriind curr va trebui sf, rdspunda subiectul dupi parcurger.ea r.il.rci
anumite secventc sau etape de inviiare.

, Scopurile

pot fi concretizate in

numeroasc obiective

cal.c

vrzeaz6, influen{area personalitdiii

domeniul educafiei F,zice. preci'zarea obiectivelor evidenliaza. pe ilr rr parte. caracterul progranrat pe di{trite etape al procesului instl.ur:rii,educativ gi. pe de altd parte, inlesncgtt: analtza teleolc3ica (pe baze

in ansamblul ei. 'conlinutul obiectivelor se rnd.soa.d prin ir:eto.le consacratc. caie oferi posibilitatea uurii control riguros al activitdtii eclucationale. in

obiecti'e. prin scopuri). pe diferite trepte ale clczvoliririi


cunoagtcrii.

si .lr

Forrrrularea .biectivclor sau reforrnularea ror Ia ciilciiri perioade cie tirnp este Lln proces inrpus de refonrrd. ,1c diriar:r,ca clezvoltirii sociale. De cdte ori se simte nevoia optimiz:irii Fi.ocr:srijiii
de educafie f-rzici, se incepe prin revizuirea gi relorrnulare -r o,bier.:1-i.r'eloi

tsi abia

dupi

aceea se elaboreazii con!inutul procesurrri irr:;tn.,crir,-

edr"rcatir,.

Fu'cliile educatiei fizice gi spor-tuiui. integrate i. si:,terrriri educa[ional gi, la scara rnai largi. in cel social. trebuie sir satisiaca cerintele fundamentale care asigura activitatea optirnI a inl.resu]Lri sistemrEducalia fizicd igi realizeazi. rolul in filnctie de cornpiexiratcr ;i
prezentata. a perspectivelor bio-psiho-sociale. Obiectivele educa,tiei fizice sunt iegate nenri;locit.

dc di'ersitatea obiccti'elor sale. circurnscrise in

viziune

de i a

din gi compun idealul educa{iei fizice.,,ldeajul,'este infcles

iir-rn.,,a

ca

deziderai general al educaliei fizice, integrai in idcarui eciucalional ;;i ca

tnodel maximal. proiectat in linii generale (caracteristici) cu r.,allare orientativi, obiectivat. Ei care poate constitui un criteriu cle evaiuar.c. Demersul de elaborare Ei integrare a obiecrivelor in sisteLnr-rl
educational este prezentat in schema urmdtoare.
28

29

f--lli.i^',*--I.
I " rij""ii.t""

edrrcatir rrar\'J ,lc g(lltuilllJ lizici

t, cerintcloi fala

-l

fr

T-- -l
I i

| i I

z R"ti'*tu obiectiveior f socirle ale educaliei fizice

3. Formularea

gi priceperi rlotrice de bazd, utilitar-aplicativc gi specifice unor

obiectivejor pe cicluri
de

invllimint

raulllri de spofll

I 0

formarea capacitalii de practicare sisternaticd gi independenti

exerciliilor flzice;
dezvoltarea armonioasA a personalit6lir.

lL---+

it:{
i

q. Stabitirea srraregiei realizarii (incleplinirii)

Obiective specilice

generale, la nivelul subsisternelor educaliei t-izice (tabel 2).

reprezinld

particularizare

obiectivelor
cic

Obiective intermediare
5. Sistemul de evaluare

aclioreaza

ia nivelul ciclurilor

eciucaliei fizice'A' Dragnea schema 3, lttr^tegia precizririi obiectivelor

Obiecfive operatiorale vizeazd colnportatnentele irrrediate, observabile in timp scurt, care pot fi urmdrite gi masur*e. adici trctiuniie pe care subiectul trebuie sA le realizeze in timpttl Lluei
acrivitiiri. aj unei ieciii, al unci ;etlinfe. B. Dupn sfera de influen{ir gi tipul de comportameut vizal

invilarn'.int. al anilor de studiu etc.

a funcliilor Obiectivele evidenliazi nodul de realizare asigurd modelului de educalie fizica' Ele ate cOucatjei fizice ;i "oinf"ft sistenr educalional (in sens larg) 5i a iictivilatea optirni a intrcgului -oUitttivelc iei,.ri Ce eoucit{ic fizici (in sens restrins)'

sociale

sunt deli:nitate .duPi --:|":t"l:' titi.a. l activitali asupra sferelor biomotricit' pslhomotrlce f ;'.ce:'tr:i iumini polivalenta educaliei fizice' :irci,.rrit'ltrici, fapt care p,n" in o clasifictre a a .un.r"ti'^ aceste atlrmalii' prezentam

in

ecluuatia

Obiective cle dezvoltarc structural-func{ional[ a organislnltlui rct'erir la:

se

l'ertu-r-r

u1rr,,;11.7,:lor"

ca si,rteza a

prirrcipale

ior taxonomii

consemrlate de

o + s + I { i

!rreratuir" rJc spcciliitate a dorneniului'


.4..

Dupir grldrrl de generalitate

t)biective generale - evidengiaza esenla eclucaliei V-' Eglan' .orrlune al" subsiste'n"il' ti' Dupd ivf i:puran' Gh' C6rsrea fltognt^, Gh' Mitra' A' Nlogo;' $iclrrvan, E. b'rrea, a'
1'. L)ragomir, Liceste obiective sunt: mer-r{inerea urrei stdri optime de sinAtate: 1a'"'.lrizarea clezvoltirii fizice arntcntoaser:

fizice' diraensiunile

l'

anronia intre inclicii somatici gi iuncqionaii; annonia 5i proporlionalitatea in interiorul fiecf,rei catcgorii indici; rnentincrca unui tonus mr,rscltlar optim dezvoltarea lateralitnlii gi a armoniei laterale; forrrarea 9i menlinerea unei atitudini corporale corecte: prevenirea $i corectarea deiicienlelor posturale Ei tizice: combaterea excesului ponderal gi a obezitdlii.

de

5i

+ o *

Obiective in plan motric:

a clezvoltarea contponentelor titness-r.rlui


cducarea

adicI dezvcltarea capacitalii motrice getrerale' de dcprinderi t'le bazi 9i tbrnrar-ea ttnui sistem ca!ilatiicl nroirice
l990 llucttre;ti' pag'l-6 llc.i'isitt I)C:tctt!ie Fi:ici 1i Sporr'nr'7-8/
3U

(r'ezistenli cardiovascttlar'6, rezistentd muscularl, lbr!6, mobi I itate - sup lc1e, cornpozigie corporald);

dezvoltarea corrponentelor t-rtness-ului Inotor

(e

chilibru'

coordonare segrnentard, agilitate, putere, timp de reacfie, viteza)l lbrmarea unui sistern de deprinderi gi priceperi motrice de bazit, utilitar-aplicative qi specificd unor ramuri gi probe spctrtivel

imbundt6lirea capacitdlii
iirnctri.

de efort, prin stimularea rnarilor


31

Obiective psihomotorii

$ o ' d i { t c o 0

- dupa V. Horghician, acestea sunt: dr:z'oltarea sch.crrrei corporale in doua direc{ii: ca reper in reglarea ntigcarilor gi ca nucleu al imaginii de sine:

dezvoltarea coordondrilor senzori_rnotorii normale: clezvoltarea echilibrului static dinamic: Ai rcalizarea unor reechilibriri in perioada pubertali: duratd, elernente ce conferd eficienla miqcdrii): dczvoltarea lateralitdtii gi a arurorriei laterale: cu ele:

speciaiigtilor:

Lxisti cate'a obiec(i'e. rcalizate prin nriiloacc st'ict spcciliee ducaliei fizice, .n[lf-oricrrta, irr rr.,ore rnasurai. acti'itatea

formarea coordonatelor de timp ale migcdrii (ritni, tcmpou.

formarea reprezentirilor ideomotorii qi a capacitalii de a opera

erlucarea capacitdlii de relaxare general[ gi selectiva;

dezvoltarea capacitdlii de diferenfiere kinestezic6. Domeniul psihornotor cviclenfiaza rolui contr.olului corporal qi aJ corrdonirii rni;cdriro.r asupra uqurin!ei. eflcientei gi exjresititatii acfiunilor, deprinclerilor str.ucturilor operalionale care formeazd "si corrtinutul educatiei fi zice.

* la nit'elul cunoaqtcrii senzoriale: conptientizarea gi dezvoltarea sensibilit6tii proprioccptive. * la nivelul atenliei: dezvoltarea calitltilor atentiei (concelrtrare. dislribr.rlie, r,olrir,r). * la nivelrrl cunoagterii logice: dezvoltarea memoriei migcdrilor qi a r.nemoriei topogralicc; dezvoltarea inteligentei motrice (practice): <lezvoltarea unor aspecte ale g6nclirii (capacitaie cle anl icitr,arc. rapiditate. intuilic. operativitate);, de;n,oltarea crera{.ivititii motrice.
clLriectirre

in plan motiyational qi afcctir-vtrlitiv --

rusp'n*,i

oblrtlir'e cogniti'e - co'duc la cunoagte'ca gi infercgcrea

necesitirlii cie moclelare a intereselor, a.litucliniior qi valori.lr-'r-. iii vederea cre;terii capacitatii de adaptare. Acestea sunt: ri frrnlarea unol convinqeri ref-eritoarc la roiul cxcrcitiil.r iizici.

tuturor arpectelor asociate exercitiului fizic, eforturui. ecouhii acestora in plturul s.rbiccti'al indi'id*lui. o serie cle autori (Broom. Lluilford.

o echilibtarea ;i reglarea o {
(f

irr cregterea calitatii vietill

er.;rotionalir

(prin
r)l c

cieschr.cri.;u

Gagnc'Merrill. Flarrorv) au'earizat taxoro'rii (clasiticiri)

$ o

cognitive ale educatiei fizice. iu fonna adaptati de noi, 'brecti'elor acestea sullt: o dezr,oltarea capacititii de a cuuoagtc propria persoa'a, mecliul ambiant. natural gi social (percepere, descoperiie. redescoperire. intelegcrea informaliilor sub cliversc lbnne): c dcz''ltarea capacitdtii de a analiza qi interpreta elemcntele de continut. rclafiile care se stabilesc in pr:ocesr-rr educatici t-rzice (ucuerare de infonna!ii unice. conventional acceptate. in care subiectii respectd regula. principiul etc.):

are

agresivitdlii. defulare etc.); educarea atitudinilor, a convingcrilor, a sentinreutelcr rnoralc


air-pla1.', rcspect. colaborare, intraj utcrrare, pi.i
11 i

e rtc,,t.

educarea emotiilor estetice (date de aprecier.cir ir.unrr.rserir rurigcdrilor gi a esteticii coryorale):

0 dezvoltarea capacita{ii dc auioreglare la r:i.,-i:jiil cornporLarnentului global (spirit rle orgariizai:c. c:ur.r.j.
disciplind, perseveren!a, ddrzenie etc.).

Ecilrcalia F:.zicit dcvine, ast.fel, un dorneniu al cxl.rrirnar.ii idelrtitilii. al relafiilor interpersonaie pozitive gi al vaiorilcr culturale
create prin migcaref-J

continuturile insugite): den,oltarea calitAlilor atentiei. urenroriei. aspectelor i'tui1ir,e ale gdudirii. creativitdtii (urotrice). acricd generare de iufo'natii variate, pornind de la aceleagi date. orieinalitate _ ,,producfie
riii,crgenta ".

r'alolizarea efectclor pozitive ale educaliei fizice (luarea unor dccizii sau formularea uuor judeca{i evaluative. confirrme cu

32 33

-=!EoNhsd

iooEaoB

Evaluarea cunogtinfelorl
F

T :=i"f *;fiEz ="+EgIF*rai, ; i:- ig Z' # ;A ;EF i,11z; rg i l= " ='L Ee iEF ;;FEf, ii i r; ?n E {aa +u;\ s =' :l
iE
i'x
B:

tF HF.EE=n 3Nq:'..8;tnH H t7. [gE ;IEi:gils5afE+i$*[ ;- sfia?Tis:*


E' =!. = 6 e*!l-?il !: I o

E
3

l.

Definiti obiectivele.

2. Ce este taxonomia? 3. Prezentali gi analiza{i obiectivele generale alc educa}iei fizice, 4, Prezeutali gi analizali obiectivele subsistemului educalia fizicd a
5. 6. 7.
tinerei generalii. Prezentali gi analizali obiectivele subsistemului educa{ia fizicd militard. Prezenta{i gi analiza}i obiectivele subsisternului educaEia fizicd
prrri'esional[.

II isl
r>: l"t
-,

| tp / '

i-

ts,, lo

:.q_ii :.8 Eg *F
=ilraQrr^

='i

l=i-t ;-* .-li

ir I?

7? a"E;E q,gl ;:l :;r ui ls ilE.;Fr F9,5. "i I :, E- io.r"ii,r i I :j.,7 r:;rr<r,:i**B?e'r,s *i t 6 i =-EE'Erj:gE3;AfFl ii
i I

tj?= !i=

? 34 ]=i

;----__ .=i

rei. E.ri fi s.? * t ai _ff'5._.:a


j

arTFFF-E ;l G- o p' 6 trE.s ..:=r c = ,'$i.g-:E? ll = ^l ::. 'tt*'t.t


;_-l

:i=xiEi;:c

i.i

Prezentali gi analizali obiectivele subsisteu.ruiui educalia fizica


practicatd independent. structttral-

Fi

8, Prezentali ;i analizaPi obiectivele de dezvoltare

=rl !.1

9.

funclionald a orgat-risrnrtlui. Prez-entafi gi analiza{i obiectivele

10. Prezentali

5i

in plan motric ;i psihonlo''ric. analizali obiect.ivele cognitive clin r.lomeniul

rriotricitalii.

a = a ii =>.liEif;ifEEZ.c 5, ;=8f slagi6ff=g +;t I+:=Eii:H gl il F!l

c = .a t c I v. = =E

i=l

*i E'= ='

''l;o

El

I I

t | i I

i "

";r4+-";:Z.AA4 s riL.c *-c ;r :'ri: -',4:

E2A-t':t;i: .' +E
i.'L ;= E8-'; p,E q ? s =. = :j > = !-'F - g.) + ='; iE 4' F2
34

1=? F?i *;il?ig: hr! A -+ "=-",gj,I '

5- 'g=il ;E:l == ' +*l =-' EeFH-i; - -El \Z',

EE

F i;i
fl;
El
I

i
I

i--t-

= +7_ d'5 i = = = E-9 E:

35

CAPITOLLL V
FLT.,ICTII LE F,D LTCATIEI
F

TZICF,

$I

SP

O RTTJLI TI

Problernatica firncfiilor eclLrcafiei fizice qi spoflului este abordati in lucrari alc autorilor L $iclovan. E. Firea, Gh. Cdrstca. Gh. Mitra. A.
Mo-eo:5.

Novikov. Marveev, M. Bouet. M. Dnfrenne etc.. ficcare

evidentiind sarcinile forrnative ale acestor activitAli care opereaz5 in cadrul sisternului de educalie fizicd gi sport. Conceptul de "func1ie" a fost definit drept o "corespondentS intre
doua clasc de fenomene, un ansamblu coordonat de opera!ii efectutrte in veclerea atingerii unor obiective".e Functia este esenta unei activitali. este o realitate ce caracterizeazi, misura orienHrii acesteia in vederea

atingerii scopului. PartiouiarizAnd, f'uncliiie educatiei fizice

qr slronului realizeazd o corespondentA intre practicarea excrciliilor fizice. sub diverse fblme, gi efectul acestora asupra ansamblului .,.ielii socialc.

privcsc prociuccrea Criteriilc dupi care se recunoaite o lunciie uuor nlij)oace olrel'ante in plan social' itl anulxitor efecte cu ajutorul le coresirtrrld acord cu cer.inlele individr.rale sau sociale: funciiilor explicite sau implicite' reprez,entiri 9i valori 5i Dupi i. $iclovair (1979), "1irin funcf iile educaliei fizice in inleieg ac'ele destinaJii lrnluri, influen!e) alc activit6lilor sportuluise utior ncl'oi ale dezvoltarii cauz-6. care au caracter coustant' rhspirnzAnd ci r,ictii orrrului..\ccste furrc!ii crerivd c'lirr idcal 5i se sulrtrrdr'Ine;r/i-l -in *nele onru,ublul tuncliiior e<lucaliei fizice qi sportului, :;";;;i" acti'itil1i. in se':;Lrl cloui clintre aceslea sunt caracteristice nuurai acestor rcspeciir c' i. rer"ine in prirnul rand satislaccrca nevoilor sociale funcliilc irr .i io, in(elegand. ca iar altele aLl caracter asociat, prin aceasta exerciliilr.lr fizice. ci ;i cauzd nu sltnt asigr"traie tturrrai prin practicarea
nrin alic activitAli strciitlc" t""'"'i,r;;i'rir'""rt"a.

soctItTATIt

.---+
t
I I

tNDIViD

funcfiile au o irrrportanti egalI, co'tribui'ri in la realizarea otiectir.,elor cducaJir:i f,rzice 1i spoilliiui :ii" aceeagi 'i[sura nu vor fi prez'entate ierariric in tabelul ; cf itlllllictir in consecin!6. (13 prlvestc .9i urp..t.t. comurre ale eclucaiiei fizice sportului' itr ceea
.9i

inrplicatc ftlrrcliile indeplinite, precun.l aspectcle par,liculare imtrracd fblire specilicc qi a'-r r' ,; ;- activitatc. Aceste frincfii in carc ss 111i111i lr:rrt:-r i,i poriunla dileriti, irr [!nctie de subsisteurelc
acestea.

jlr.iiecat.t.:

FI'NCI,II
I

PRACTICAREA EXERCITiILCR

IZiCE

Din pr:rspcctivii sistemici. prin tlirclie se iu{elege "o anunritti activitate^ acliurre, cornportal'nent, sernnifrcative tr)cr)trrr un anuurit sistcnt. jn serrsul satisfacerii cerintelor tirnc!ionale ale acestuia" (C.
Zam{tr.1972). Func{iile acrivitAtilor rnotricc satisfac cerin{ele esentiale. tunciatnentale care asigurd existen[a sisternrrlui (M. Epuran. V. lpr"rran.
197

4).

rolul pe care il joaca ea in viata sociald ca un intrcg. gi deci in contribuLia pe care o are la mentinerea continuitS(ii structuiale a
sistctnnlui social".
9

A.

Racliffe-Bror.r'n al.rnnd

ci

"tunclia unei activit6li consti in

Enc1,c!6tr1r,nr7ia

(init,crsalis. Paris, France. 1990


36 -\'/

--: ;O-

-a

-.r=

5l at =l ft

:1.
..

't
-t

q
I

.) IJ o
F!( +

ItQ

5.

OT

cax 6-. 3o o
N o

l.

Funclia de optimizare a potentialului biologic

Ea'^
'-!l o N -T.

-l
l.t1 oN4a n<kii DOOi d-c.lt v[-.: s;(D !

Ll rJl

,d ^7
4

5no o
)4

o o o

7
0a

o'
o
(:

:1 o:l c-O -.c c- l) 5:'a a<


X?N = z p o

c,

o os,
G

t!

o^3 .; '=,

o p-

.{e,;'asti tunctic reprezinta punctul de plecare al int'luentclor erercilii tizicc asupra orgallismului uman. Omul c':tc cr tiirrti lritrloglcA. ale carci e omponente structural-fllncli(lnirlc {stbri :rrurilllCfl. rniinlc lttnCtii. rezer\ c energeLice. rcsuric p:ilticc ) )unt. in In(id serreral ;i spe'ertic. inlluenlate prin edr-rcalic fizica 1i sport t'n bun pixcntial biol.rgic condilioneaza gi c) stare optima de r&rrAtate. inlrctinutd permanerlt priu practicarea exercitiilor f-lzice. 0 ;oiicitare adecr atd din punct de r.edere calitatir ;i canlrtutrr . ;r
c\ere it!'rtc prin

c
o
:,1

E;
D,

;'c. o:---o C. 'v =-^ ^:-1. 'cii= -c! *i4^

a)

iu cducalia iizica pi in antrenarnentul sportir. conduce la modrflsrrr morlblogiec;i lr.rnelit'rnale relsrante. cum ar 1j: tonificarea rnu:)lJillirtLrnl 'rr'sprral()rii. creiterea \ olLunelor sisrolic e arrliacc' ;l ;i rc5plriltLrr. rcitlcrea fi'ecrenlei eardiace in repaus gi in efon. atitudinca r(lrpLrral;r

C,9

a o

o a
th

..=
Cr

zN
-C

', - Y ==:_: a-af


AGC:

c
"=.

()
l)1

Dr 'J

-'u ;'

,.r-)rcrrti. imbunirti{irea calitAiri Jrroceselor de reglare ncur()muse ulara. Kipl11.1 t l9l-l t dcnroustreazi cd placticarea ererciliilcir ljzie c'. il prt,'ccsc brne drrrjatc, duce la crefterea capacitalii tilttstrnn"rlt' a nsLucrntlrtr din arrilc motorii c()rticale. iat' la copilttl tnic e r:rrrrlrrrr' l.r irnhu"^t -c r ranrilie aliilor sinaptice din structurile ner\ i,ztsc r.crtlralc. Aciir itirtrlc de educatie tizicA ;i sport constituie ltn :trrrluJ lilrr.-i. I ilpr()ape c:,clrtsir'. al de'zrrtltarii morlb-tunclionale. iar itb5cltl.r d,-r\lt.rr.r pLl;ttc cr)nduc,-. l"r adaptari de tip inrolutir. ale cdror dimctt\rr,lni )irnl

o -F
=l .l --t
a= i)

nl ol
-l -l FJi

"l c-I
I

a
c-Fi' ;.^a
c .) aN_

J \\'eincel' t1!)91t spunc' ca taiia ;i capacitatea lunrti\'rlJl:r .r !)rFdnel(ii il'llponante pentru performallta fizica depind io f'r,'ir,'Ltrr ,lr
,|
C

!riu

dc anticiplrr.

b{l-?(}rl a
(1

o dc l'actorii pcnc'tici gi de 30--109b de calitatr'a }r \,tn1tt.rrr',1 :oli,:itirikrr spr'ci1ic'e Astlel. nurnai o solicitare tnusculara adct r ali pertnllc ra :c iilunga la o er olulic uornpleta a p0)ibllitJlll,,t rlc
dczr,-rltrrrr'geneticA a copilului (adolescentuluil. Organele i:E.r.lirrucrr:1

Fal

rC
-f

a -o
'' ^7^ a :'

la lip:u cic
posrbi

oi j ^i -5t ;'q. cl rl trt

:.-

oo

perli.rnrrunti. printr-o mare sensibilitate

a
o
9i

*o t'q
c"
a, J.

e-'I a)

2'7,'
oj

o a u-

x
3
N

r=

:l pl .di '-t
cl
I

I o' :. o

nR *-

F'

la boala pi prin:''ltiicrca liliIil()r d!- compcnsi]r(-'. Prin urnarc. educalia tizrca ;i sportt.rl lcolar tt'r'btilc .il :th;,-, contriblitre ntai rnare la eonrpcrrrrirr'd lit)sr-i dc ac(ir ttilir.' iz.ir.r ,r e.tl-ril trltii ;r a c1'cetc) or aecslerir.

stirnulare rnotrlc,i

prin

dirninr.tarea cap.rr'itltrr .lr

,'n

i9

5.2. Func{ia de perfecfionare a

capacititii motrice

5.-1. F

unctia psiho-sociali

Motricitatea este elernentul central pe ntrll temele r,izAnd continutul instructir; al unei progranle de educalie fizicii. Aceastir activitate contribuie esenfial la dezvoltarea motric[. influentdnd
conduita subiectului. in procesul de integrare a acestuia in mediu. Deprinderile motrice sunt consolidate qi rafinate pinl la punctul in care subiectul opereaz[ cu ele cu ugurin!6, in mod eficient. iu orice conditii ambientale.

Nivelul fitness-ului condifioneazd ansambiul abilitalilor 9i motivalia subiectului de a se "desfhgura" liber, in orice tip de activitate, posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motricc variate. fhr6 a resiimli oboseala. posesia nnor arnple rezerye cnergctice in scopuri recreative sau pentru nevoi neprevdzute. Toate acestea constituie note detlnitorii pentru starea de bine fizic, motric qi psihic pe care o implicd fitness-ul. Forta rnusculard, rezistenla cardiovasculard gi cea musculard. rnobilitatea articulard gi compozitia corporald sul-lt colnponente aie capacitdtii cie migcare. condilionate in special de starea de sanatate.
Eehilibrul. coordonarea segmentard. agilitatea. vileza.
puterea

rnusculard sunt componente ale capacitalii de rniEcare aflate in relatii de conclilionare cu eficienta migcdrii (deprinderile perfomrante).
(--apaciratea nrotrici este Ce dQlg_febd: gcncraii - cuprinde calita{i tnotrice de bazd gi cleprindcri rnotrice de

Etiucatia tizica 5i sportul conribuic la procesLr) de rransrt,r'are in adult gi la intc.erarea acesruia in socictatc. I\-in laprul e a il uapaciteirzd cLr cornpctcnte c1e ordin nrotric. biologic. lunctirrna) p-iihrc 1r moral. cele doua actilitari au devenit indipensabile in procciul de dczr ollare arrnr.rnioasd a personalitalii tiniane. Pr'ldnga dezvoltarea capaci6lii rrotrice. educarra tizica pi ipr)rt ul intluenteaza considerabil dezt.oltarea cogn i tir a 5 i aic-ci i r a Actiritatea care are loc in cadrul educatiei fizicc gi sporrulur nr-r este c-\clusi\ de narurA motricd. Prin intermediui nrr5carii. ir-rclLrsI inrr-. actiiitatc planilicard gi oreanizata, se obtin lnoclilicdri pr()tr.e)l\c irL capacrtalca suLrreclilor de a analiza sjtuatii. de a rezolVa prohlcnrc.,Jr. a lua decizil gi dc a acti(.)na. Se stjmuleaza. astfel. actiritatcr: inlclecrt.ui.i (gandrrer. atentia. memoria. imaginalia. creati'itatea). ccA c.it.c --:te responsabila dr' dobandirea dc catre subiecli a cunL)}tintrLrrr cicsprr, deprincleri (cum ar trebui sa se nrigte corpul). dssprc acti\iriri iiJr rc cLrntcxt I)oale 5a sc rnigte corpul. care su|lt rcguiiie ric dc:k-ri,rrr;LLc.r itf e\l(.)r ilctt\ itdti ). dcspre nrigcare (cul.l1 poale sal sc illllt. i.{rt.i)rrJt, de:pre [itnc-ss (curn ''funclioneaza" corpul umair]. lnllucntc'le accsk)r dcrua forrne de actil.itate rnotrica sr e rt inJ.lr la dorneniul afectir. unde se thc resirltite iniieoselri la nrrclrri ,r lrJtrrr e irtesorir dc cornportamentr afectir e: interese. molivatii. etitli(Jirri .i
n eoprlulur
r

r >

altrri.

b;iza specifice educatiei fizice;

specifici - include caliteli motrice gi deprinderi mctrice specifice ramurilor de spon. Dacd educa{ia fizicl yizeazd o practicd optirnal6, scopul antrenarrrentului sportiv este practica rrraxintali. care conduce la oblinerea rezuitatelor-record, in condiliile difi cile aie competitiei.

Prin functia de perfcctionare a capacitdfii rnotrice. educafia fizica gi sporiul presupun invdlarea rniqcf,rilor gi invdfarea prin migcirre (prin stimularea structurilor perceptiv-motorii. cognitive, a irnaginii de sine gi
a

intluenla Jrtacticarji erercitiilor llzicc i.rsuitrir rllirrq,ll!r1[s11 c()srlitl\ yi at'ectrr lru poale 1l analizati in alhra cclntcrtuiui \{.)rrrl rr1 care se desfh5oari educalia fizica gi sportul. Prin practiuareu c...criiiiilr,i' iizicc. sc clezr rtlta sentilnentul de apartcnel-tta lil ult gl.r,rp. su ,,rIsr.i ocazia lalorizarii ideilor gi a actiunilor persrrnalc. \c a.lsur il rer'unuiliterea valorii indiridului, se tar6riZeaZI deztgitarea r.r11,r\.Ltii, dc aprecierc 1i de autoaprecierc. elemente deoscbit iie irii1,.lr'tlulc pBntru 5tructurarca imaginii de sine, se reelizeazd ac,-cpt;rri.r )i
prLu-Ir()\ area

rrnui c(-)lnpollament l)10fal cOnsisle nt. c\(| j.il1'(,1 irr .,,riccptc

socializirii).

tipul: fair-pla1 . coLrpuarc erc Dorin!a de afilierc la grup este unul dinlre rnorircle pentrrr r,rrre oartrenii. ir-r general. gi copiii. in special. pafi)cipa la actrrrlatt nrrrirrec' cu caracler recreati\ iau coutpetilional. In acelaSi tinrp. nr-rt'rir dc apirrtencnla la un grup il obliga pe indiiid sa lcspecre rrornrclc de e 0rnp(rrtalTlcnt. r alofilc pc care acesta lc prtrrnrrveazii. gt :j irilr;r
de
41

40

atitudine de acceptare a celuilalt. In acest fel se reaiizeazd procesul de socializare. deosebit de imponant pentru cd are ca reztlltat dobAndirea
de ciitre individ a competenlei sociale. 5.'1. Funclia cultri ralit

eorpului urnan,

erprc'sir al atitudinil.r gi annonia inrerioard a gesturilor. Frumr.rsclii "triite" kinr-'srezic. rehnic. tactic- i se adaugi ir.,,n,,r.1.a plastica a

Dorneniul cducaliei fizice gi sportului definepte un univcrs al crealiilor ul'uane de naturl morali, esteticd, intelectuali, care igi gdsesc locul cuvenit in ansamblul general al valorilor. Ca acte de creatie valoricrS. deci ca acte de cultur6, educa{ia fizicd pi spoltul reprezintd lactori educationlli ce marcheaza existenta individului la un rnoment
dat saLr irr niod continLlLi, pe parcursul ontogenezei.

crecazd o dirnensiune estetica aparte.

ln acest se's, Coubertin -spunea: "sportul produce f*rmusete pr'ntru ca angajeazi subiectul. care este o sculpturd vie". cu norme. lonne 9i .proporfii perlecte. dar 9i cu o .apuritate superioarii de adaptare . Sporirvul nu doregre sa para fiumos. pirfect, ci chlar acf iunile pe cale le reahzeaza creeaza satisfaclii estetice. emolionale. prin lensiunea. lupra. conflictul pe care re impricd. insu$i ' trinarrisrnur subiectului. cu nuantele de accelerare" relaxare. excitalie gi acalrnie.

R-el'lectarea activitAtii de practicare a exerciqiilor fizice, ca ilct cuitural. trirnile la o noud semnifica!ie a corpului uman, la o altii perceplie asupra neccsitalii angaj[rii subiectului in acest tip de acti..,itate. Ia o imbinare armonioasa inlre cultura spiritului gi acliunea pr:o;;i'ir,r-zisi. Funclia culturald marcheazd translormarea "corpuluiobicci'' in "corpul-subiect", care sirrrte, perccpe, atralizeazd., comparf,. decicje. intr-o experienli cls migcare ce interl'ereazi cu crea{ia. Prin edulrtr{ie fizica gi sport, individul poiite exprirna cine este. ce simte $i r'rirc ,islc viziunea lui asupra vie[ii. putAndu-se astfel ideutifica cu sine pi r:u ccilalti, i. Bitian t19!i6) iLfirrnd ca se poate vorbi despre valorile sporril'e ca tiJ: tii.stinct, diferit de valorile morale sau estetice. printre acestea
fl,er,rrlrrrJ te.-ir-play-ul^ vitalilatea, autodepigirea. angajarea totalf,. Accste

sportir

arnintite sculpturile antichitalii. impregnate de plastica atletului. irntcrlogia cle lexte cu rcrne sportive a lui Horner 5i pindar. "lrlnLrl t)limpic" al lui Richard Strauss ;i nurleroasele fihne cru remar.ici
d.

Funclia culturali se exprinrd 9i prin rnomentele de sublirn pe care le reler"i nrarile spectacole sporri'e. cle exempru resti'italile de tleschidere gi de inchiclere a Jocurilor olirnpice, care exprirna o intensirate emolionala gre* de egalat. Sublirnul apare gi ca iirribur ai naturii carc "gazduie;te" perlbnnanla sporti'a (de exeinplu. impresia spectaculoasi a cscaladdri.i rnunlil'r llirnalava. zborul cu planorul elc.). \/alorile estelice aie naturii sunr solidare cLl acliunea spr.rnirc pi se exprilna prin internrcdiui acesteia ( M. Bouet, l96g). l-ducalia fizica gi sportul reprezintl surse cle inspiratie pc'rtru crcatOrii de r,rte plastice. de litc-ratr-rra, cinernatografie gi muzica. put, ll

Velori :re manifesti intr-lrn contrlxr specific, in cornpetilii, in cadrul r.rnor lapor"iuri interlrnane de parteneriat sau de rivalitate. ln spon exista valori esretice care privesc calitalile gi canoanclc estclicc p.r'oprii acestui rip de actir..itate. O sirituri in indlfime. o pasa spcctacLrloasa. o piruetd etc., sunt exemple alc unei f'rumusefi care se

Se poate aprecia

ci

dezvoltareii culturii

asociazi perfecliunii tehnice, eticacitdlii

in

competilie sau

cdr_rtilrii

institulii. diseipline gtiinlifrce. tehnologii, opere artistice erc.'Ioarc accsic elernenir'Ci-eBZi legatura irrtr:inseci intre sporr 1i culrLrra. realizand irn lirnbaj com'n care une$te diferitele arii seoe.rafice.
socialc. reli gir,.asc etc.

prin irrrbogAlirea cuitLrrii fizice (specifica acrir,italilor cle eclucatie fizica gi sport). care presupuire un ansarnblu de idei. convinceri^ obicciur.i.

u'i'ersale

s-a r.cali.rar

pi

perlbrnran{ei. Este r.'orba. deci. dcspre o esteticd funclional6. Pe de irltii partc" sportul irnplicS. gi alte dirrrensiuni ce pot fi apreciate ca estetice. prin inrp-.resiile pe care le provoaca spect{ltorilor: ii'lmosul, armonia, subl irntrl. ercrisnrul ctc. Sportul este o lume ir tbrmelor pi a rnigcdrilor care, in ciuda cdr,rta|ii rezultatirlui perfbrmant. poate fl obiect al congtiinfei estetice: .iue:atorul de teni-q simte precizia Ioviturii, schiorul ale senzalia altemdrii ritrnicc a migciiriior qi a cornpletei libertlti. gimnasta simte echilibrul
A.

43

5.5. Funcfia cconomicl PRACT'I CAI{EA

EXIRClTllLoR FIZICE

in orice aclivitate socialii. deci gi in educafie fizicd gi sport. apare problerna eficienfei activitAtii derulate in contextul speci.t'ic f-rec5reia. I:ficienla poate fi apreciatd prin prisma eftctelor pe carc le au aceste activit6ti la nivel bioiogic, psiho-social. cultural, dcci prin raportul dintre "investitia" realizatd ;i efectul oblinut. Cele doui forme de activitatc ltzicd analizate pot fi considerate ca aparlin6nd ariei productiei de servicir. in ipostaza lor de furnizor al sen'iciului numit educatie (fizic5. prin migcare). in aceste condilii, se considerd cii. in domcniul educa{iei fizice gi sportului. se lloale vorbi despre trei tipuri de "clien!i": - printari -' care beneficiai:d direct de cfcctcle piacticarii

in cadrul educatiei fizice


efecte la nivel

individual

+
Si nitate
Recreere

Echilibru fizic - erno{ional

odih*6 acfi'i

terfiari - societatea. n ctivitAfile educative qi cheltuielilc pe eare le prcsupun jLrstif rcd aplica:ea principiilor majore ale rationaiit[fii econornice. gi in fata specialigtilor rJin dotneniu se pune problenra evitdr:ii risipei de timp, de bani. de cotnpetenfi. Educatia fizici gi sportul arr. din punct de vedcrE:

crcrciliilor Iizice;
sccundari

parin{i, sponsori, administratii locale:

efecte la nirel social

r-'fecte ln

,-"'

z^-r

econonric

'ii

r:l

Integrare

pitfesionold Iotigroro'soiiai,i
Integrare lunc(ionald

4-'---t

\+
Cretrlercoruttdttttrttttlsltti

.------+

scolar' pro.f'csian:i!

cconornic.

urt irnpact comun asupra societatii. dar gi

nultleroase
Scltc'ttra '1. lnlpactul ecotiotttic a1 cdtrcalici {iz:it:e

Practicarea exerciliilor f"rzice. prin lunclia lor biolo-sic5. contribuie la urenlinerea gi intarirea stdrii de s6nltate. fapt care se repercuieaT:5 iavorabil asupra bugetului liecarei farnilii. clar gi asupra
socictalii. in general.

intluen{e specifice.

llducalia fizicd. prin obiectivele sale specifice. corrtribuic

la

arneliorarea randarnentului profesional. a randarnentului gcolar gi, prin aceasta. sus{ine integrarea prot'esional6. (schema 4),

Sporrul. mai ales cel de periilrltlatlla 5i inalLa pcrltlrntlrr-riii' !'ti st: reprezinia. inr'orta^la zo'i cie i.r'csti{ii s,i. cle actca. asuori. speci.ali;;ti,lor dirr inireapti aten!ia econttrni;;tilc)r' a nlanagerilor' a a domeniul linanciat'-co.tabii. daL 9i a celor dilt sfera ttr'i:;nruitri 1i
comerlului. clttLti Sportui a ticvcnit o illlportarlta intreprirrdcre ecor"r-rlr-ltr:it''l

gestionarccoresptlnZatoarepoateaclucetrrariberrellciiatAtialrire] (inrreaga irricroeconomic (club. orag. regiune). cat li utacrrrecouotrric


ecottonric' a unei 1aLi1.
e fctlrri' Prin laptul ca sunt orgairizate periodic rnattilcstari tlt' irrri (tie excrrplu itr caz-r'ti J O tlc ir in sporl se creeazA infrastiucturi ctile lcratrr) csit' Barcelona. au lost construiic un aeloport 9i o static tje qi sr.rrll lelticulate importanle stiniulat turisrnul (local 9i internalional) sponso[i;:irri' resurse financiare. proreniie din drepturi dc tele'r'iziur.ie. (publicitate). ernisii de titnbre. lnoncdf etc' lrt taxe cle intr.are. licenle

,.t

44

aceia;j tilrtp. srtttt rnobiiizatr-'itlportante resttrse tlrllalle diri rrtass-nleClia.

Invesliti{ii

InvestiIii particulare

pa;:6
por

i securitate etc. Din punct cle \cdere t.-lnpol'al. ei'ectele ecorlolnice ale sponului
irnecliate sau tardive (bazele sponive, spaliilc de cazare, centrele conslruitc ctt ciiverse ocazii pot f'l ulterior valorificate).

fi

clc presii

creatir itatea pot adltce rezultante pertbrmante' insagi pei'forrnanta sportir'6 csle cottsecirtla unr.ti elbn de pregltire individuald, asisurtrL de o echipa interdisciplinarA. l',ltr numai scn'iciile sunt caractL'ristice sponuiui. ci gi un anulnil pri.'.luclie (.lc bunuri ntateriale. "lndustria sportului" stimuleazi 9i tip cle esre 5r!::linutI dc productia de- echipamente sportiYe. materiale 5i

Ll

Sporrul cste un domeniu loarte atriictiv pelttru ltiinlele aplicate.

poar.. rrl'eri

noi Iocuri de nunci. tlind ttn

donreniu

in

care

coutpctcnla

yi

Locuri de muncil:
Inliastructuri,
bazc sportive

echipe

interdisciplinare, speciali;;ti din domeniul industriei, omertului. turisrnului

instaialii. iqraratui,r elcctrcnicA de tnlsttr,lre. inregistrare, asistenla


medicald

iu crincluzir-'. se ]loaie aprecia cd spttrtul este. in acelagi timp. cl)nsuriirt()r ;i pltrducator dc bunuri ;i ssrricii. Fiecirei ipostaze i se pot iitritiiii rnli u',ullc ctinre ttsiuni. (scherna 5).

I
I

coxsuMAToR
de burruri gi servicii

'l

PRODUCATOR
de brrnuri si servicii

Spectacol
la ilivel

1"

sportiv

.r.*il
I I I

ind ustriale

individuul

conere, in

trrrism
baze sportive, cheltuieli ocazionale
c!e

alimenta{ie,

sus{initoare
de efortn substan(e de refacere,

organizarea

cle

competilii, obiecte de publicifate

echipament

Schema 5.lnrpactul econonric al sportului

41 46

Ev:rl uarea cunogtintelor:

SPORI'TJL

CI

ON{P

.1. Analizafi funclia psihosociald

2. Analizati funclia de optirnizare a poten{ialului 3. Analizali tunc{ia de pert-eclionare a capacitilii

1.

Ce sunt funcfiile

gi

care sunt functiile EFS?

CAPITOI,I]I- VI ONEI{TA A D OMENi TJLLII DE A MOTRICITATII UIvti\NE

I]RC:LT,'IAR]:,

biologic.
motrice. 6.1. Conceptul dc sport

5. ,Analizati funcf ia culturald. 6. Analiza{i funclia econornicd.

psihicii.

competilional, cxpresie spotltanai gi tehnicd elaborat6, practic;i educati'i ;i spectacol, joc ai rnuncd, exercifiu ccrpoial ;i ConririiLa

Sp.rtui. acest r'crronren al lrr'rii rrrodcrnc. cste consiclerli: experienla individuald gi institutie, loisir gi spcoializarc dc irralt nivel

inleles;ul termcnului de < sprort )) csl.e foarte ccntroyeLsi-,1 iir prin plisrna ccrntinutului :;iru, cdt ;i a originii sale. El a aparut in contextul educaliei fizice 1:rornovrLte ir.r ;icolile enelezc, la sfargitul secoiuiui al XiX-lea. constitLrind 1;riirc,tui tlorte al teoriei lui Thomas Arnold gi dcsennand educatia reaiizatii rrrir.r inLerme diul intlecerii gi al cornpetifiei.
literatr"rra de specialitate. atdt

igienic. pe care [e urmdrea educaf ia fizica. la ohiectrr',.:ie l.r ir,rriri valolile educative ale intrec,erii. No(iunen dc "sport" estc disputatb: de lingvigtii din tdrile latine - care suslin ci sLLrsl nr.irt-Lrrii act:stui cuvdnt se gdsefte in latinescul "deporto" (poartd. a 1-ranspor-ia.)" cat;e derir,S din "ciesport", cu\,6nt din vechrul vor;abular fi.ancer: 1sec,-rirri
a1

Sportul era consicleraL un mijloc ideal de fi_rnnarc i-r corpulrii ;i a caractsrului. Aparitia lui a utarcat trecer.cra de la obiectivrlc de or"crin

r,r

XIII-lea), desemndnd ansarnblul rnijloacelor gratie cb.rora perrcsgrti

tilnpului devine agreabi16: conversa{ie, distraciie, glurr.re erc. : - de linsvigtii englezi - in opinia lor. in Anglia secolului al Xi\r-lea. cuvdntui ( spoft ) a generat o terminolcrgie apropiati cje cea britanicd actuald: to sport. disporter. disportaress. Primii sportivi eu
tbst nobilii care se dedicau activitalilor. de di',,ertisment. ccnriiLii in care sportul de,sernna o manierh privilegiati cle viai[; nrai uil.ziu. transfcrnndrile din societatea medievald au antreltat inicgrarca

jocurilor de ciitre popor.


la o

Peutru G. Proteau, sportul este <urr.joc care constrdugc individul lupt6: contra lr.ri insugi. contra altor indivizi ;i contra natr"rrii. irt cadrul unclr reguli precise ;i a unor obligalii conventionrlei,.

ttipl[

48

49

Sti'uctura sociald a sporntiui este eviderrfiata gi de Magnarre, in viziLrrretr cdruja acesta reprezintd ((o activitate de loisir a cdrei dorrrinunti cste clortul fizic practicat in raanieri cornpeti!ionala,

cor!rponarld reguli gi institulii specifice, gi susceptibila de a se translornra in activitate profesionald>. Nl, Bor.ret realizeazl o paraield intre cele dou6 activitafi, .iocul 5i

sponul. pornind de la aspectele comune; i caractelul de -eratuitate 9i libertate le este atribuit ambelor activitifi, cu deosebirea ca spoltul ii acordd o rnai rrare irrportantd decat

> >

.jocul:
caractelr.rl "neproductiv" al activitalilor ludice clispare in sport, care esie un dorneniu generator de acte culturale: motivalia ir.riiic5 esre cea care cautd iruediat elementul de plicer-e.

ol'eri experiente de vial6 deosebite. care includ riscul, tetrsiunea. autocontrolul, organizarea gi elegan!a migc[rii. Pe baza acestor caracteristici, se diferenfiaza trei rnodrrri ftlndamentale de conduiti motricd sportivA: a). Prirnul rnod cle conduita urm6regte oblinerea, prin rnigcare. a unui rczuhat demonstrabil, obiectiv. care se prezintA sr,rb forma timpului. a ciisranfei sau a incdrcdturii, prin transfonnarea aptitudinilor rlotrice in rezultate mdsurabile. b). Al doilea rnod dc conduitii are ca scop miqcarea insagi 5i optimizarea ei calitativd gi gradatd, in funclie de dificultare. Rez-uitatele obfinute pot fi evaluate atat obiectiv cdt gi sr.rbiectiv, cum este cazul ginrnasticii artistice, al gimnasticii ritmice, al patinajului artistic. al

"

dansuirii sportir,' etc.

-sprc deo:-ebire
ii

de nrotivafia -sponil,i. legati de necesitatea

de

c).

Al

treilea mod de crrnduitl urmlre;;te oblinerea unui avantaJ

deprrrrere a e{brtului

in antrenament gi in competitie, de acceptare gi inrinuare a pericolului, in','ederea obginerii unor satislactii elevate. I)eqi atat jocr"rl cit gi sportul sLlnt guvcnlate de reguli, ele au

finaJitrili dilerite: )- jrr caCrul _iocului, regulile sunt fjxe, stabilite in prealabil sau ie(rLliloiicute cie cor.nurl acord, cle delinritdnd.jocul in ansarnblu: i iir sport. r.:gulile prescriu ceea ce trebuie fhclrt. ele traseazd ciimpul
,.{,c

asupra unui atlvelsar direct, deci rezultatele se stabilesc prin cornpariiqie clirectd. El se int$ineite in sporturile de luptd ;i in jocurile sportive in carc se f)rce trecerea de la jocurile de migcare, demonstrative, la sport,lrile propri u-zise. hi aceste condilii, ererciliul iizic a ca$tigat in cornplexitate pi s-a translcrmat in activitate de intrecere in cadrul competitie i. Terrnenul de

excrcilii ?n functionaljtatea sa, c6gtigiind, prin

extensie,

r'.,irictcl'i stici socializanre.

I-irgire.a sferei cle cuprindere a notiunii de "sport" a determinat ri dinrensir-rne, care-i pune in pericol esenla. prin disipare in alte donrr:lrii" ctilTr ar fi spectacolcle de sirnulare collcepute, in principal. pe ntm r:icclul rle arnuzament $i pentrll oblinerea de r.elituri financiare, iu anii '8,0. :;pecialiitii din fiista [t.D.G. au incercar stabilirea

"competilic" derivii clin cel de "intrecere", de ''lupt6" care, tiupi l(luge. ar izvori dirr latinescul "caurpus". tradus prin "camp de bdtalie". El este sinonim cu cuviinturl "concllrs", care iqi are originea in latilcscul "concursus" sau in franluzescul "concours'', termen folosit in definilea
urici stdri de concurenli.

noui

Matveer,

(19

82) afirma cd sportul, in sens restrans, cste


iar Singer (1982) considcra

reprezentat de activitatea competi{ionalf,, cornpeti!ia ca fiirrd "esenla sporlului".

liuril.elor ar:tivitlitii sportive. pc caie o gelqi:terizqa:4! astlel r rctivitatea motrici tlebuie sh stea la haz,a practicarii oric[rei rarnur-i
:

slx)l'i ive:

reLltie sa asrgure un continrrt cu semnificafii proprii, avdnr] in


I'ecierc r:a. in principin. aclirnea sportiva este neproductivd, nefiind suboldoneita neni j iocit rrccesitalilor existenliale; perli-rrtnitnta se obline printl'-un efort sislerrratic, fiind recunoscurA

pe haz.tr unor criterii de calitate. care trebuie respectate sau care pot

li

rir'p65ite;

arc an'-rrrrils i'alori iloralc. in virtuteir respectarii unor principii etice" t:;r: i}ir-pl:ri .Lrl. egalitatca 5ansclor etcl
50

Elenrentul central al cornpetifiei este compararea perfomriinfelor sporlive. [,a baza activitA{ii competifionale se a1]A egalitatea ganselc,r tuturor participan!i1or, prin creare& acelora;;i condilii pentru tofi ccrnculentii. Obfinerea perlormanlei sportive vizeazi atAt procr:sul c.lt yi produsul (rezuitarul), deci atAt elbrtul continulr, cAt qi ceea ce sc obline in urma acestui efbn. Perl'ormanla este o noliune mai largd, relativ abstracttr. cu valoare neutrir, care desemneazl taate acliunile gi rezultatele acestor actiimi ce contribuie la supravieluirea individului sau ir colectivitdlii. Noliunea de "perfonnan!6" este, de multe ori, sinonirnd cu "reuqita", in condiliile in

5l

care aceasta nu vine in contradicfie cu prevederiie regulanrentar,: cele ale uroralei (Hackhausen. citat de S. Wolfgang, l99l).

ii

cu

prin definitie. "sportul este competitie, intrecere cu spaliul, cu tirnpul.


ctr gravitatia, cu natura, cu

tunui aclversar mai slab. nu poate fi consideratd performantd. componenta etici a acestei noliuni fiind obligatorie in sport. Aceste aspecte l-au determinat pe M. Epuran (i990) sd afirrne cE.
Abordarea sportului numai allii ;i cu sine,'.

Generalizdnd acest aspcct, se poate vorbi de performanfd numai atunci cind reugita se atld intr-r-rn raport corespunzdtor cu capacitatile individului. o reuqiti ob!inuta intdrnpldtor. prin manipulare sau datoritd

desfhguratd in cadru institulionalizat sau indcpcn<leut. cu cilractcr rnai muit sau mai pufin spontan gi cornpctitir.

atitudinilor. a'r'alorilor gi
apreciate in plan cultural,

a comportaurcutclor social-irersLrriule.

Evaluarea cunogtintelor:

sc

perlbnnanfei rcprezintd un punct de vedere ingust, deoaiece spor-tul se praciicd 5i in alte scopuri, cunl sunt cele de rnenfinere a sSnitalii. pentru relaxare sau de intrelinere a unor rclatii sociale. In "sportul penrru to!i" gi in acti'italile dc timp liber. competitiile sportive sr-rnt planificate ca manif'estdri de rrrotivare 5i rje stimulare. care

prin prisma comperiliei gi

1. Definili conceptul dc sport. 2. ;\nalizali tennenii coutpetilie

gi pcr:fomranla.

adrcseaza

perlornran{ei. ca rezultat al confruntdrii sportive cn adversarul. precum qi oblinerea victoriei. devin factori secunclari. c.ornplexitatea biologici, psihologici. sociali. orga'izatorica gi structuiali a sporlului. ca fenonren al iumii coulelnporanL-. face imposibile tentativcle de delinire a acestuia dinrr-un singur unghr. Dirlcnsiuuile amintite implicd un sis'rern clc definitii ale slrorlului, rnr:nit si oicre o inragirre ampla asupra domcniului analizat:

unui riumdr lnare cle participanti. iar

stabilirea

'F

Spc,fiul ests

o activitate de

intrecere constiiuiti dintr-Lrn


gi

ansainblu de acliuni motrice, cliferentiate pe ramuri de sport. prin psihice. concretizate in perfbrrnanle ca; recr"lrdul. depd;irea propric.
d

cal'c se cautd perfec!ionarca posibilitalilor rnorfrr-fiu:cf ionale


ep,lgilea partenerul
Lri.

condiiia fizicd 9i confbrtul spiritual, sd stabiieascd relatii sociale sd conducd la oblinerea de rezultate in competilii de oricc nivell0.

> Sportul reune;te toate fonnele de activitate fizic1t rnenite, printr_ o participare organizatd sau nu, sii exprirrre sau lii anreiore ze
sau

institr.itionalizate. cc corespuncr praclicErii diferitelor forme de compctitii sportive, dupd reguli olrciale. intre doi sau rnai multi competitori. sau a unui individ cu sine insugi.
to

C,lrorto Errrspecu16 a Sportttrilor


52

-53

r.t pR-qc'r

CAPITOLUL VIi ROI-UL F,REDITATII $l AL MEDIULUI

tcAtrEA IxBRCITIILoR FIZI cE

7.1. Rolul

eredifitii in practicnrea exerci{iilor fizice

donreniul educaliei fizice gi sportului, ereditatea gi rnediul joacA accleaqi rol'.rri ca in orice activitili umane, cu unele particularita{i dete'lninate de aspectele fizic gi motric, preponderente in practicarea exerciliilcir fizice. Fretiitateii rcprczintf, ansambiul de procese caracteristice (din punu-r cle vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic (gcuorn,l Arreste procese care fac obiectul de str.rdiu al geneticii. iar iolui lor in cor.uportatrentele umane constituie clbiectul geneticii colrponanrenlale sau psilrogeneticii. I-a s5,eciilc ctt reproducere sexual6, infbnnalia gellctici este .,,ehicuiaia cie garnelii rnascui 1i lerreli, fiinci inscrisa in cromozomi. unde rsle co(latil de rnoleculele de aoid dezoxiritronucleic (ADN). in ultiniui tiir-rp. s-a delnonstrat cir ereditatea nu este rnateriaiizata

il

interacliunii clintre eredirate gi mediului inconjurdtor. MLrlrc irrib':ratii clcspre influenta factoriior ereditari gi a f'actoriror de nediLr asllpra dezvoltirrii organi-smului au fost oblinute in urura cercetarilor efectuate asupra gemenilor. r2 Astfel. s-a qlafflii . .,ca influenga 9_r,_q{ira1-!:e rlsliAnge rnai puternic asupra inattimii corputui, in cornparafic cu gre*talea, S-a arataici la gemenii monozigolj, criiar gi in cazul separiirii lor pretirrp'rii, se inregi-stteaz| o co'cordanl6 intre inAl!ime, circurnferinla capului, lrrngirnea rneinito, gi a fetei. Sergie'ko yi Alekseieva, baz6ndu-se pe rezultatele furnizare cie un rnare nurni| de cercetdri. au ciasificat insugirile ce caractcrizeazi corpLrl gi inotricrtatea. .srnbilind orrlinea in care se rrranifesta ,rratlul de depelrdenlii fala de lactorii genetici sau de rnediu. Ei au constarar cd insr-rgirile aflate sub purenrica inllrienga a f-acrorilor ereditari sunt: i irisu;iriir- niorfblogice - i.dllir:rea corpului, rungir.ea exrrerrritirliror

Ereditatea cste un proces de transmitere a infcrrrrraliei genetice, care -sc desfi;;o;rrd c.nform rrnor legita{i ce co'du. io .1ifi",r."u anumitor insugiri geneticc deterr*inate, afiate i'tr-un strans rapofi clr condiliile de rnediu. Fiecare trds6tur6 a organisnrului este rezurtat'r

niirriai il'r
!.eirclitc.i
i

Lr, ci existl gi extranuclear, citoplasmatic, fiind con:titLiita tot ciin lanluri de acizi nucleici: dezoxiribouucleic (ADN) gi lihonrrclt-ii.: (,3.ii"N). acizi care constitr-rie stiuctura chimici a infolrnaliei
nucie

i'lerioare, lungimea irunciriului, circr_rmfer}1a

superioare, inl'erioare si a cutiei toracice. pi lung,imea c:,lrcrniragilor. supcrioarc: rnotriliratea rrrticulaliilor:

extre,'iraiilo,-

), tirnpul de

reacgic-: cie

ll

Ce'nr.i reprezintii., nrollologic.

bioclrir:ric.

uir

iezistenta speciald (anaerobd) gi reziste'!a generalii (aeroba):

fragment tJe cromozom, iar

insupirile

1;orlir.rne

din iantul ,\DN ce constituie suLrstratul biochimic

rnotricirate pi forln;
ar.e

crurnu-,.'rnti:ri. Cencle sunt cele care rJi!lizeazi sintez:t proleic-i. extretrr de inriti'rltlnt:i -in procesul de adalttare dlu antrenanrentui sportir,. [ixistii -sisterne genetice alcituite din gene reglatoare (R), ge'.re cLrerai(,:ils ii)t si genc structr-rlale (S), intre care exista relalii de tip tccd-back. c1r(':iri cius irr eparilia unei lcgi ce dernonstreaz-[ cA in dezvoltarea

{b4a mu;chiilor: viteza m i;;ctiri i cIernenI

indemAnarea.

or!,iri.ri(niior se produc echilibre clinamice intre diverse sisteme


lrll
r:..' ,t1 irrtelr

genetice

clrtie. \clr.rrtctionale

ceirlr.laii':. lbnornen cale poarti C r-i ic)ate acester, existd o ma|e variabilitate care igi ghsegte explicalia in cc,1:acit:::ra rniiterialLriui genetic de a se mod.il-rca sub influenla nrediului gi in irsLrli actul f'ecLuldaliei, cale aducc zestrea a doua lumi, niaterni 5i paternd. I-)ltoriii irr:g5,'',.r, putcrn vi-rrhi de o infinita valiabilitate a organismelor, in .ru'.rl riiie iri eristii ntrLnc|c.ase iitdividualitnli specifice, gi apoi topologice. Lrl{i:ira li:irti r!:ztillatui lrrrt-i indelungi cvolulii, cuh;riniind cu specia nnialrii.
j-+

a rinuie se repcrcutca./.i numcie cle < disntorfle 'r.

asuprl lirnclionarii

-paratipul rezumr inrresa e'r-rluljg biochimica a ascenden;ilor, care ;;i concenrreaz! t.ate influenrele mediurui extern. Genotipui gi pararip'r
constiruic irnpleund intregul nlaterial biochirnic

Sc decrseberte genotipul materializat

in

crornr:zomii gamelilor.. care

lliprrl

al

Ibnor'ipului. Fenotiput

subliniern necesirarea de a nu neglija influenla rnediului, care igi poate p''e pecetL'a asupra inrregii dezvoltari ontogenerice a individului. '- Purre a capit,lului realizatit pe baza sinrezelor bibliografici_' ale clr. \r. llrim, in lrrcrarea ilntropologie notri,-t't, Edirura Sradion., Buiuregri. r9g6,

corLsrituli<,rnal1 esre aicatuit dirr genot[p {.ntogienirea crur]itar.A.) gi paLatrp (ceea ce se dobdndegte sub influenla acliunii mediului extcrior). in o..it ,.n.r.

Confonn rezultatelor cercetirrilor


l'oate aceste caracteristici au fost stabilite in timpul activitalii de seicctie. in vederea practicdrii unei discipline sportive. Za{iorski qi Sergienko au eviden!iat conditionarea esen!iald ereditarE, reflectati in timpul latent al reacliei urotrice. Clondi[ionarea gcneticii a lbst setnnalata in cazul reacliei motrice simple (84.2%) qi al
reac!ici rnotrice courplexe (80.8%).

liri Volanski. ct--<-:,fdr.rnarca


iiiali
ci;
al

vizual-motrica este pilternic condilionata genetic. cccticicnti


corelalie oblinindu-se intre 9-12 ani gi ia persoanele matuic.

Din cercetirile

intreprinse, rezult6

capacrtatii respiratorii este conclitionat. in priutui rdnC. de la,:l-cr it genetici. Arraliz,a cornparativa a accstui indice ia qenrcnii ,,turrr':- irr

clt indiceie int,:glitl

Din cercet.irile clecttrate asupl'a gemenilor. s-au el.llis opinii contradiclorii cu privile la condilionarea geneticd a lbrlei 9i a vitezei' ljnii autori suslin c[ forla qi viteza sunt condilionate genctic ir-r acceiili rndsuri (E,vscnk gi Prell, 1951), allii afirtnd cd viteza este determinati genetic mai tnult dccAt forta (Sklad. 1973; Szwarz. 1976). Cratt-v
susfine existen{a unei corela{ii puternice pentru forla dinamic6 9i pentnr vit"eza. Concluziilc altor sturiii suslin cd cea tnai putcrnic[ determinare geneticA se manifestd in cazul forfei mAinilor. al vitezei de reacfie 9i al

bizigoli a stabilit conrlitionarea ereditari in proporiic .lc 'ritn''. i,u condilionarca factorilor de nrediu in proportie nurrrai de I i9.o Alte cercetarr au stabilit ca influetr!a factorilor genetici. ;uit-r) lulitr:s r.ndsurir. se ruanifestd mai irult in luncliiir-- si-.tol;.rliii carciiovascular decirt iri cazul a.paratulut respir-ator (iJriens;1,ltia. L-apacitatca respiratorie. r'cntilatia maxinrd a pldnianil,:t rir:1.rnrl ilt:
.

Vitezei in alergdrile pe clistanle foafte nrici. Indicii ereditari ai rnlsuritorilor dinatnornetrice ale lorlei mdinii drepte 9i a celei st6.ngi sirrrt rie 61,4 % Ei. respectir'. de 59-2ok- iar irrdicii forlei spatelr"ri de
64.?9r.

factorii extenti ai rnecliul'"ii inconjurdtor). S-a stabilit. ele aseruenea. ca indicii translorrnirii arraL'iobc. (:e iii nivelr:i acidului aclenozintriibsforic gi ai acidului lactit:. clcnirr,,l ric
factorii genetici. Pe parcursui obscn'atiiior asupra a -12 cle perechi d<'genrenr. ;-al statrilit importante cunditir:nari ereditare ale indicilor insuqiiLii nro'.l ir. c. ale capacitaiii respiratorii gi aie functiilcrr vs*.,t,it'e (\zutkor.'i,

Osato $i Avano afirmir ci celc rrrai niari deosebiri inlre perechile tle genreni monozigofi gi biozigoli apar iLr probele de atuncare a rningii 5i irr celc pelltru forla spatelului -ci a urnerilor. ccle tnai rnici clifelenle liirrcl inregislrate pcntru viteza de aiet'gat'c.

Cci rnai apropiaii inciici au fosi. s611p'.111 in


oxigen a sAngelui ar',erial (16.9%).

cazr.il corislinlillli

maxiur de oxigcn.89.i9,t,. Dc tactcrii gcnctici sc lc,agi. tic a.,<'rt'lcli:rr. indrcii dLrratei de oprirc a lespira!iei i829i) iri giatl,-ri ,ic:i,i1r.i:n:i,-.'':

In prlivinla fortei. gladul de ereditate cel nrai prontllltat se nrarriicsti ln fbrta rnAinilor qi in iorfa rnugcltilor spatelui. iar cel mai rnic. pcrttru tbrla explozivi. Forfa expiozivi mdsuratd in cazul siriturii cr-r prdjina este puteruic condr!ionatd genetic, in schimb. fbr{a cxplozivii a cxtremitiiilor supet'ioat'e. ttlAsurate prin distarr'ia arunc:iirii crr mingea sau cu discul. indica un grad scdzut al eredililii. Acestc reztlltatc' oblinute din cer.cetdrile efectuate 1.re gerneni necesit[ lotuqi coufimrarea altor
metodc.
[,In rczttltat inieresant al cercetdrilor prin metoda gemeniior a tbst oblinut analizandu-se migcdrile rapicle (numite "tapping") alc

'ij\

/,4 \

extremitatilor inlerioare

gi

superioare. Concluziiie

ilu

Din cercetarilc intreprinse asupra sport,ivilor s'.cltretti ;j tl;ll r:bser,'aliilc lgenealogicc; asupra t-arniliei silorii\llor cir: clit,i. rt:z-trir;i e:r qptrtudinilc sporrive surtt creditare. Existd datc ce indici faptul cA, la copii spoltivilor cclchri, irr aproximatir, 500,6 dintre cazuri este posibil sE se tuanil..rstr ialt;it';l sporitr'. Din datele lui Gedda, rezultd cd pcste TfJozo iij.irtrt: teirlcrlii rnonozigc.!i dobindesc rezuitaie sportive ascmdnitoalc. ic c"urcl la gcrnenii bizigoli, fenomenul aparre in proporlie de 2-\02o. Pot fi prezentate multe exenrple in care copiir ibstiicr spcrtivi au oblinut acelea;i rezultale renrarcabile in sporl ca 1i parintelc'lor. liu;tt cllnoscute gi rezultatele superioare ale fratilor qi sulorilor

cviderrliat

prrrcnrica ior deterrninarc geneticd.

Cloeficienli de creditate rrdicali s-au fost obfinut 5i pentru flcxibilii;rtea gi nripcirile articulafiilor tttnarului: acegtia sunt rnai mici la coloana vertcbrali gi tbarte mici la sistemul ar:ticular al golduriior.

Pentrn ca talentr,rl sd apar[. trebrrie sd cxislt' tll.l t!t;ir1(-]l predispozilii genetice (itr cazui sportului. rnori'oiizi'rir:iiirit:e) ci ;i condiliilc sociale corespunzatoare. Se poate pune iutrebarea. care i;rsusire trcbuie sii fic pLcllraiir i;l
cadrul selecliei pentru dil-erite disciplinc spoilive'.']

57

56

r,,n,,

ul:..'?:'"1i.,1,i:t :,;,..:,''' rezultatrti. sporti\'' c6, b"t:?lllf:, l:t*:nt' 1'1;i1rr.ii-. i:ii ;rrii ire ia nu cele gettetic sunt insr'r;irile motrice elt-T:.nj1lt'$i .,.1114 ilitritnt
'-olnrr:d)
-.-.--.1-.
,'

'1",,"i'',i,',]iii"'i.'"'i;;;;;;;;; f','"'''

"'htliu

irttr'un grad consiLleralc calitatilc moltcnite

predominantd a Iactorilor de mediu apare in cazul forlei absolute mugchilor, a frecvenlei miqcdrilor qi a indicilor de agilitate.

Pebaza acestor constatari, o serie d.e autori au ajuns Ia concluzia

cf,, din perspectiva coordonArii, acfiunile mai simple pornesc de la


premise ereditare mai rnult decdt migcdrile complexe. De asemenea. ei au aratat ci infbrrnalia ileneticd poate fi valorificat6 atunci cdnd se asociaz6 cu condiliile de mediu. in diferite etape de dezvoltare a organismului, influenfa facttlrilor externi ai mediuiui, aldturi de inforrnafia genetica qi de schimbarile produse in etapele precedente, au efecte diferite. Cercet[ri]e au demonstrat cd, in disciplinele sportive de rezistent6, au oblinut rezultate superioare sportivii proveniud din farnilii cu tnulli copii (Volkor:), in aceste condilii dezvoltandu-se dorinla de atingere a unui scop, de anga-iare in munc6, precum gi priceperea de a organizare a

i ilor de lnedirr ;i a celor ,{naiizt, r.uarenaticit a eleeielor lactonlor .": -t]]:-:l:' .::..:.,;l corrtribulia aratA c6' in cazul indlliniii' ercditei,i. in procesul t:ttt"itatii cazul greu-ralii corpu.lui'tu-78,9'' -, rrc'clittilit lc ridicA la 8196' iar in art sus{inut:t Ot::.tl]ri'' Crebe ;i Gecida' intre l9j4 9i iOO;' sunt tnai mici ;rentrtr actlvltatea -Jttat ciintle gcrlrerlii rlronczigli ;i bizigoli anurnitir 5i petltru 1''"itti' o clisciplini a in irrlreeiure'
,

sporti', rc;:Lrliittele obtinltte'

arirlrriiit ilisciplina sportir

Cr.adu]ciecol}diIi()Ilaregeneticdapredispoziliilorpentruo la alra' a uriaia cle Ia tl persoani ' insugiri ale-organismului componi cei I:.ste liirit cA plincipalele intre parinii 9i copii,'.in t-^t]:l:- 1: niai i;riilii coe i-rcicrrti de lrreialie lrt inai inalt grad de creditate op&re r itrzu. s-a c{.)nsemllai ca cei p 20 rn ii pe 30 m 1973)'
tczr.ritirteie ia alcrgar;ic
(Zrtr,ir',i':;lii
t.--n

timpuluiliber.

factorii de mediu, indeosebi condiliile de educalie a copiilor. joaci un rol impofiant in disciplinele sportive in care este esenliald
rezistenp^ efortul, deprinderea de a invinge dificultalile . Se poate spune cd doar un raport str6ns cu mediul exterior gi cu inl'luenlcle

pt tii tt (Nikir'iuk'

;r

Se

r'-ie ul:o

c:oeiicier,t lnnit

:rccica;i clitciplirre gt:ni:ii,tgicli" cxi:ltit i'r'caztrl scrinrei' gimnasrica;i atielica ini,, cr:ficieni i1 p;.t;;,; tutbairil'
(szr'r'Llrz'

lc)76)' la i' conclilionare peiretica' pe iinia.participbrii generalii {cercetarc'a sportir c i:i Illiri. .multor al borulr'ii ;ial tirului' iar cel mai

'

ugoard

197{11'
e

11ct,:rt-ninete eerletic' pe t'ondul corelalii S-a cortstatlrt ;i existc-n!a unor tcz-',tltatc :porrii'e cie exceplie' h'xista insi caliulite clesccnrienlilor erciiir-are inrrc \irste lt- ;;;t;tti; fi lace trimiteri' in

Rcz.Lrltli

unei inzestrari motrice 3 se poate r orbi des:pre extst enla existi gansa oblinerii unor

citreia

r'eticenie iala cle

*it:i"a "hcmo olimpicus'" Ieza r-',tli'ciplinA sponl\d cottcrct'l-' "'" rt,r.rc st'r,-'iai. Ia prc'Ji:lroziliile Pcntru
capacittrlii pcntru sttldlu' ..\r.r.:i iilot ptrrtc li ..',,,tirrr"i cu feltornenui

corespllnzAtoare ereditare asigurA atingerea limitei superioare de adaptabilitate genetic[. Mijioacele folosite in metodele de antrenament ale tinerilor sportivi rrebuie sa lavorizeze intrelinerea pertnanenta a aptiludinilor condilionate ereditar. In inlelegerea colaboririi dintre factorii genetici gi cei de tnedir.r. o rnare imporlanla o au aga-numitele "perioade critice de dezroltarc". Vorbind despre acestea, se are in vedere o etapi precis detinitii in dezvoltarea individuali (vdrsta copilului, a tdndrului etc.), precum gi perioada caracterizatd prin cea mai rnare apetenld pen(ru aclillnea factorilor din mediul inconjurdtor, lactori prielnici sau neprielnici acliunii. Aceasta este perioada in care consensul dintre tbctorii genetici gi factorii de mediu este plenar. Cunosc6nd perioadele critice ;i perioada optima de influen1d, pot fi dezvoltafe principalele insugiri ale organismului gi se poate stabili un program individual de dezvoltare.

T.2,lt.olulmediuiuiilrpr:rctic:rrcaexerciliilorfizice
depind' in mare j.lirl:.c i:isLti;irile llecesare antrenamelltulrri 9i care merrliona: greutatea corpulr'ri' se pot nialrill!-:L.ii eic icciorii cL: rnediu' nri:cirrrlor 1i i'orra in regirrr de r ilcz'i' ii'.-r enl:i "atpinOc cle talentr;l' cie priceperea ;i de iii olicc annltniu"]''ltt'ltr r,rcclir.ilui inconjur6tor.*Condilionarea r1,;i:ri:i,-!e:.il; .tl,,r. ,ri.) i"-tr.""r"
58

Existenla unei perioade foarte "rentabile"

in

dezvoltarea

insugirilor motrice este confirmata de dinamica dezvolHrii inegale a acestor insu;iri 9i de efectele instruirii gi ale antrenamentului in diverse
perioade.

S-a stabilit ci, pentru formarea indem6nArii. v6rsta cea mai potrivitl este intre 6 qi t4 ani. cele nai mari progrese in evoltrtia
59

indenrandrir inregistrandu-se de la 8-9 ani 1i de la 10-12 ani. Conlbrrn datelor lui Bukrie-1evej (1995), cca rnai rltare creitere anuald in ternpoul maxinr al rnigcirilor are loc la 7-9 ani gi 10-11 ani. iar rnai tdrziu de la

l1-13 ani, Korobkor (i958, 196l) a fumizat inlbrmagii ci o 9-l I


arri.

inlr-o anumc directie.

ascensiunile ctc' Mcdiul latural. prin ceri'tere slrc. fala dc .rgarrisrir. ralorificd tocmai acele rrdsdruri ;''J;;^;;'r'un.uu,r,u,.,, si pcrforrrra'rci

mare

crelterc a tirnpului latent al reacliei de migcare se observ'a de la varsta


de 6-7 arri pdna Ia

in dezr oltarea dinanicir tbrtei rnugchilor. confinni cele spuse. Poririt datclor lui A.['. Korobkor. la l6-17 anr sc dezrolta. in conditii optirne. forta musculard maximala. ilr strdnsi
,'\rtaliza pe r arste.
le-eatura cu rnasa musculari.

mare misuril. de capacitatea sistcrnuh.ri ner\os central. Fenomenul accelerdrii dezlohdrii la generatia at'lati in plitia ascensiune conrpofii uneie corecturi in ceea ce pri\e$te lirnita perioadclor critice. De aceea. pentru a se asigura o ralorificare cat mai eticienti a acestor perioade. cste necesar sd se [ina cont dc schinrbarilc factorilor de mediu. care pot ilrduce transtonrriri mortbllnctionale irnportante in dezvoltarca organisrnului. Caracterr.rl neunilbnrr al maturizarii structurilor morltrlogice in prinr:ipalul sistem de tirnciii ale organisuullui se lcag6 de transiirrmArile sun'errite in
coiaborarea dintre organism gi ccrmplesul l'actorilor naturali qi sciciali. .'icala inllueutei llecarui lactor de mediu este defrnitA nu nurnai de

Succesul instruirii depinde.

in

gisporrului. pe de partc. Numeroase studii scot in JiJ.;;; influenrele poziri'c alra ale exerciliilor fizice asuLpra persorialita{ii '.. $i a sdnitdtii ,.1n, .or, practicd organizar. Ambianga iu care se reaiizeazd exerci{iile lizice ar-e un roi modelaror. mai ales din puncr d" ,;;.;;oral. ,{preciei.ea rr.rrrralc 5i conduita pro-sociara. 'alc;.iio,, i" g"^ar"r.'runt ncrriziiri r.ualiz_rr.,- iri cadrul sporrrrrui Meriiur creat d; .0-*.ir."dicir 5i spor.r. cslc cc:i cr;r.c scoare ia i'card aptirudinire s'bicctii;;;;;, o rairlrrd dc s;;o, siiii a.lta' InsS

par1e.

"tonotul.a ciin diferire liiri $i Fenornenul sociaiizdri.i trebuie abordat din doua unghiuii. anurne: efectele socializaroar". ut. .Ju.uli".itiri...'i sporrului. pe

Aldtr'rri dc ianrilie. colegi, prieteni. nrass-nre,:lia ."t,;;;ri" ,;'"i; ,. procesur dc1i conrLurirdfr. sociarizarc individului, Sociaiizarca cste o ionna de adaptarc la regulilea Ea reprczinro u,., r.n",lrin conrptcr. clere;r:rinar ric ::l:^c]ivitatii , ,
educaria fizicd si sportui

;d",jlt':t.J.iltural5'

dc politica

cie

,i

ti

socializarea in,.cacirul

.dr;;i;';;ice

dc o

pariutetrii caracteristici de cantitate 5i calitate. dar gi de speciticui fc:ipcctirci pr'ritrade de clezvoltarc. in cadrul cireia se desti"Sor,lra acest
f'enomett.

dacd subiectii.nir au gansa de a a-junge intr-un *c<jiu f;rrcrral:ir: atunci aptitrrdinile lor rdrnan nctalorificate,

Rolul rncdiului natural $i social in dezroltarea persoanei cste cxtrern de importanl. Acesla creeazi ambianla in care se den'olta indilidu[. cu lrasaturile lui generice. Un mediu exterior neprielnic poate linc ascunse posibilitali eredirarc nebdnrrite 5i poate conduce ia aparilia unci tbnne scnsibile 1i nedez'"'olrarc. in schimb. urediul prieinic cleschide caile posibilit6liior porentiale ale urrei cor)srirutii eredirare.
care se pot dezr olta pdna la cel mai inalt nivel.

Evalua rea cuno5tinf elor:

i. 2'

Ce este ereditatea?

care sunt insugirile aflate sub putenrica influenla a factorililr ereditari?

i' practicarea exercitiilor fizice? .1. Care este rolul mediuiui in p.o.ri.or"u exerciliilor fizice.l

3. Car:e este rolul erediti{ii

Existd totuqi o lirnita superioard qi una inf'erioara in posibilitalile ereditare ale persoanei gi. ceea ce este foarte inrportanr. esre cd nici un exercitiu. nici o conditie prielnica sau neprielnicd in dczvoltarea urntrna nu schinrba fundamentul ereditar al organismului asupra c6ruia ac!ioneaza. Putem aminti ci. in zonele lagunare. numerogi tineri sunt praclican[i ai sporturilor nautice (canotaj. caiac-canoe, iahting etc.), in

tirnp ce populagia din zonele montane prefcrd sporturile pe

z6pada.

61

CAI'ITOLUL VII] AP ll'l'tlDlNII I:' l'AL LI{'ILIL $l VOCA'IIA

S.l.Conceptrrldeaptittldine.Factoricleterminan{iinaparifiagi
deer oltilrea aPtitrrdinilor

lit.ratura strainlr. eingnung' r'erlanlagu.ng ie.r,giez,ir. aptitucle lfranceza). anlage' concept' prezentAm
(gcrnlara), Feutrtl o mqi buna inlelegere a ircestt'ti

"aptus" (tpl lcrnienul dc ''aptituclinc" derird din latirlescul t]^,il de: abilitl ' capacl() el cc;respunde termenilor

incontinuarecaicratlr:flnitii
.i.
e

:,-r,--:^:. dit'erenliaza indivizii a i\ptitLrdinea ette o clintensjune dup'1 care se d]t-::1


rrb:elrabilc illtr-() probA sunt' in general' atribuite reprezinti o clasa sul.oracci.rt.,. care r.r!\ se obse^d diiect. Aptitr.rdinile Grand I'u'outse de la Ps1'choloel'' tie aserreuea caracteristici 1Le
,\ptitr-rr.lineil c\1c

nror conduita este studiata' Dit'ereliele individuale \lnor caracterlstlcl

care individul trebuie sd le execute. potenlialita,tile ereditare pe baza cdrora se formeazl aptrtudinile. urdsura in care se constituie structrtrile. pe baza unui model creat in filogenezl, motivalia individului penlru activitatea respectiva. Structura aptitudinilor se rnodeleazE dupS sarcind dar. odati rnodelatS. ea se poate fixa. mai mult sau mai pu1in. La vdrste mai tnari. apar aptitudini specializate, modelate dLrp6 anumite preocupari dar, in acelagi timp, se iimiteaza posibilitatea de a constitui alte strttctttri cu totui diferite. Altlel spus, cu cat omul exerseazd timp mai indelungat o singurh activitate, cu atAt rnai greu ii va ti, r.rlterior, sA noclcleze apritudini necesare pentnl o altd preocupare. O pregatire multilaterald, o activitate echilibrata, cu prcocupiri in mai nrulte direclii. poate duce la existenla mai multor structuri '"'ariate care inlrd in funcliune succesiv, gi astfel se poate contribui la cre$terea eficienlei factorilor primari (sau generali), prin asigurarea unor posibilitlti sporite de restructurare a cont-tguraliei lor.
L

8.2.'Ialentul
Talentul este altsambiul dispoziliilor funcfionale ;i al :;islemelor operalionale dobAndite, care mijlocesc perfbrnranle 9i realizdri originale in activitate. $. Zisulescu (1971) cousiderd cd talentul estc o coutinltarr: a apritudinii, o treapta superioard de dezvoltare a acesteia. trind caracterizat nu numai prin efectuarea cu succes a unei actil'iteli. ci ii prin capacitatea de a crea opere originale. Dupd Rothing (1983), prin talent sponiv se inlelege predispozilra superioard a nrediei de a putea realiz,a mari pertbrmanle in doncniul sportir'. falentul rnotric se manit'est[ prin f'aptul cd migcirile sunt in\alale rnai ugor, nrai repede ;i mai sigur; el 1:resupune un repenoriu Jbarte vast

o irrstrgire sau sisletl .tle insugiri ale subiectului' 'intr'-!' ;cti\itate, posibilitatea. de nr4ioci,r.l rcLrlta ^ "tli?-Li.,?l^:1t ' opera-tionale ol.rlirrc neribrriranlc. Aptitudinile stlnt sisteme

199i).

,l

etrcienla (Paul PrrpescLlsraLriiirarc. superior ,1ezr oliate ;i cle ruare \e '. catlu. l9?[i ). psihice orsanlzale ln r\pritr-rilinile :.ttut si:t0l11t' cle procesc fiz'icc ;i irtalte a acti\itatii (IVl. nrocl original. pcntrr't efe.tua,ea cu rezttltate

l,lruran l97l), i\{ajtlr.itateaccrcetari]orrelevacaaptitudinilesrirrtalcatuitedintr.o psiho-tizice legate intre ele prin rnLrltiludine ,t. pru..r. ;i de calirili de deter'rinare reciproca' ,.iorii .o,rtptexe. a'and iir general un cardcl.er <iistinge' in primul rAncl' o iu .r.-,'r.tpnn.nia opritu.iini'io' tt pt'late de operalii sau de proc.edee rrrtaiitate urai mull satt tnai putin inchegatd

cuajutorLrlcdt.rrraol-nulrea|tzeazhtlatlurnitdactir'itate:9tiin1iiicd. rchnica. artistici. tnolrici'


Struct ura n Ptitudinii' prin calculul Cunoagtcrea st,uctutii aprirudinilor s-a realizat testele de aptitudini' la coreiaiiilor ain,r...tuiiutele oblinute de subiecli gradul de de strllctufa sunt variabiie. altele sunt stabile" lj'eie ele're'l,e

de acliuni motrice. iJn talent speciiic pentru o anumitd disciplind se caracterizea,za prin faptul c[ el comportA predispozi{ii fizice tri psihice de a realiza performanle e.rtraordinare intr-uu anumit tip de sport

(ilahn. 1982. I986). 'lalentul, in domeniul educaliei hzice 9i sportului. nu este nulnai ettctul dezvoltarii maxime a uneia dintre aptitudini, ci mai ales efectul
interacliunii. interpenetraliei, intermodel6rii unor aptitudini deterogene,
satisldcdtor san superior dezvoltate.

,,rUlli,o,*clcpinzan'1r-leoseriedet'actori'ca:stabilitateasarcinilorpe
63

62

intre aptitudine ;i talent nu existd o dernarcalie net6' La baza dcvine talenrului s16 aptitudinea carc. prin perl'cclionare continua. acelea culttr ate talent l)ar nu toatc aptitudinile devin talente' ci doar

de crealii origittale intr-utr_domeniu fana ia u',irel care le fac capabile de in .ur. este vizata oblu.rerea unor perfonnantc inalte' O realizare cu aptitudilli' talent cstq' rezultatul unor cfofiuri depuse de indivizi organizati Descoperirea unui talent desirie procesul de seleclie tirnp' cu a-iutorul rtntlr de ditclite institutii. la ilittrite pcrioade de nriiloace destul de bine stabilite'

a derenit ull foanc irun.iucaror de coil': \4ihrri Leu. carnpic'n rrrondial la tror, a dei enir apoi pilot dc raliu. .lalentul sc poate maniltsta rliri d*'renre sau rlai tirziu. acesl lr-rcru depinzAnd de influenta educalir.a exercirara asupra inclividului. dc tnomenlul qi de modul in care a h,rst L-.1s1c11n16. Valorihcarca talenteiol constd in mdsuri specializatc pusc la punct
.it-redtor de bascliet.

pentru dezroltarea capacitalilor pi a deprinderilor sportire speci['ice. rnai alcs la tinerii sponi\ i talcnrali (Rorhing, 1983 )
8,3. Relatia aptitudine

L)aca

un individ se remarci prin ugurinla cu care executd

atitudine

r'ocarie

dcprinclerile 5i priccperilc llrotrice

daca n.lr,o arL' aptitraine t apritudinil penirll acel spolt' Insd' Lrnor devine capabila de oblinerea aptitudinca .it.- cultir ata 1i

tp..ifi..

unei ratnuri de spon' atunci

(9i stilul pcrlbrnianle asupra cdrora planeaz.i creativitatea' ori-uinalitatea personal). atunci ne atlarl in faia unui tah"'nt'

ralc-ntu]arcurtnatoareleinsugiri:creati\.itate,trrigirialitate'
ingenioziiate 5i iiexibilitatc (a garrdirii)' L'arcctcrisiicilc unui indir id taleutat snnt: I o inteiigcnlir deosebirit' care ii perrrrite :a tlesprirrda csctigiaiul.din

obiecre.

er

cniutente

5i intarirpliri' prectlln 9i o

capacitate

corn[rinatoric lcrnalcabi ld:

+ + + I

la t- itnprr:siorrabilitate puternici. intreaga lui l'tinla ribriind intens trtatc crcnitncntclc lcgatc de activitatea deslil;urata: acut, cale il cxieenlii tall de rinc. .l dispuniind cle un spirit aulocritic sau in permanenld de ceea ce t'ace' lace si lie ncnrullumit Oe obicei dearcce niizuinta lui este sprc perfecliune: din pasiunea pel.)tru o putcre de tnuncd uncori incredibili, rezuitdnd estc de obicei insullcienl' cl u.ii.'i,ur.u practicata: pentru el. timpul

"\'ocalia nu se rezutnd nurrrai la aptitudini. \'ocatia ltu c lr-gara atdt de 6 aptitutiine. cdt r. legata de intreaga constiruric fizici yi tnorala a onruhri. Nu aptitudiniie il diferen!iazd pe omul de vocatie. ci srructura caracterului" (C Radulescu-Nlt.rtru. I93-i), Dupa B. Ananier. in p'rrocesul acri\ititii sc collsrituic unitar. sc dezloltar pi se manitesti capacitatilc llzice. intek'ctnale gt rnc,ralc ale tiintrei unrane.5i se editlcd personalitatea in r.'alieialea 1i ur,ita'.ea insu;irilol salc. ccea cc dernonstreazA ca atitudinilc gi aptitudirrile nir pot ti considerate decAt ca insugiri consubstanfial:5i corrgruentc. Sirnpla prezenlE a aptitudinilor nu este sutlcienta pcutru reu5ila proiesionalA ;i sociald a persoanei..i Nlai rnult. uncr:ri aptitudiniie dellcittrre put fi ct-rrnpcnsate printr-un glad ntai mare de dczvoltarc a altor insuSiri sau printr-un interes sustinut. printr-o inclirra',ic pLiternica pentru acti\itea rcspectira. prin persevrenta. conltiinciozitate 5i altc insr"rgiri ale persoanei. care depind in mare rnisurf, dc: componenteie
atitudinale.

neqtiind adeseori ce inscamni odihna:

prin bogalia 9i dczvoltare a nrultiiateraia a personaiit5lii. rnanifestata in sport' aceastA ffAsatura se exprimh varietatea cunogtinlelor sale; de a ll prin capacitatc'a unui sporti\, talentat pentru un anumit sport'

.apabif (depundn<l un voiutn de muncd similarl sa oblinn ramurd p.rf|l.rrror,1" de acelaEi nirel sau chiar superioare-in oricare r.t-tr..*.,ltpiele sunt muitipie' darn-e rezulnEm la tlc sport. in acest a fost 9i un bun catcl'a: lon Jiriac. inainte de a fi jucbtor de tenis' jr-rcdtor de tenis' a cei mai taientat -iucitor de hochei: Ilie Nlstase, 'iost
Jordan' dupd ce a fost un mare 5i un excelent fotbalist: Michael

intre atitudini 5i aptitudini exista o relalic de dctcrminare, Aptitudinile pcntru o anunrita actiritare po( pro\'oca atitudini favorabile in acelali domeniu san in dornerrii inrudite, pot direcliona evolu!ia. intregii conduite a persoanei pentru realizarea unor aspiralii majorc. a unui ideal de viali constituit pe baza acestor aplitudini. Atitudinile influenleazi 9i ele aptitr.rdrnile. canalizdnd energia pcrsoatlei spre o directie firndamental6, irnpulsiondnd dczvoltarea aptitudinilol sau inhjbiind-o. in lunclie de manifestarea acestora, in conse-nsul
atitudinilor fundarnentale sau impotriva lor. Structural. aptitudinile se inrudesc cu atitudinile deoarece. ca ;i acestea. exprirnii tendinla de a selecta. din rnultitudinea de obiecte gi de situalii din realitatea incon juritoare. o anunriti categorie. Atitudinile. ca
65

64

r eclere

activitililor cu rantiament sporit al si aptituclinile. asiguri cf'ectuarea i. p*r:''ret' irt ediruatia fizicl ei mai.ales pracItettrca tl:t:']::-'i.,:'1.''-.""^"t6 itr 't '.:lfi'::l?-.11r.,t,,,", lrzice' rrnei rclalii

musculare, dar inl'eriori in privinla capacitalii de reglare. Autoare ic considerl c6 viteza qi indemAnarea trebuie illleiese ca aprituciini psihomorrice. in spr:ijinll ideii, se afinn[ c[. in af'ara unui scheme corporale gi a imaginii acfiunii, rnigcdrile nu pot fl niciodata

al forlei

realizarea deosebjt de impod.at a.crivitatea sportiva, este deoarece tEra realiz-area uiit"oini' -ptrlormanlelor c.rcirrr-rtrzhitrarc inl're ;o;t;;;i't; tle inair nivel nu ar fi nccstui dezirlcrat

considerate ca refl ectAnd indemAnarea.

in

Dup6 Ir'1. Epuran (i969), aptitudinile psihomotrice pot fi gnrpate aptirudini speciale (sensibilitate kinestezic6, echilibru, coordonirre

posibil[ t" '.-' .- r-+^-onri,rne a tLlturor componente]or a C.1., Jezvoltarii in interacgiune inalt coet-tcient de ti';*;i;;;;reali'''6rii unuiplecare necesitalile atirutlinale ;i punct dc
coreieJie intrc cele dor-ra ce conduce i:rctorLrl'.ri sccirl' ceea creati\1 al indiviclultri'
8.,1.

"of'ni"o

etc.)

li

aptitrrdini generale. Printre aptitudinile psihomotrice s.gnerale. autortll citeaza: . capacitatea ibrmdrii deprinclerilor - manifestati in usurinla

^ptiruainate fornraliuni' are ca

i1lelegerii

la

trn comportanrerrr probabilistic

progres. in neirrfluenlare la schirnbarea condiliilor de lucru); . capacitatea dc mobilizare a resurselor energetice - capacitatea

;i

a inslgirii sarcinii motrice propuse, in indicele de rtlars

refaccrii psihoenergetice dupa

un

iusucces sau

un accident 5i

psihomotrice * Aptitutlini motrice aptitudini

capacitatea refacerii fiziologice dupd un eibrt intens).

s-a thcut in in gencral, abordarea aptitudinilor nsihomotrice nu existd nici fizice sau t''o'i'itt' Llncori unll lep;itririr cu aptitudinile numite 9i cele motrrce' l;t;;;;i;';i"ile psihon'rotricede fapt' o aptitudine c, rlrlrrrtirarc precis[ motricit este' ilutt'ti considel'Arrd cir aptitudinea
n:i ih

gci' c onsiderd necesarir :pttT:t^ :]:ll lrt' aptitudinile EI afinna cn ^Xtlltr.'t untirrrdinile pult''utooi'it* 9i .cele ,nlotric-e'

r nrotr icnn

t"t'

Iom face cdte'a referiri la inteligenla rnotricd, semnificalie cleosebiti in apre cierea capa.citalii psihonotrice a unei persodne. Aprecierea acestui fenotnen trcbr"ric jicuta in legatura cu capacitarea de adaptare a milc5rilor, de alegere 9i de adecvars a lor la sarcina pe care subiectul o are de indeplinit. DupA H. Walon, gestul practic este Lln gest inventiv, care reler'6 ilteliecnla in
acest caclru,

aceasra aVAncl

a''o"it'c d*,ttle :]:::tt:-o* Ji::ilrJ'"ttilt"'1l:l olii-.,r,riritt stlpenor I.,i,t,,t. yi ci inclird urr gtirtl t:illfi din impliclrea lor o.'. -otll.'.:i;:fi nilor p ihomorric e rezulri motorii' In stl'l'lctura compc)nellte executiv

"

practic[. I). Parlebas (1976) lblose;te rermenui de intcligenla motricir. pe care o cotisidera ca fiind rezultatul ilterdependenlei pro{unde intrc rnotricitate gi rationanrent: ea este o triqcare migcare ilrtre concrtlt ;i absiract. De aceea. inteligenla psihomotricd nu poate fi consideratd rrici ca t) etapa de trecere. nici ca o etapi realizata. ea fiind incornplerd 9i
intr-o p.:rtriunentt devcnire.

in

de p14xie' antrenAnd ce i* ili"5gratt atat elemente lin aptitudinrlor ptilto*Jt'itt .eainiulusihicsuperior.catgidelaruraiitstrulTrental.executorle.neuro-

. rnotrice pot tl consr deratc ":;.;-;;..,'lari Chiar claci "';;;;"';;iituoinirt cd ele sunt experimen'"ale demonstreazd psihornotrice' ttn"ttt't*""iari efecluatc de V' u'ma' Studiile protrrnci inll-renlate Jt-ott"to'Oin un'rapofi cd nu existb intotdeauna ohlinut la ilor:ghidan ;i lvt' iota dcvedesc ntu""t*'a'si randatnenrul
ditccl nrop'l'tiontt'int"""f** ales iu tat't''t 'ptciat prcbclu cirrc soliciti'ioi1o""oi t tll',LJlJu a'' rt s!,'r at'"'l i,' ";i"t"nl

iv

i-Iorshidan' 1980)

aptitudinii psihomotrice intra o multitudine cie factori: .- precizia controluiui. prezentii in mi;carile care cer

E.

Fleishman

1964. 1978) considerl ca

ln

cotl-tporlenla

adecr arc

. ,

inusculiiri tinl gi in care sullt cuprinse grupe inusculare tnari: coordonarea multipla, manifestatl in capacitatea de a coordona nriti rnulte segrnentc simLlltan; este prezcnta, in special, in sarcinile car"e
cer cottrclonarea mAinilor sau a picioarelor:

*';t^

tlffi::T'ti ttl;
clin punci de

al probelor de lbr16

orienrarea rispunsurilor sau aptitudinea spaliai-rnotorie, necesari mai ales in ieacliile cie r6spuns bazate pe discrirnin6ri vizttale:

alegerea

gi

orientarea pattertr-urilor

de migcari pe baza

Lrnei

discrimirrari direclionale rapide;


67

::l;*;::J,fi"lJj,lLll-'i'',ifli;:';.:;l

;'1;;;'i;;'""pJ'i"'i
16

r iilrlpul de reactic. . . . . u r u o

care traduce particularitalile indil'iduale alc

vitc'z-ci cu care indir-idul rdspuncle la srimulii prc.zentaf i:

Schema 6. APtitudirea fizice (dup,l o sintezi de V. Horghidan, 1980)

r'iteza rni;cdrilor bratulur. prir ita in special ca viteza de deplasare


(5i care nu trebuie identificatd cu r.iteza de reaclie):

API]TUDINE FZICA

urtttlrirea colttrolata sau anlicipatit'i. elidenliati in sarcjnile care cc'r o adaptare motrica conlinLla gi anticipatir a. in functie de
schimbhrilc de riteza 5i directic ale unui obiect in rni;care: coordonarea ochi-rn6na. obsenabila in probele care cer precizia ruriScdrii rndinii in functie de inforrnaliiie rizuale: migcarea trebuie
ABILITATE
MOTRICA
APTITUDINE

rnlc

plecizia nriina-hral. tltrscri abila in acele actiuni care ccr nurnai precizic. llri r-iteza gi tbrra: dexterjtatca rnanuala. care prcsuputre mi;cdri bine clircclionate aie bralului gi ale mdinii in manipularea obiectelor mari. in conditii de I itczir: dc\tcl'italea clegetelor carc. spre deosebire de precr-denta. se ret'era la nrirnilrulai.ea obicctcl<.lr urici:
r itcza

sd sc deslEgoare precis 5i rapid:

MOTRICA

TFICIENTA 'A.INTELIGENIA
MOTRICA B.ABILITATE
MOTRICA

I ld MOTRICA

iTA I co\4?E-lF\T IIZIC',

I
I

_i
I

rni;cirii degctelor. caracterislicir protreior

tappirrg:
iI.J-VATARE

a;ttiiu(linilc psihornotrice. Aptitucliuca tlzica arc tt alie inrins6 de cuprinclere. indicand. in serrs larg. capacital.ea ds. a electua o acti\'ita1e llzica in nrod arrnonios. cu o i:hcliuiali etlcienti cie cnersie. Ea este deternrinata progresir,
printr-,-, s,:r'ic de factori (scherna 6).

ABILITATE
N,{OTRICA DE

l.J'ITIUDIJ\E

tl
J

SPECIFICA
+
I

I I
I

MOTzuCA

PRECIZIE

\r: _J-_.._-l DE}|IT,zuTATE


EDUCATIBILITATE

I I

MOTRICA

ABtr,ITATE MO'fRICA GENERALA

CAPACITATE MOTRICA

ixnpuANlRr: cLoBfA

CoN{PORTAMENT

t'tOron

68

l'ennenirl de rnteligcnli rnotrica implica educali rnotricd' deci a posibilitarea de inv'd1are a niiScirii. pornind de la capacitatea motrica ici. llecarui indit prezent nu stebilire a strucrurii factoriale, rezuharele oblinute pina in in masurd sa confimtc existenla unui factor general psihomotric' sLlnt pozitive' au corelaliile obtinure inrre diferitcle probe psihonrotrice' degi valori destuJ de rnici J. Weineck (i991) analizeaza aptitudinile 9i interrelalia lor

Evaluarea cun0$tintelor:

CutoateciSipentruaptirudiniletnotrices.aufdcutincercdride

2. Ce sunt aptitudinile psihornotrice? 3. Ce sunt aptitudinile motrice?


-1. Care este structura unei aptitudini?

l.

Ce sunr aptitudiuile?

puri. dar
tre

(schenraT.),Eic.Jnstatacaniciodatanuexisttrv'reocalitatecondilionali pe baze ca individul produce "iornre mixte", care se sprijini progresive. Aceste baze sunt reprezentate prin cele
anatornc,-tlziologice

5. Ce este talentul? 6. Care sunt caracteristicile talentului? 7. Care sunt insuqirile omului talentat? 8. Prezentali relalia aptitudine - atitirdine 9. Analizali aptitudinile psihomotrice?
i 0.

voca{ie.

i criterii

de 1b44.

r'ireza r;i anduranli

Analizali aptitudinile motrice','

I REZISTENTA-IoR'rA -l
i ll
I I
I

_z
I

:-

Schema ?. Schcma aptitudrnilor tjzice. calirali (i. \\Tcirreck. i992).

in funclie

de relapile celor trei

'10

"71

COMPONENI

[.t-[

CAPI-TOLUL {X PROCI]Sl ILUI DE EDUCATiE IiIZICA gl


SPORT

[)rin cornporlentele specifice procesului fbnnatir de educatie fizica gi spon se abordeazd deopotriri. latura instructir'd gi cea
cducatir a. a dernersului didactic.

r reguli privind conceperea. organrzarea Ei deslirgur.arca. in coudilii de eficienfd qi siguranfi, a proceselor cle practicarc a cxclcitirrlui fizic: . denutniri specif-ice pcntru elemcnte. procedee 5i ;rciiuni . reguli privind rnecanismcle de cxectriarc acliunilor motrice specifice activirdlii desl6qurate;
tehnico-tactice, specifice anumitor discipline sportit e:

elemcnte rninitnale privind elortul de nalr.rrii psiho-fizici i. dozare, e tc.) gi ecolrl shu Ia nive I tuncqicrnal (frecvenla respiratorie gi frecvenli cardiac[):
(paramett

pui

ijr_-lrllgf:lUl_d,!_A.tU. i!_:.,:rd__-cs__t_d!.a]l,rL5_csp_ul._-!hjcs-tr!ejc-;i ti;ulitili!e'--edUcLtr-cr =!lfg ;i care intr-o sinteza a prirrcipalelor


cte
I

9f,Plgrq$clg.ul*-rPFezentatedc-Lota]i
or cle r e cle rc

tatea elem entel or ::izate

5i

e\ersal'c

c clomeniu I ui. pg1ll_p_r"ez_elllgte.aq!'elr cul.loitinle teoretic-g,(lc,s_Ilecialitate:


a
I

',trlli.t_t!,ofioloefu i 5i lirnclionali ai organisrnului:

r " . c o
9.

c1rllt4g119_it-cc;

deprindq! 5i priccpcri rntrtricc: ',-'.. . --obt$nutntc:

aiirudini:
e-ie

nrcntc aparrinirnd alrtrr laruri ale cducatiei.

l" Cunogtinfele teoretice de.specialitate


{-r.rnoylintclc teoretice specialitate iu1911111 in cre;tell:a a plggl!,c_allt_.Sr.'-i.-tUt_[tr-lzict-Ji ,-u1 -t:Eiiiinielor-lsssrqrl-lgq&rrq g!!1g_rpggl!!._rn

cre$terea nivelului cultural al individului. fapt rcpercutal llozitir. i:t atitudinea pi conduita individului. 9.2.

domenilrl educaliei lizice gi sportului; . elelncnte cle istoria 9i filosofia educatiei lizice ;t sporlului ( olimpism, nti,sss1. olimpicE, fair-play, etc). in ftrnc{ie dc nirrelul elevilor. baga.iul cuno\srintc}{)r clc spccialitatc poatc 1i continu inrbogalit cu noi clcneilte. carc si oi'etr r,r inagine cAt mai profundd a domeniuhti Ei totodatd. sii contritrLric iii

I regulamente de practicare a disciplinelor sportir,e; r reguli privind igiena practicdrii cxcrci{iului fizic: . colnpeti!ii. recorduri, perfonnan{e 9i personalitati rlin

de

Indicii morfologici

gi

frrncfionali ni organismului

nir clLrlui cle cg11ttle-111_4alg

f,ririiaasq

Armonia acestor categorii de indici constituie perltru activiiirica


de educalie fizica gi sport. ul1 obiectiv de maximd irr.rporlanla" ia rLi'.clrrl oricirui subsistern. Abordarea acestei cornpol-lentc presupllne din pari.ra profesorului, o bunii cunoa$tere a parlicularitdfilor anatonro-ftinctionale 1i caracteristicilor procesuiui de creiitere qi dez-',critare, penlru ticc;rr-c

cadru organizat. sau in tirnpul liber al practicanfilor. Accstc cuno$tinte sunt t.ransnrisc sub fonna unor notiuni. reguli sau principii. spccit'ice dornenir.rlrri. gi care tar oriz-eazi o acti\-itate
c

lic ienti.

[:xperienta teorctica 1i didacti':d a r'lor.lrcniului ev idenliaza unnltoarele categori.i dL' cunoltinlc teoretice: . argumente privind importan!a practicarii exercitiului lizic (sub orice tbrrna). in acord cu cl'ectele oblinute: . denurnirilc prrncipalelor segrnente ale corpului uuran, a
erupelor musculare gi articulaliilor irnportante:

viirsti.

Numai

in

acest

fel, se pot

asigura. 1:rintr-o

metodolo5-.ic

adecvatd. efectele benefice ale practicdrii cxerciliilor fizicc. celor dou6 categorii de indrci:

lt

nivclLrl

clemcnte prir ind poziliile. planurile migcare . ale diferitelor segmerlte corporale: '
Monica Stanescu,

9i posibilitSlile

de

l00l
72

indici morlblogici (somatici) repre:zcnta!i in[ltirne


greutate

dr:,

dirnensiunea seglnentelor corporale pcrimctre, diau.rctrc. an\/ergula bratelor. etc.

73

9.4. Dcprinderile motrice

uidlci h-inclionali rcprezentalr

de.

.'
crlita!ii \ ielii

r'recr enla cardieca ll ecr cnta rcipiratoric

capacitate respiratorir'. ctc.

Prin ctectele inregistrate la nir elul indicilor mortb'functionali ai


org.enisttrttltli. cdtrcatia

,'l Deprinderile morrice se prezinr[ drept componente voluntare ale ' /i motricitilii individului carc sc formeazi in onrogenezA, ca rezultat al solicit6rilor vielii coridiene gi ocupalicrnale, sau unnare a instruirii intrun proces specializat.

iizici ;i

spt-rnul contribr-rie esen!ial la cre;terea

Odati Ibrmate, aoesrea se perfeclioneazi neunifom. in tunclie de tipr'r) 9i ni'eiu1 solicitarilor, prezentandll grade diferite de precizie, cursivitate, coordonare, r'itezi, ugr.rrin!A, plasticitate, autolnatizare ,
c0nsum energetic.

9.3. CalitAtile utotrice

I)L'.z\oltxrr'l calitAtilor tnotrice. sau a aptitudinilor rnttti'ice, cum lr'denrrrnesc tot nr;ri nrr-rlti autori. se constituie intr-un otric'ctir.principal
al etluci'1ir'i hztce
rurotrie

|vlecanisnrul de formare a deprind,;rilor motrice are la baza forLlarea ret'lexelor conciilionate prin interrnediul repetarii rnr.rltiprle. ceea ce coriduce. in cele mai rnulte situalii. la forrnarea stereoripunlor
dinamice gi o eficientizare a proceselor energetice.
Ca

Cirlitaiilc nrotrice poi ti definite drept caracteristici iniscute ale itillii irrclilidLrlur. al cirlrr nivel sc dezl'olta pe parcursul r ietti

;i

spr-rrtttltti.

dirna tr dinanrica de'pentienti de rnai mulli factori: 'o ibr,clul p.cnetic al indir idului: cre)tere dezroitarc biologici, carilclcristicile proccsLrlr,ri d,.' 9i

racteristicite deprintlerilor nrotrice I5: SUrlt componente ale conduitei voluntare un'rane

ce

se

lbnneazir in nod congtient;

'

carc asigurd o disponibilitate incgall dc-a iLrnsul r ielii pentru dezvoltarea caiilalilor Inotrice: s cadrul pr'ogrutlu yi social iu care se dczr olti individ'.rl (llnriiic. ltiiafie. gcn de activiliite deslir;urat. tip de gcolarizare" fie): u iutplicareu intr-un proces ltrnnatir organizat 9i specializat. de

la ditei'rte calegttrii dr'

r arsta.

r SUilt rezllltrrtul cirlitativ al exersarii rnigcdrihru . sunt structilri de migcari coordonate cal'e coniiiail in

iJ

iutegrarca sistemicX a mi;cdrilor insugite anterior; r valorifica, prin capacitatea de diferenliere iini. inlcrrmatiilc seozorial-per:ccptir.'e, rezult6nd o drriiare a acfiunilor; . pre::iltra o at'erentalie inversa, rapida gi eficienti;

dovedesc

o relativI stabilitate in condilii

constar]ic.

$i

tip educalie tlzica sau activitale sporliva.


Urrnare a nir elului de ntanil'estare a calitatilor mctricc. indir idul prczintli pertbrutiinte dif'erire in executarea actelor 9i acliunilor motrice,
cLi urCici de

plasticitate in condilii variabile;

sunl condilionare de aptitudinile motricc, rnotil'a1ie. rtirelitl

instrLririi. etc.

.Jlspcnihilirltilc gcneralc 'j.; proccscle natttrrrie ile crc-;tere 9i dezloltare.

rilezi. tb11d, rezisteitt,l,. coordortare 1i suplefe. Actilitatea du eciucalic trzica ii srlon vine sa laloritlce calitalilor motrice. aclionand organizat

Acestor caracreristici le pot


conlpuu deprinderile
I6 :

li

adiugatc cele ale rnigciriloi' carc deprindere.

i;r

\'..)

rnotlice. dirr care c \or1'l prezenta cloarpe cea deja bit.re cut'toscttti: i * calireli nrorrice de bazd. r'iteza. rezistenla, fbr1a, capacitdiile coord inativc. suplelea; - calirili rnolrice specificc anumitor ratnuri sponivc, ., reprczenlr\te prin coinbinagii ale calitSlilor motrice de bazd.

clircclia dezr oltirii 9i ;tiiri!ific. dupa o rnetodologie proprie 5i eiicrc'ntd. [. jtcratura cie specia!itaic prs2ittS o tipologie dirersd a calitalilon

I unele eletnetrte" sau chiar intreaga

sc

pot

autornatiza r"-ompicl. asieurAnd o eficienla deosebita a rnigcarilor 9i rrn control redus al scoarlei cerebrale. ceea ce pernrite reorierttat'ea .llcnliei cdtre alli lactori implicali in acliune ;

r1

riN4.

M. Epuran.

199.1

''

Epuran. l99l Ch. lr4irra, Al. Mogos, l98t)

15

.
plecrs.

sau de a tr modittcata iosibilitalii cie a exista e.\ecutii idcntice succesiut, ea mi;cirilor: rcltiar<lacadcprirr<lcrilepotf.iautorrratizatecolllpiet(la ele se nir elul rnccanismului de reaiizare). exisri situalii in care
rnanil'esti original. adaptandu-sc Ia modificarile condiliilor dc cxecutie

eletncnteic courponente ale dcprinderilor sunt legate logic. intr-tlll sistenl unic 9l irer ersibil' din prrnct de vedere al

Etapcle

formirii

eprin derilor ntotrice (invitarea molrici).

Fornarea deprinderilor lnotricc poate fi pre;rentatd din perspectiva celor trei dornenii care srlnt irrplicate in procesui spccific: psihologia^ fi ziologia 9i metodica. Psihologia distinge urttritoarcle e(ape in formarea dei:rinclei:ilol
rnotricele:

Tipologia deprinderilor motrice. In celc ce ullxeaza \.ollt prezenta cdteva dintre cele mai uzitate critcrii tie calsificare a deprinclerilor motrice. cu largi aplicatie in
educalie fizicA 9i sPr:n.

Fiziologia flormuleazi, in general, trei el.ape ale procesului


fonnare a deprinderilor motrice20: - lbnna globali:
forrna elaborata, autouratisrnul.

elapa insugirii prelirrrinare a bazelor cxercitiului: etapa insugirii prectzate a exccutiei: etapa consoliddrii Ei perfec{ionirii deprinderii.

de

. in funclie de

cornponentelc senzoriale implicate irl

\ j.

actit itatet : - perccptir -urotricc lcognitir'nlotrice). collstau in adaptarca c(,'lrlltortamentului rlotric la s itual i i le sch imb6toare (scrint!r. lupte. .iocuri sporti\ e. e1c ): - llt{)trice (propriu-zise). sr-tnt sinteze chinestezice care se rcc leazi pe baza alcrentaliei prclpritlucpti r e ( atleti snr. patina.i. girnnaslic6. cic.).

Teoria activitaiilor motrrcell clescrie patru etapc ale lornt.irii


dcprinderilor nrotrice. 5i anurne:

- etapa informirii gi fonndrii imaginii


configuraliei spa!iale
a rnigcf,rii (cognitiva)l

ttrclttal'e. :iair

ii

in lirnclie de

.(

gradr-rl dc autotnatizare

t:lerneltlare. c0rnplct autotnatizate. dezroltaDd stereolipii

- cornpteie. parlial autolxatiT-ate. unele elelnenle (.ceie care 5c desfhloari pe baza urrrti control exterocepti\')'

nrcr:-i. alergare, sdriturd )i

pcrti.clioninclu-s.. in sc.nsul derectdrii gi dit-ere'lierii precise 9i prolllpte a setnnalelor din mediul de deslbgurare a acfiunilor (locuri sportivc. sponuri de lupt[..,,etc.). in lunctie de finaitatile urlnariters:

Metodica educaliei fizice priveqte procesul spiecihc cie I.rriiriire a cleprinderilor motrice. din punct de vedere al tnetodologiei de insfrriilc care se impune a tl foiositd in fiecare etapa, pcntru a pul(a ll rclliziLlc obiectivele propuse.

.-

etapa rnigcarilor grosiere sau insuficient dif'e renlial.c: etapa consolid6rii mipcarii, a coordondrii tlne: etapa perfecfiondrii Ei suprainvdldrii.

prezeltf,rn

in tabelul ff. 4,

olriectivele

1i

r:arac'.r'r'istrciir,'

-- dc bazd. reprezcntate de tners. alergare. sdritura: - utilitar-aplicatire. reprezentatc de aruncare-prindere'

tdrdre. catarare, escaladare. transport de greutdli' tractiuneirrpingere):


elerncntele gi procedeele tehnice.

- specilice disciplinelor sportive' reprezentate de

exersarrii. pentru ftecare din etapele propus.2'. tn procesul de tornrare a deprinderilor tnotrice pot fi inldinitc cloui fenomene, transl'erul $i ilterferenla. cu implicatii ast]f,Ia calitilii insugirii infbnna{iei. Transferul definegte in{l-renta pozitivA cxcrcitatd de o deprincicic anterior formati, asupra procesului de formare a unei deprindefi noi De exetnplu. stapdnirea la nivcl corcspllnzirtor a tehnicii dc realizare a driblin-sului, se repercutcazd pozitiv asupra insulirii
'o P.A. Rudik cirar dc lr4.Epuran. 1994 J, \\'eineck citat dc Conrelia Bota gi Bogdana Prodescu. 1997 :' A.Dragnea. Aura Bota. 1999 ': Gh. Cerstea. citat de lr,lorrica Stlnescu. 200?
r0

r'lvl.
rr

F.puran. 1994
.1000

Ch. Caritea.

16

iririr)ciiii ia et-,1 din clrilrling-:.. prin scurtarea tirnpului de invdfare. dar nrai aic's prin rhptu) cd atentia elevului poate fi coucenrrara in special pe
monrettlrtl antnc.rri i.

9.5. Priceperile motrice

lntert'ererrta desenrneazd influe nra negativa excrcilata de o p,rindeie deja insulita. asupra procesului de forntare a unei deprinderi ru.ri, ( a cxemplr.r. planificarea iu acelaSi timp a sdritLrrii in lungime cu clan pi a sariturii in inA){inre. poarr- ingreuia procesul de inr'6gare. ar'And in veiiere aspectelc' diferenliate in ceea ce prive;re tehnica de realizare a iitzclctr de elan. irataie-clesprinrjere. zbor ;i aterizare.
de
I l:rnir

Priceperile rnotrice sunt compcrnente voluntare neautou)utizalc ale motricitdlii individului, rezultate ale procesului de invilare rnotric4.

care valorificd prin inrermediul inteligenlei, ansamblul deprinderilor cunoscute. in condiliile adaptarii Ia sarcini motricc variabilc. Prirrcipala cale rJc formare a priceperilor motrice o constituie problematizarea, ca metodd euristicf, cu cea mai largA aplicabilitare in
activitatea cle edr-rcalie fizicd gi spor-t. Nil'elLrl de exprimare a priceperiior motrice depinde de ur.mlrorii

trllinic( dc depnndet'ii - lbjosirel preponderent a c_Keeuile a .t'.rr,rrarc'aritmr'r}ui.erplicatiei.demoristra1ici depiindc'rtlrrr teneral de executie - predomina volirnrul .llLrtl iCC cursi\ 3 a deprindeni elbrtului - prcintinrpinarea 5au cr)r'L'clarea grc*'li,lr)r tipice Cs CiiCCtltlt' :_^-Ei"pi --ln
erlti:'lrlitlirii
d;r:,rindcliior
lll(ri1-l
CC

Et;rpa inif icrir in bazele

i.

9_bLr.tiu

formarci -- *.-i--1- ar*lir"t ^b".d^*" refrezr-ntan cliire asupra dcprinderii

Caracteri sticile ererslrii

lactori:

- conltientizarea;i
nroh'ice:

aprecierea

cot mai eracti a

sarcinii

r,oh-rmul deprinderilor motrice cunoscute de individ; erperienla rnotrici a individului;

capacitatea

de

qeneralizare, mernoria. imae,inalia

1i

creativitatea. rianifestate de individ.

i-

--=lb.-,oa*,
e.x.ecLnie.

teinporale - corectilrc'ir
|

ctr caracteristicile spaliale. I standardizare tcrnporale gi dinamice i - se creeazd prc.misele unei 0pttrnC crersdri in condilii . intalirea iegarulilor , r,ariabile

in

r.fu*'ii

.1.

;.."r*

.."d-i
l l

concordanta relatir

conslanle.

Tipuri de priceperi motrice23 . elementare-asigurf, rdspunsul nrotric irr faza ililiala a invatarii sau exersdri.i trnei actiuni; ele reprezinti urr prorlus al invatilii prin irnitaliel{: . complexe (superioarc-)-reunesc in rezolvarea unei situalii
variabile. cuno$tiule teoretice, deprinderi cunoscilte. erpc'r.ienta
rnotricd.

-----I
lucri.ec
r

rnJir

Etup.r

'

rt,nit-ri ,lc nrir r cic ril rr r


tt'L0I! iCu

crctterea ;iuniArului I - exersarea in condilii cdr rurianlelrrr de erecutie a. rnai variate, apropiate de
fieclirei rleprinderi
practica cornpetilionalA

rdualc_ ___ggcntlgi

gregelilor

- crelsle intensitatea , elbnului. autocontrolul


I

Specilic celor dou;i tipuri de priceperi, esre


optiLnc pentnr rczolvarca acestcia. Realiz.iirea priceperilor motrice reprezinti o finalitate speciiice activiralii rje educalie fizicA gi sport.

aspe

ciul

conslientizllii situaliei molrice gi aleeerea in consecin{a, a mijloacclor

pregiririi

executarea unor , - exersarea unor legdr-i de conrbinatii tehurice. rau ':!emenle. sau scheme
altc inlanruiri de elelnente ' tehnico-taciice
, pcrrrrr.r ttecerea

(
I

asrgurarea premiselor'
g_

- {ret1e cDmple\iralea

la , etbrrului

l'.lbeilii nr. 'l oliectilele gi caracreristicile exelsarii in irrl'alarea motricd

---

r-P} c -e!gl!9_!Lot!l

__
rr
11

drpa Iv1. Epuran. 1994 l\{onicr. Stanescu. 2002

78

l9

9.6. Obiqnuinfele
ale dc-scrlse clrept conduite r olutrtare pentru un anumit prectireciii. pasiuni. incrir.idr"rrui. care incluii pr.i.rinr..
(

)brgnLlinle

lc pol ii

domeniu sau

pc'tntrtire 1i conringeri puternice' anunrite situalii. pot fi generatcr P;in actir' ltatea de educaiie tizica 5i spon j: ururdloarelc ripuri de obignuinle: , fizic' sub ortce c-: . -...L ^ r.rbifntlinla de a practica sistemirtic exerciliul
baz-ate

acti'itate in ()bilntrrnlele. senereaza reatrtll . stm ilare ale indiridului

speciticd. qi totodati a influenldrii iaturilor educafiei gcnerale a iudividului. Este bine cunoscutd influen[a cducajiei llzice a.suora sfcrci intelectuale, prin solicitarea mcrrroriei, capacitAtii cle obscn,are qi analiz6. atenliei. irnagina!iei, creativitdlii, sir.r capacitalii dc
generalizare.

" li ornl . ohiSrltrinlc


I
:

fair-play-it1 rnanif'estat de corectitudinea. spiritul de ajutorare. individ in relagile cu ceilalli participanfi la activitatc, sttnt nutnai ciiteva din elemcntele specifice activitadi de educafic fizicd. care se adreseaz.ii sferci rnorale a cducaiiei.

Contactul cu valorile domeniului. respectarea rcsulamentelor.

lu-gate dc igiena practicdrii exerr:iliilor lblosite' etc (igicrra indiri.lual-a' colectir i' a bazelor rnaterialc . ()bi)nuinle de condi'ritl social6'

lizice
):

Prin armonia dezvoltarii fizicc. corectitudinea 9i

acrtraleti:a
:.c

actelor gi acfit,rnilor motrice. simbolistica migcdrilor. educafia f-izica

9.7.

Atitutlinile
.Ar i tuid i rr
i

c s unt c olnponente .structural e ale personalitirli strciaie' a cdror caracteristici rcz-ullatc lttai alcs riin '--ducaiic ii intluenle psihir: de a percepe 5i principala o cc)nstituie disponibilitatea sistcnului i."ri,atca pi a. ol.l.liona iu consecinld26'
I

um ane'

adreseazi sferei estelice a educatiei. O plotrtovare a a.cestor aspccte in procesul de cducalie lizici-r alc doud avantaje: se asi-er.trd elemetttele llecesare perceperii 5i apreci'-'rii frumosuhri. prin cunoapterea 5i recunoa$terea valorilor estctice. $i s. fr:rmeazd inclinalia pentru fiutnos (gust estetic). prin imillicarca in actr'Li
de crea{ie a migcirilor.

i"J-r:.

tarorabile ale l,:cluca[ia lizici 5i spotlul tarorizeazi arirudini inciilidulLri fali de urtnitoat'ele situalii:

Caracterul fonlativ al procesultri de educa!ie fizici 5i s;pi'r:t reiese din abordarea tuturor laturilor edtrca!iclnale. prin corelarc'r: efbrtului preponderent psiho-fizic, specific activitalii. cu cfoitul iuteiectual implicat prioritar in ceielalte situatii. Evaluarea cuno$fitllcior:

.-

s()clctatc

lcspcctarca ntlrtlelor uroralc' practicarea exercitiului Ilzic: acti\ itatea desligurata: rcguli 5i legi protesi"nnlg srru se'rciale' ctc'

;i colectilitate:

2. Prezentati cele doud categorii de indici: rrrorfcrlogici si 3. Definili


funclionali ai organismului. calitdtile mctrice gi prezcntaii factorji
evolulia acestora.
car:e iniiueiricaztr

1.

Care suttt categoriile de cunogtinle teoreticc de specialitatc?

9.8. Elenieiite de coniinut ale celorlalte

iaturi ale educalici generale

o cerirtl'z a Alrorclarca intcgrarivd a cuno$tinlclor reprezintd grrocesului de invaldtnant tlodern' fizica aclioneaza in direclia i,aloritlcarii ln acest ,.nr. "Ju.utia uruzica, etc)in activitatea achizitirlor tiin alte o"-."ii tui"logie. fizicd.
:i
\4r,nrca Stanescu. 1002 r" N4 Epuran. lo90

4. Definigi deprinderiie motrice 9i prezenta!i


acestoi'a.
5.

caracteri:iiceie

Cate tipuri de deprinderi tnotrice cunoa;ite1i? I-e pr-rte1i prezcnta'.' 6. Cui se adreseazf, ;i ce presupune procesul de invillare lrotrica'J l. Definili priceperile motrice 9i prezentali tipologia lor' 8. Ce sunt obignuinlele qi atitudinile in educalie fizicii 9i sport'?
9.

Care srtnt clementele care conlrieteazd e<luca{ia gerrerlrii individului irr corela{ie cu educalia f\zicd2
BI

80

L.APIIOLUI, X
N()I(iViA

li\/i IATE.{ A('IIVII

A I-1I DE F-DL'CA I"IE IIZ-ICA

Acestea reprezintd

un

ansarnblu

de cerinte. nornre.

reguli

operagionale, forrnulate in propoz-ifii general valabile, in cazul unci actil'itiigi fbrmarive proiectata gi realizatd in condilii concrete.

Ilealizareir obiectivelor specifice procesttlui de educalie fi;'-ica presripurre fcspectar'ea trnor reguli gi nOrme, care alc6tuiesc un cadrlt de rct'erinti cc delimit..azi ii orir.nteazi acliunile formatir,e ale activitAlii ('onceptul de nornri pedagogicA e.xprima o lbrmuld abstracti rtirre adtnire o iudecata de valoare. prin raportarea acliunii tbrmativc la o finalitatc- anumiti. la ttn sistctn de principii 9i reguli coleclive care scr\ esc c|'epi ghid in orientarea acriuniil
.

Ele au apirr.rt ca urnare a generalizdlii experienlei urnane in organizarea gi desligurarea procesulrri instructiv-educativ. gi a valorificdrii ptiinlelcrr care vin in sprijinul didacticii, avdnd destinalia de a pistra 5i transnrite experienlele exernplare ale don:eniului. Prin caracterul obiectiv, sistemic pi global?e. principiile didactice vizeazi dinielsiunea concretd a pl'ocesului de inrtdldrndnt, care cr"rprinde toate componenlele acestuia, proiectate in sens o.trricnlar
pentru fiecare activitate de predare-inv6{are-evaluare.

N'-1nria diclactica

se

raponeazf,.

de resuli. la

principiile

ilt l)l'()cciulLli tJc inr irlitrriant 1i rer.rne5te un ansanlblu de reguli aplicabile procesului fontlatir. relalia proi'esor-cler. carc conditioneaz-i eficienta ,\ccst iri':santblu se cJezrolti particular in cazul fiecarei disciplinc' prin rurs'toc'licilc rlt' specialitate care evidenliaza comportamentele >0,.: ii'r1i r 0 f es ir.rr)a le caractet i stice ace"stora.

in
rr rr.

cazui educatir-i. normativitalen se poate situa la unul dintre normilri\ italca il.tstitlrlionala. asigttrati prin cadrul legislatit'

elr,rij.:l:

irr r igroare.

norntali\itaiea lirnclionalA. de ordin didactic. care vizeaz-d c()rnpctL-nta cadreior didactice in a dispune alegerea ;i combinareir ullor nomte in lunclie de actir itatea clesthquratil. I'iecarc spc'cialist \ a respecta intr-un mod personal nonna <iidacticir. ori ra irnpune noi rc'guli cerute de situaliile concrele de
inVirtarc.

Totodati, principiile dovcdesc gi un caracter orienrativ, determinal de compleritatea. dar mai ales dinarnismul procesului de invalamaut" care inrpune adaptdri neintrerupte 1a situafiile noi care apar. Astltl poate fi explicata aLlti geneza. cAt gi continua imbogitire qi resfucturare a con{inutuhli acestora, de la o etapa a dezvtrltA.r'ii la alta fiind inregistrate disparilii ale unora dintre ele 5i inlocuirea lor cu noi principii adaptate conditiilor istorice. Llnnirind sd irnprirne o anumitd logicl acliunilor prcrfesorului, respectarea lor se rhsfr'Ange implicit ;i asupra activitdtii elevilor'. iarir a inl6tura prin aceasta, manifcstarile creative qi pline de imaginnlie iurpuse de situaliile neprevdzute care pot apare, dar care vor ll
solulionate pe fondul interdependenlei dintre lactorii necesari (proiectali);i cei intamplitori, conform unei desfi;;uriri legice a
procesului de irIvAt[mint.

in

eadrul nonnati\itatii, principiile reprezintd tezele

p,enerale

Pornind de la aceste aspecte ale principiilor diclacticeio: stabilite;

pot

li

enunlate urmAtoarele funelii

carc o-ritnteaza

asigL:rirrd premiz,ele inclephnirii obiectivelor in condilii de elicienlA.

;i irlprirna rtn serLs tunclional

pr:ocesr'tlui desfblurat,

orienleaza demersul didactic

in

funcf

ie de obiectivele
respecldrii

Principiile didactice sunt fonnulate la nivelul dimensitrnii cclncrcte a procesului de invAlamdnt. care angajeazd rispunderea prcf'esolilor. de loate :pecialitalile. operabild in acliunea de proiectare pedagogrca etlcienti a tlcc6rei activitdli de predare-invilare-evaluare.

- nonneazi activitateii -

practicS.

prin impunerea

unor reguli psiho-pedagogice sau de altd natur-f, qtiinlilica,


specif ice domeniului de activitate;

reconlanda aborddri specifice in rapon cu anurnite situalii de

invatare cunosculc;

- regleazi activitatea profesoru)ui in tuncfie de nivelul


indeplinirii obiectivelor propLise.
t'

Dc LarCshecre, C;ille11. ]f C,r.otr. Conriantin 1000

9l

to

Cristea Sorin. 1998 t" Cuco;, Constantin. l0o0

82

83

I'lecattd dc la parerile unor aut(tri cttnsacrati-il. rom incerca in cele cc' urtneazd. o clasificare a principiilur didacticii. in- lunclie de nlai rnultc crirerii ce recunosc o acceptare aproape unanima't:. 9t pe care arn
adaptat-o activitetii de educalie fizica 5i sport.

care in cazul cducagiei fizice, spre deose bire dc altc cliscipline, urmiLesc aspectele legate dc:
,

__ scx:
dezvoltarebio-rnotricd; nivel de pregdtirc in anurnir,e cazuri. Educatia gi instruirea in confbnnitate cu naiul.a urnan5. pare a fi gi in prezent o reguld de bazd a procesului forrriativ, care i;i gasepre fundamentarea in relatia dintre capacitatea de invilare-asimilar.c ai procesul de ciezvoltare biologicd, o a cioua direc{ie impusd cie accst principirr. o reprezinti respectarea particularititilor indir.rdua[- rrle fiecirui eler' (individualizarea), rnai drficil de urm6rit in educatie fizrci. datorita nurn6:rulr.ri rlare de elevi gi a posibilitdtrlor rnatcriale re lativ
scdz.ule.

.,:-^+x. \ il JLd,

10.1. Principii cu caracter general 10.1.1. Principiul interacfiunii teoriei cu practica

in acti!itatca dc cducalic il'l redere ca tr)t ceea cc se illsufegte se cele a fi fizir;a trebuic a\ut r.aioritlcat in actir itatile cornpetilionale sau in cele spol1i\ e de.sthSurate in tirnprrl liheL al c-ler ulut. Astt'el. deprinderile sau priceperile ntotrice tbnnate trebuie si poata fi ralorillcate in conditiile unei contiuntdri regulamentare. sau ori
Pr'ntru resper:tarea acestui plincipiu
de cdte ori situalia cotidiarra o impr.rne. C'onIinr.rtul predat trcbuic sd se raporteze la erperienlele posibile' iar prin srsiz.area unot' ct.utsecinte imcdiate. elevul poate ti coniitientizat asupra irnportanlel 1i aplicabiliralii practice a celor insugite. In irt:tivitatea de educalic'tlzica. trecerea de la a cunoa$te 9i a 5ti.

Individualizai:ea este cousideratd de unii aurori:'r circpt

thza

ia a lti sa taci yi a ti capabil. reprezintd inshgi finalitatea procesului 5i imprrne din panr-a elevului corelari ale cunogtinlelor anterior dobdrrditc (nu nurtrai la cducatie llzicd). iar din partea prol'csorulrri ca insugirea mecanisrnelor dq exccutic a unor deprindcri spccifice activitAtii. sA fie

superioard a accesibiliti{ii. tiind apanajul sportului de perforrranti. Prlntru respectarea acestui principiu in educalic l"izicii. lr.cbLrie si fie indeplinite urrnbtaarele cerinte: c cunoalterea pennanentd a nivelului colcctivului gi gratlriiui dc indeplinire a obie crivelor srabilite: . stabilirea unui ritn.r optim de lucru. in funclie de capacirrltea de insugire gi de execulie a fiecdrui colectir,, sau grupc,,,aloric

umlat5 de apiicarea acestora


parcursuri gi trasce aplicatir e. sportir c etc.

in conditii

practice diferite. rcunite in

se

c\ enlr' tactice, .iocuri de n.''i;care. jocuri


de ca

Scopul acestor situalii estc de z','oltarea capacitatii g.eneralizare a elerului. prin raportarea sa conlinud la realitate"
modalitate sigura de sporire a cur,oagterii pi experienlei.

10,1.2.

Principiul respectirii particulariti{ilor de vArsti

gi

individuale

constituile in interiorul sdr.r: . acliunilc individualizate pot lua fonna tcrne lor penrru ircasir. carL' au rolul de a unifonniza pregitir.ea subiectilor siiLt dr: a asigura dezl'oitarca superioar6 a celor cu aptitudini. r desfbgurarea acrit'itAtii in clase spcciale prenrru cei cu aptitudini deosebite (in cazul nostlu clasele cu profil sporii\'). sau celc destinatc persoanelor aflate in dificultate. c difcren[iclca evaluirii randarnentului subiectilor. Rcspcctarea acestui principiu este imptrsi gi de prcv"dcrile curriculare. cu referire la asigurarea traseeloi de. pregatirc individuala. care I'avorizeazd formarea individului in cltreclia aptitudinilor sale. iu deplin acord cu panicularitSlile manifestate.

r\cest principiu scoate in eviden[d inrpoftan]a rqi necesitatea preclArii continlrrului in concordanfi cu particularitAlile colectilului.
''
\,lrtra. (ih.
9r N,logo;.

Al..'!980r Firea. Elena. 1984: Cirstea Gh.. ?000


de Cucog. Constantin 2000

'- dupi Oprescu. N., citat

"

Carstea, Ch.. 2000

84

0<

10.2. I'rincillii care se im;run cu dominanta asupra con!inutului inr ritit rni n tulu i
10.2.1. Principiul

posibilului gi necesarului. invit6nd elentl la interogalie, exersare ;i


aplicare in Practica.
10.2.2. Principiul

accesibililitii cunogtinlelor, priceperilor

gi

sistematizirii gi continuitdfii in invi(are

deprinderilor (con!inutulrri)
Accst principrrr-i sc inrpunc'cu neccsitatc a tr discutat in corelalre
cr-r

in esenla, acest principiu exprimd necesitatea preddrii integratc- a cuno$tinlelor, prin corelarea infonnaliilor interdisciplinare gi
transdisciplinare, folosindu-se experienfa anterioar4 a indi viclu lui. Aplicabilitatea principiului se regdsegte la nivelul documentelor de programare gi planificare. unde irnplicd respectarea unndtoarelor cerinte3l: ; materialul care nrnreazd a tt predat trebuie sa tlc grupat,

cci alrtr'rjor nlentional lrcspecrArii panicularitalilor de r 6rsti


,).

7i

ir,rjii itlrralc

pLrtem aprecia cd aleeerca r"rnui conginut accesibil at6l din punct tie redere al r:antitdlii inlbrmalici erir gi al complexitillii acesteia. totul pr un h)nd lretodrilrr-rlic adecvat particularit[1ilor colecrii,ului.

Astlii.

r"eprezini;i r-. coirditic a clcntersului didactic speciiic edLrcalici lizice. gi


nrr nurrtiii liesteia.
,,\e ccsihilitatel ctrniinutulr-ri estr. prer AzLrti in documentele oficiuie (cun'icule. proeranrc de spe cialitate ). 1i sc respecta prill

ordonat

;i

programar

in

concordanl4

cu logica intcnti

tl

ctrnlpuilenlelor vizate; i materitrlul nou predat rrebuie sir porneasci de la cunogtiniele insugitc' anterior. qi sd pregdteasca elevul pentru cele care

i al e eontlucAlorul r"ri procesu I u i : s adaplarca metodr.riogiei cie actirrnarc-. in functie de lrccare crrlectir sau grupa erlcAtuitd pc critcrii bio-rnotricc. prrn: - alepcrea rnetodelor. procedcclor rletodice. a nrodrilitililor de c\ersare ;ii lbnnalilor dr' lucru adecr atc:
ul'uiaiLrnre I e
a c

(i

un

l; in planificarea con{inutului trebuie s6 se 1ir.rd cont de' necesilalea continuit[fii qi coerenlei intre leclii, semestre, ani: i participarea ritmicd a elevilor la procesul instructiv-edttcati\'.
Acliunea de sistematizare a conlinutui activitllii presupune din partea profesoruhli organizarea informaliilor intr-un sistertr. a cf,rui coerenla trebuie sd asisure condiiiile psiho-pedagogice fat orabile integrdrii acestora in experienla anterioard a individultti.

urrrieazd a fi predatel

gcncrlrii

seluclionarea nrijloacelor pi dozarea lor optima. in vederca Lrnc'i dificultali a continutLrlui. accesibila nireluh.ri inre gistrat cjc ctrlcutir . carc si stirnuleze ;i sa rnobilizeze clevul ii-- direclia at,ordarii sale:

- irtilizarea reglatorilor rnctodici pentru

accclcrarea ;i

cllcienti.zarea prot!-sului de instruirc. * aplicarea regulilor inrpuse cie praclica donieniului: - trL-cerea dc la cunlrstrut la necunclscuL se ret'er6 in special la

Ibrnarea cieprin,Jeriior 1i pricci;erilrrr motrice.


eienrenlc"le insupite anterior: - de la upor la ereu. prin rapLrnflr'e la

tblosind

rolurlul

de elort irnplicat

invdtale specrtic. Accesibiliz-area continutului nu inseamna o subsolicitare a eievilor prin propirner"ea unor sirualri deosebit de trgoare. ci dimpotrivA irrrplica c dillcultate realista a acestora. care se inscrie in limitele
86

- de la sinplu Ia comples. cu relerire la diticuitatea gi compleritatea mijioacelor ;i structr"rrilor folosite in procesul de

in procesul exersarii specilice;

consecin!a fireascd a sisternatizarir, decdt ca o condilie necesarii progresului, intrucAt aceasta nu vizeazia numai ritmicitatea panicil'ririi elevilor la programul de preg6tire propus, ci se remarcd mai alcs prin logica internd a educaliei fizice gi a locului ei in cadrul disciplinelor fcrmrative iiin pianui dr: inva15.mdnt. Trebuie c"u'itati transmiterea rntbrrnafiilor in mod secvcntial. izolat, fhri legaturd cu achiziliile dobdndite in cadrttl educagiei fizici: sau altor discipline de studiu. Predarea 9i respectiv in\'6larea sc
recomanda

Aspectul de continuitate

a procesului apare mai null ca o

fi

realiz-ate

iniiial in ntod gllbal, prin asigurarea

unei

legdturi intre cunogtinlele vehiculate, care irnplicA 9i valorificA. in


acelagi timp. capacitatea de generalizare a elevultti.

''

drpd Cirstea, Gh. 2000

87

Rc:Jrcctarca ar:estur prrne rpiu conduce la fortnarea deprinderilor de nrunca stste rnatica. intdrirea trisiturilr-rr de voinld. persc'\'erenta. conitinc'iozititte. ordonarea $i drscrplinarea gandirii yi acliunli. ih rederea deslhgurdrii unei activitdli cAtrnai ellcientc.

10.3. Principii care ac(ioneazA asupra metotlologiei didactice li fornelor de organizare a actiritA{ilor
10"1. l. Principiul corelatiei dintre senzorial 5i ralional, dintre concret ;i abstract in proccsul de predare-invilare (intuitiei)

Atdt practica donreniuiui clt gi autorii ce au abordat aceastl probenraticd evidengiazi urnrdtoarele aspecte in rcspectarca acestui principiu: i implicalea anallzatorului vizual prin. - demonstrarea elementelor supuse invir!irii: - prezeflr.area unor planqe, irnagini. liinogratnc. Illnre cc redau acliunile vizate in predare: - obscn,area diriiatd a cxcculiei aitor elevi. r implicarea artaiizatorului auditir'. in cazul explica.fiilor care pot precede. insoti sau urma, teiuicile de stimulare vizirala: r implicarea analizatorului tacttl gi kinestezic in timpui

exersarii elentcntelor, pentru con$tientlzarea actiunij segrnentelor. a intregului colp, a gradului de i;rcordarc

in

prrtcesul lormativ specilic invdgamanttrlui, cunoa$tcrea

st'

realizcazir prin raponAri :ucce:iir e ale particularulLri la general

;i inr ers. itnpunc tol C<rnceptia altcrnantci intrc senzorial gi ralronal se nrai rnult in prr)ccsul dc cr.tnoaltere pi inr atare. specilic diteritelor etape alc in" dlirrniintul ui, in plan didactiu. cunr)a;terea:cnzoriald este cunoscLrla sub
dcn,rrnrrca lrrcsupune cunoa$tcica nurri.i)ocita prin intcnnediul irnaginii. care este intotdeauna concretd ;i indir iduali'zall' a oLricctclor. lcnomenelor gi ac!iuniIor.

rr:usculard sau dc tensiune articuiard ccrutc dc execulia in car-rzd,. in demersul iniliat. profesorul trebuie sd Jind cont de nccesitatca ca stirnularea sf-crei senzoriale sa se realizeze la acelagi nivcl pcrttu ttrli elelii. Pcntru aceasta se impune. dr"rpd caz:

de intuilie. pi

abstractiziri pr getreraliz-dri in dornenirt. Dntmul poate fi retbcut 9i in sens int ers. eAnd se ol'erir posibilitatea de a obsena aplicarea in condilii
concrele a generalului cunoscu(.

Irttrnind de

la

concretul irtraginii. clc'r ul poate a.lunge la

irnaginile utilizate sau realizarea deruoitsti-aticj. ncct':;ita ul plasament optim. care sd perirntd urtliriica in l-.,utle i:oi.tcilii penlru toli membrii colectirn-rlui; - explica{iile sd t-ie ficu1e pe rur ton ade*'at si'rrretiei: - in exersare trebuie sd sc asigurc o locaiizare e):;i(-1a il

solicitarilor. pentru a se furnra la tofi eievii acelcaq,i icpcre


senzoriale

'inlelegere. asigurat de o sesizare rnult rnai cuprillzetoal'e a |enornenului. urmarc a unci rrairi imediate in st'era senzorialului. in educalie tizici respectarea acestui principiu se impr'rne la

spectivul acl motric. ci trebuie prii itd ca o rnttclaliratc de ugr-rrarc a inratirii (cunoa;t,trii). prin accesul direct la
sirnli cc
prcsupune
re

lrrtuilia nu trebuie inteleasa

doar ca o posibilitatc de a vedea sau

Activitatea de educa(ie fizica rcclatrti de ccle nrai rtlulte oli. stirnularea ;i anga.jarea" uneori sirnultani. a rnai ttiultor anali;/atori pe parcursul acliunilor specifice irnplicate de situaliile cle iuvdtare :sau dc
valorifi care a cunogtinlelor. Sirnpla obsen,are a materialulLri intuitir tii-t proclticc elcctele scontete: este nevoie ca elevii sI opereze concre+. cu ele!r]cn'.ele prezentate. pentru a le supt]ne propriei gdndiri gi crperienlc Reprezentarea rncntali provocati de intLrilie trebuie sa asi*eure atAt declangarca acliunii elevultii. cit ;i suporlul unei exccutii corcctc. prin clari{rcarea eletnentelor mecanistnului dc haza.

orice nivel. qi presupune stirnularea unui numAr cit rnai nrare de analizatori. in .,'eclerea tbnnarii unei reprezentiri clare a trrecanistnului rni5carii sau acliunilor supuse invalarii. Stirtrularea senzoriali se realizeaza in planuri dit'erite (r'izual' audirir. kinestezic, tactil) in ftrnclie de natura infonnaliei transtnise, de nivclul gi tipul rle subiect ciruia i se adreseazd (normai sau ctt neroi
speciale
).

In

incercarea de

a respccta accst

principiu. profesorul

c1e

educalie fizic6 trebuie sd se asigure ci fblosirea elententelor intuitive tru se face in mod abuziv (in special celc carc se adrcscaz-i analizatortriui vizual), iucru care se poate I'percuta negativ asLtpra capacitiilii de abstractizare gi gcncralizarc a clcvului,

88

89

l0.l.l. Principiul parlicipirii


o"'nt'til:;r'r|.1|'.'
e
i

congtiente 9i active

al

aprecrerea i\cc51 pritle lplLl presupLllle

indiridului ca subiect

i*pti.""u el* Lrltri .ln qluolt.u',::"^:::-:t^::tlil,T.' ";';;;il j:tt;' or, i o' ron'"u" t c ru,.;t iin ^i contlnua:,"1 :;ll5;.ffi'Tttl'l: prL)scs cl!' s'rructurare ;i restructurare condilic' a participdrrt tat 5i o ::'-',r::.,;';;;,':i;; i.r perslrnalitalii reprezinta':;-;;;;;ltoi
1^

stintularea autonomiei 5i iniliatit'e i elevilor ?n alegerea soluliilor motrice ia problernele create de prol'esor, in vederea rnenlinerii unei st[ri de implicare c0t mai ridicati] - implicarea elevilor in procesul de evaluare a llropliilor ctiuni gi a celor des169urate de colegir lor

inlelegerea mecanisrnului de baz.d al actelor gi actiunilor rnotrice supuse invitdrii, in lederea litnnirii unei reprezentari cAt mai exacte gi a ugurbrii rnernorizdrii migcarilor,

,'.,''.11,:,ljiil .j:;:Iji"r
nrirr acrul lTredarir

liil-;.;;.'i;;il;' ';;;;i;li destilr'rrate de conetientizare la c1e carrc eler conduce Con;tientizarr'a acliuntlor cu o
arnple natttrd in structuli cat mai iiitcgiiLrea lehizitiiior c1c'oricc

pt;;;;ip;';; "iit.a u un s-rad ridicat

sa stirnuleze ttiduerrc. prutrsorur csre dart.rr ele'ulrri la propria tbrmare'

.3.3. Principiul insugirii temeinice


Erilor

a cunogtinfelor gi

Calitateu procesului instructiv-educativ desfd$urat se apreciazi

;i

prin posibilitatea r.rtilizdrii informaliei in situalii diferite, de narurl


practici sau orientate tot c.ltre acumularea cle noi infonnalii. Acest lucru reclarna o buni insugire a cunoftililelor specitice, ceea cE prtlsrtpune irr ultirna instarrfa, respeclara tuturor celorlaltr,
principii,

..0".."ni.:l'l::-:lJll'lJ,'li:iilu,u,.
rrii;ru rnc-rnorizirr.ii

.,:..,tylt ::::^" l.r' tr procesarenrcalabrla a inccrrnicc- rira


intbrmariile

cloar in

1i asinlila.re ,\t{)cilrc:t intbn.natrilor plin 3;-calica dt' didactice care ctrndttc ia crearea implie ure ir clcrrtltri i"t ttpt'itnftlc spcc i 1i ce' i 5 i deprinderi cun(rli ltlte 1i filrmarca tutto-ot' inuinle a copilului chtre joc ii acrlltt*t 'T':|.tl:'1 l)i:ptrzi!iir notu"ti' iizica' in clirec!ia captArii;i menltnertt trchLti,: .'altrril-rcata i"'ta"t"fit cl cit mai ridicat' i,u*r.tuf ui pi p'rrticiparii Ia rtn ttir intr-un partcnerlat

l)e lrrpt.

u,.r

depnlca:ct dobindirca ti n,"':t' ibnnuritit"Uuie sa sa se orienteze ca'tlc o

Temeirriciir

gi durabilitatca achiziliilor

presupune rcspecrarea

clcvului Ace>t lucru perrnite cointeresarezr


111 i-n

urmaloarelor ccrin!e irr cacirul procesuh.ri spccific de eclucalie fizicd3T: - in transrniterea inforrnaliilor s[ se apeleze la mernoria logicii. bazata pe infelegerea rnecanismelor de acliune: - asigurarea unui nunrdr optim de repetlri, necesare insur;irii corecte a celor predatc pi realizirii altor obiective specii-rce; - exersalca continuai ;i in condilii variate, asigurS teneinicia

c'rlucational.jbrrnatir._careasiguracon.glielttzareaacliulrilorintreprinse
imagtnat sri,lula ;i in':uraja cl'ealivitatea 5i 'i :tabilitatea cuno;tiri'telor' .ora t u aslgllru
i)c'nrrr.r

ralorificarca

erperieile:l'u",L

l;oi:::ff ]]'rlJilT;;#i
de educatie

,.r0..,,*"u "..tiri principiu in 1clr),;latea lrzicl. c:t': ncue 5i'lra respecrarc'I t'l*:]"i::l".l,il.l'J,t;t.0,'..riei

frlmdLii deprinderilor gi durabilitatea rezultatelor ob{inute irr celelalte planuri (dezvoltarea t-rzica, dezvoltarea calitalilor rnotrice, intirirea altor trisdturi ale persorralitdlii); - prosramarea unni voluur de infomra{ii specifice in stricta ccrucorcianld cu durata ciclului ternatic, pentru a se asigura bunii

;i inlclegercr oble o rnai buni Ia sporrr"rlr'li' tttu tt 'la cuntJuct


ctllloailcrca
conliien'"izare a ac.tiunilor elevilor:

rizice

yi
5t

urottt'are

prin

insu;ire a acestuia: - pentru o apreciere obiectivii a nivelului cle insugire a ceior" prcdatr:. sc irnpune cr r,erilicare ritrnicA a colectivului. Respectarea trcestui principiu nu poate fi dovedit6 decdt in tinrp, menfinerea posibilita{ilor de exprimare rnotricir specitica gi

nespeciticS a individului la un nivel calitagi a vielii cAt mai ridicata.


icoln. i.. i q9'1 riuni ('rirslca. Gh
r?

cit rnai inalt, gi intplicit a unei

dupa Cer.stea, Oh., 2000 5i cotnplerat de noi

90

9l

10.4. Principii specifice

activitltii

de educa{ie

fizic[
a organismului

10.4.1. Principiul

solicitirii gradate

Acest principiu are in I'edere respectarea unor aspecte irttpuse de caracteristicile fiziologice ale organismului. care nu permit o ahordare brusca a activitAtii atAta timp cdt aceasla se ciesl?rqoard pe baze gtiintificc' gi are ohiecrive bine determinate. Aprecicm nccesitatea solicitarii progresive a organismului drepl o conclilie pentru mentinerea ranclamelttului crescut gi eflcientei in activititile rnotrice. Considcrirr c.i respectarea acestui principiu :;e iurpune in cloui ipr-rstaze specitice activitdtilor de educaIie fizici gi sport. In prirnul rrlnd in cadrul fiec6rei lec{ii. cdnd intrarea in elon a subieclilor trebuie realiz-atA gradar. prinrr-o pregArire a orgarrismului ce respecta particularitatilc fiziologice alc vArstci gi alc cfortLtlui ce
unllcazd a ti prestat,

Considerinr cI priu respectarea acestui ptin,-'ipiu se inlijti.rrii situa,lia de sub sau supra solicitare. Ast{el. o dozare corcspunzdtoare a stirnulilor din prcgdtire i'a produce efectele adaptativc Ai de invdtare scontate. Esl,e cunoscut faptul ci suprasolic itarea psiho-lizica irnpiedicd rnani{bstarea achiziliilor specifice activitatii la un nivei corespunzdtor. gi geuereazd un cfcct de stagnare saLl resres ;ii sti|ii
de adaptare la clbnul t'cspecti\'.

fotodatd. subsolicitarea datoratd utilizalii Llltor stinluii :iu[) nevoile gi posibilit[1ile subiectuhri. atrase dupd sine o incetinire a progresului qi chiar o anrrlare a disponibilit5lilor na[lrralc ille] subiectuh-ri pentru acst tip de activitdti. Astlel. intensitatea optima a solicitErii poate fi ascrttLriti intensitdtii prag a st.imulului. singura care dcclall!eazd reacliilc

in activifilile cle edcrcalic fizica ;i sport oplimizaica solicitlrii se impunc ca o cerintd importantd in dcnrersul snccilri
pentru indeplinirea obiectivelor, atAt a celor de dezvoharc ritiir.lirtiurclionala cit gi de inr,Siare. qi poate fi re:;pectatir prin stabiiilr:l
mij loacelor adect

adecvate de naturd fiziologicd sau motricd ale indivizilcL.

Aceasta abordart' nc asi-suri cd implicarea

in activitate

indi r itiului nu va pericli ta integritatea .sau funclionaiitatea aparatelor 5i sistcmelor biologice. ial randamennil subiectului nu va avea de rulcrit dilr accasti cauza. Acest principiu este respe ctat in lec1ie prin acliuuilc intalrtite itt parlea de pregatire a organisrnului pentru efort. a incilzirii curn es,te cunosculA in sport, al cdrei rol este unul bine cunoscut 9i tutaninr apreciat ca irnportanga de loti cei irnplicali in ltnornenul priicticarii exerci{iului fi zic. In al cloilca rdnd. principiul tLebuie respectat in proeramarca

ate Ei a raportului optitn dintle

paratitctrii

elcltului.
10.^1.3.

Principiul frecvenfei qi durttei solicitirii (iteratrei

optirne a solicitirii)
Acest principiu are in vedere necesitatea intpusl cle spccillcLil activitatilor motrice privind prez.cnta solicitarii pe: parcursui ttnci slptimAni gi a duratciacestei solicitlri atit in 1ec1ie cAt giin timp. Practica exercitiului hzrc a demotrstrat c;d pentrlr realizarea unei adaptlri furic{ionale cr.rrespllnzaloare 9i a '-tnei itlviliri eficiente. este necesar ca solicitarea specifici sb se regiseascir de rlinirn doud ori pe parcursul unei saptirnini. tirnp dc nlininr 8 slptarndni.

continutului lectiilor pe tennen lung. asigurandu-sc astlel o adaptarc trcptati. a organisnrului la soircitarile specifice acti\:itAlii $i Lln progrs cLrlttinuu lhri sincopc gi lirl problemele fiziologice ce pot fi gcneratc de abordarea neadecvata a efonului.
10..1.2.

Principiul solicitirii optime

Principiul tace referire la parametrii solicitdrii psiho-fizicc la


care cstc supus subiectul irr tirnpui activitalilor rnotrice. t,l vizeaza activitatea dcsfEgurata in partea fundamentall a lecliei. unde se actioneazd iu vederea realizdrii obiectivelor operalionale propuse.

Desigul ci accstc repere sullt pur olicrrtativc 5i variazA irr funcfie de tipul activitdlii (ed.fizic6. spori dc pcrforrrran{i. actir'.de timp liber). de vArsta practicantului. nivelul dc perfbnrlauld mtrlrici
gi obiectivele propuse.

Dacd in activitAlile de timp liber satr de educatic flzici sc apreciazd ca un nurrar de 3 Sedinlc siptarndnalc asigurd atingerea
93

92

r)hlcctl\elor oropus... in spcrrlul de pertbrmanlii numarul acfiriti!ilor poiiid ajunllrj lir douir situ mai multe pe zi, in tunclie de nit'elul de preeatirc
ic gAse5.te,

CAPITOLUI- XI MTToDE DiDAC'flClE ti'tlLIZ-Al'E ill

EnucallE FIZIcA
clc

al sportir ulur ;i dc

perioada de pregitire

in

care

sc

pclr[ru] carc se oplc'azi. purem conchide suslindnd ci solicitarea spccilica actir ita(ilor rnoirie e sc poare c\tinde in tunclie de iruti\itate, dc obiective ;i de practicant, de la cdteta luni p6nd la
t()a1e viala.

in eeea cc prirepte durata solicitarii din timpul unei lec1ii. gi iicua)la se apreciazd dupd aceleagi considerente menlionale anterior. ;i poatc raria intre it-; nrin. penrru acti\itatjle tle timp liber ;i cateva orl. in actir itatea spi)ni\a de pertbrmanld. Din pun,:t de veclere al prezengei in timp a actir italii motrice

Procesul instructir'-educativ poate

fi privit drept un ansamblu

acliuni suborclonate finalitililor activitalii desfbgurate. Aceste acliuui sltnt reprezentate iri mare Inasura de nre'todcle

gr

Rcspectarca acestui princrpiu in educalie fizicE gi sport irnpuirc 0 prL)granrare si planiticarr. jr"rdicioasA a activitalilor, atat la nilelul ieclici ,:at pi pc ternrcn lung.

E"'tlrrarea cunoStintelor:

l. I'

I i:'.,'

Pr.',renta1i

plincipiLrl interactiunii teori..i cu practica


5i
gi

procedeeie metodice folosite de conducatorul procesultti. in dentersul didactic destinat transmiterii informaliilor specifi ce. Cornplexitatea activitdtii de educalie fizici genereazir o nrare diversitate a modurilor de inrAtare. datorati iu buni masuri ;i faptulLri ci nici o situalie de invAlare nu este identica cu alta. De aici. gi realitatca ci nu se pot evidenlia lnetode uni\ersale, general aplicabilc, care si intruneasci toate elemenlcle necesare trntti demers fornatir eficient, ?rspect cilre irnpLrne o diversificarc irnponantlt a trretodelor folosite . Acest fapt ne determina sa recornandim o apreciere 9i utilizare a tnctoclclr.rr in sistctrr. thra ca iiceasta sa nrcsuptlnii Prc:Lelltil tiitLtrr't in acr-cati leclie. 9i cu atdt rnai pulirr in acela;i timp. Cu cat este lnai mate nunt.lt'ul pl comple:<itatea tnetodelor lolosire. cu atdt devine ntai grea sarcina clasrficdrii acestora in tuncti':
de

['rczcirati prnrcipiul respccririi parricularitalilor de rArsta


indir
idLrale

\r. | ;dcprirderilor(conlinurului) \,..:lrr ' .

,'-1. ,Prc'.zentati principiul accesibilitetii cunotrintelor. priceperilor

Prez.ntati principiul sistematizarii gi continuitalii in inr agare Pr"zentati principiul coreialiei dintre senzorial ii lalional. dintre ,''-i i (, i concrct 5i abstract in procesul de predare-inr l1are lintuiliei) iPrerr'ntati principiul paniciprtrii conStiente $i active ',
t.7./ Prezentaii

a procesulu: tbmrativ de cducatic {lzir:ir. din perspecti\ a uuui sistc-m ce arc la bazA relalia predaleinr'StarelCezvtrltare-elaluitre. permit.' o clasil-rcare a t.netodclor du1'ri crit,.'r'iLrl tirrtcliei lirndanrentale. pe ciir.'L- o indclllincsc. iu tnctoclc dc
instnlire
1

criterii Etiintilice. O abordare

;i metodt

clc cvalttarc-tb.

1.1. I\tetode de instruire

orincipiul insr"rgirii teureinice


a

a cunoltinlelor

5i

i, "

8. , .). ,Prezcntrti principiul solicirarii gradate i il".rrntntr principirrl solicirdrii oprime

deprinderilor organismului

s-a

in clasillcarea metodelnr de instruire utilizate in educalie fizicd linut cont de criteriul pri''ind modul de transmitere a informalir:i. in lLrnclie de caracteristicile dorneniului, particularit6lile materiale ;i cele

\.1().;Prezr.:ntrtr prinuipiuI tien,enrei gi durate i {iteraliri L)plime a soliciririi)

solici6rii

ale colectivultri de subiecti.

18

A. Draqnea. \'lonica Stdnescu, l0U2 95

94

11.1.1. N{etoile rle comunicare (de transmitere a informatiei)

analizatori. pentru
demonstrate.

o r.nai buna intelegere pi reprezelltare a

ceior

Metodele de conurricare. sau de transrlitere 11 iufon'nafiei, se bazeazd pe discursul verbal sau scris, gi in educajie fizicd sunt reprczcntate prin: " descriere - trebuie sI fie realizatd intr-un lirnbaj accesibil nivelului de cunoagtere al colectivului, clar, concis, uneori plastic ai sugestir'. apelindu-se la elementele deia cuuoscute de subiec[i. Se
intAhregte in cazul predirii mecanisrnelor specifice unor derprinderi sau priceperi motrice, al modalitililor de ac[ionare. regulamentelor de des{hgurare al unoriocuri de migcare sau discip[ne sportive, ctc. ' explicatie - este lonrra cea mai des intdlnitS, in educalie flzica. fiind [olosita la toate categoriile de subiecli. Pentru a fi eflcientii. accasta trcbuie sd indeplineasc6 urmdtoarele condiliire: - sd fie clard: - si fie concisd:

Totodatd, trcbuie avutd in vedere atit denrortstralia globala^ cat gi cea parfiald, a anurnitor secvenle de migcarc care neccsitd o atenlie deosebitd; ritrnul demonstraliei trebuie sd dea posibilitatea subiectilor si r:bserle toate detalile structurii supuse invdlirii.

profesor catre aspectcle pozitir,e sau negative intdlnite in executia colegilor. sau participan{ilor la o cornpetilie. in acest lel. crepte nir''elul participirii qi congtientizdrii acliunilor subiecfilor.
imagini r ideo. care ctidenliaza lnecanismul de baza qi tellnicr realiz:drii
unr.,,l-titn, acfiuni

sp.ciftc..' ,{h^ . ,t-lth-.'(.u: ( ,n.u't.'1-(-' " ' ' {" " /

ll.l.3.

Metode rle actiune

- s6 fie logica: - sA fie oportuuir. in tinrpul desfhgurdrii activitAlii

profesorul poate folosi

explicalia inainte. in timpul, sau dupi realizarea demonstratici actelor' sau acliunilor motrice supuse invdldrii.

G conversatie - se referd [a dialogul pennanent care trebuie sa aibi loc iutre profesor gi subiec{i. Acesta se poate desfEgura cu un
singui' irttcr:locutc\r. sau cu intregul colectiv (discufia colectivi).
aduce
$i

in discu{ic elernentele de strictl specialitate care pot contribui la gribirea insugirii cunogtinlelor gi inldtr"rrarea greqelilor de invilare, o comunicarea prin discursrrl scris - realtzatd de cdtre publicatiile de specialitate 5i regularnentele difcritelor discipline \ )" sporti'',e. carc irnplicd in bund rndsu,ri studiul indivirl.ual. o metocie intuitive - nu folosesc tliscur"sul gi .srrnt replezentate Y ..}\ . in activitatea de educal.ie fizici de: dernonstrafia - este indispensalrild activitiitii noastre gi se impune VA> a fi realizati la nivel de model, printr-una clin cele doul rnodalitdli]n: de { ': citre prol'csor. sau de c:ltrc un alt subiect al cdrui nivel pennite acest / lr.ru. in unndrirea demonstratiei este irrdicat sa fie irnplicali mai rnulti

Ir{r:todele rJe acliune vizeazd, actir,'itatea practice a subicctiirri:. indoial[ ci in cazul unei activitali cu specifictrl cdtrca!iei fizir:c. rolul accstot' tnetode este prioritar in procesul instructir'-educltiv, Teoria educaliei fiziceal clescric: in cadrul acestc'i categorir.dc txetode. doud tipuri gi anume: a, metoda de exersare mentald. cu nlare aplicabiiitatc in activilatea dc eclucatie fizicd, in spccial in proccsLri Jorrrlirii deprindcrilor rnotricc. Dupd pirerca troaslt'5. accasta al' putca ii prri itlr 5i ca o metodf, de comunicare interioari. prin linrbaj itliem, l1lcntal. folosita de fiecare subiect pentru o mai buni I ellrezenia!'e .t rnecauisrnelor gi ac{iunilor specifice carc urlneaza a fi insugite b. rnetoda practicd prezintd cel mai inait grad de aplicabilitate in educalie fizicd gi sport. Ea poate imbrica trei forme: - libera. presupurte excrsarea pentrLl dezvoltarea caiitltilor' motrice, pentru fonnarea deprinderilor gi priceperilor urotrice.

Firi

etc.

asistatd. presupune conducerea activitefii prin migcare;

rezultate

in eclucalia fizicd- dar cu bune perforrnan[6. presupune lucrul la simulatoare llentru dezt,oltarea calitatllor rnotrice, perfecliotrarea
simulatS. cu puline aplicalii

in sportul de

deprinderilor qi priccperilor motricc. dezvoitarca atcnliei. etc.


r"
1"

dupa Gh. Carstea. 2000 dupl Gh. Cirstea. 2000

\4-96

''

A. Dlagnea

Ei colaboratorir, 2002

97

l)entrr,r

rep.rtilrii sau a c()ntticnii e actel.rr ;i acfiunilor motricc' supuse in\'5larii. Lr:c'rsarea apartine exclusiv subicclilor, gi urmeazi logic dupi nretodele lc'rbale ;i intuitive de predare. Aceasta se realizeazii sub inrlrumarea 5i supra..'egherea pr<-lfesorului, in tirnpul lecliei de educalic tizici. prccurn 1i in cazul activitAlii independente a subieclilor. dar numai dupZi ce au lbst insugite toate elementele, care sd permitA acest Iucru in condilii de sigurantA tri eficien1a.
intdlne;te in urmatoarele situalii: Formarca capacitatii de organizare-s e realizeazd prin ' ererciliile de frorrt gi formatii, executate de pe loc gi din deplasare. in
se

unii etitoritl,

nietocla practic:A se reduce la metc.cla rr.\ersarii care presllpune repetarea sistematici gr

dc intrelinc're. ilctt\ ltalca d( in\ lorarc. nlonle'rttul dc educutie lizrca.


gitrtrtasttcu curnpcrrsattrric

N.'lodalitatile
practicar. sunl:

dc err'rsarc

cl,: rnirr de, intilnitu irr

rrutir itutr'u

-. )r

e\e rsarc liaErrrrentat-imitatir a. !'xersarca tiontalir:


exersare cu pancncr:

c.\crsare lrherii (cornplexul de e.\crcr{ii. tenlp()ul dc e r.cculrc

nurrrdrul r-le repetArt.

sultt alese clc Ilecarc

:,ubreet-se

In educalie fizicA exersarea

rcrigile (ernati(e lrlc'lectici. poste inrc'gistra ul.)it drrr


urmdtoare:

rcrrrntandA pc|ltru anii miln ): . Forntarea dcplinderilor ;i prrecperil<,r nr()lricL'- realrzata in

sitrraliilc

prinreie verigi alc ler'tiei, dar ;i prin acliunile de organizare a tbrmaliilor de lucru yi a spaliului de des{Egurare a activililii in verigilc
tematice:
Esre vorba de capaciratea. individuald sau de grup. de a rispunde

:ficientd a leclici. sau a altor fonne de organizare a practicarii ercrciliilor lizice. [--;nele e.r.ercilii din aceastA caregorie. sunt prezente, Ibr6 a fi e\ersal'J special. pr- parcursul tllturor celorlalte verigi ale lecliei, mai ale:; in sctrpul "manev'rdrii" colectiv'ului, a organizdrii lbrmatilor de lucru. a trecerii clc la t-r terna la alta etc. Ca rnodalitate principalA de excrsilre in l,rrmarea capacitalii de organizare. se fblose;le exersarea liontaii. . Optinrizare'a dezr,oltarii llzice-realizati in principal prin corlplerul de exercilii din reri3a de ,,influen1are selectivd a aparatului
locomotor". este r izata indirect gi pe parcursul verigilor ternatice.

prompt. corcct gi unitiir la unele comenzi. nc-cesare

in

desldgurarear

e\ersilrca unc-i siilpurc cleprinderi sar.r pric,:peri rnolrice care l.i inccput Llohal. [)c'ntru cir ultcrior. si sc trerrca la e\etSereit lnalilica (partiala ). dacl r'sle ncce sar: nu cslc r'rr,'lr-r:a nici abrlrdarc-a de ll analiric la clobal: L'xersitfca ntai ntultor deprinclc'ri situ pricepr-ri tttotrice prcsupunc inlantrrirca nrai rnultor ucliuni. \uscaptilrile dc a se ru;risi in Itrnna proplrsi sprc inrAtarc in sitiraliilc c()r'lcrclc din r iati; slLr dir-r respr'ctir a discipiiira sportir a Aceasta conrlrirrare a acliunilor prrlrtc l"i stabilita cle prole:,r.rr'. sau poaie :;ii apartina tlecirrui cler (cunr r'slc cazul leritlcarikrr la .jocurik

se poat!' lr'aliza

sl)or1ive. q.ir1.}rrastica acrobattr;a pi ritmica. cte

. ).

Complexui de influenlare selectir'!. este format din gase-opt exercilii Iibcre. cu obiecte (mingi. basroane. corzi. egarfe etc.). in perechi sau ia unele aparate (scar'6 fixd, banca de gimnastica etc.).
selec,tirlnate. de reguld, din gimnastica de baz6.

cazul deprinderilor nr()lrice. e\ersarca se p(-iatc rc':rliza prin t urmiltrrarele proceciee rl.rctodicct I . ln tirnclie de continutul a doua repetari >uccesir e -. exerslrea grupati. in uare loalc repetArilc se atlrescaza rrnci anur.tritc dcprinderi. pe nnillind ohtine rea rapida a unor lezultate tiranc
'

ln

trune.

ln ultima vrcme se obsen'd clrientarea interesului subieclilor' citre cxercilii specifice eirnnasticii aerobice, sau streching-ului. Ele pcrt rcprerenra o aitemativa de succes, ruai ales in invalan'riintul liceal. r\ceasti inodalitatc de exersare este fiecvent folositd 5i in alte ibnne c.le r:rganiz-are a pracricarii exerciliiior fizice: gimnastica zilnici
': Gh. C3rsre.l.
lCrO0:

exersarea separata lranclorniza{al. cc implica deprindcri din diferitc categorii. carc se exerseuzi succesir'. Ilectcle nrai hunr- se obgin in directia retenlici dcprinderii. 2. in lirnclic de larialia paranrctrilor prQgramului lrr)l()r i:arc sta

.-

derularii urtci cleprinderi cxersaru-a \'ariabil6 care presupune existenla unor rilrratii ale caractc'risticilor spatit'r-ternporele alc deprinde-rii. Prin acest procedc'it
Ia baza

Gh Mirra AI. Moeog. l9tl0: Elena Firea, l9E+

fvltinrca StAnescLr. 2001

98

aq

sLlnt gelterate schetne de miqcaie ellcienti, itr raport cu rnodificarile conditi l0r de exersarc: .- exefsarca collstant[ implica varia{ia unei singure dimensiuni a clasei de deprinderi care se formeazil' 3. in func1ic de abordarea structurii deprinderii: nrecatrisnr tehnic de realizare a migcdrii;

In cadrul lectiei se insugesc. sub indmrnirreiL ne;:ri.jlocitii a profesorului de spccialitate, prinoipalele reirnici (individuale sau cier microgrup) de autoorganizare. antoconducerc qi autorrvaluare. rcgulile efortului tizic. procedurile de refacere a capacit.lfii de efbrt. etc. Tt'rate aceste achizilii trebuie sf, fie transferabile in timpul iibcr al subiecrilor. .
Dezv'.:ltarea calitf,tilor motrice

exersarea

globalI care presupune repetarea

intregului

-- exersa,rea analiticd constd in fragntentarea lrrecanisrnului tehnic, atunci cdnd este posibil gi condiliile o impun. itr elernente constituti.,,e. care pentru inceput vor ll Supuse exersdrii in mod
independertt. 4, llxersare:a tl]entald ce presupune ca subiectul s5 r,izualizeze rurental secvente ie cle migcarc Ai reulitele ex.eculiilor. E{icienfa metodei
este asigurali Prin:

in timpul lecfiei de educatie fizica abordarea calititiior uotricc


prin intermcdiul procecieelor nlctociicc. Procedeul lnctodic inglobeazd totalitatea operatrilor inrplicale de aplicarea metodei, particularizate in furrc!ie de condiliile qi .sitirotia
se realizeazi. de regul6.

concretd de desfEgurare a exersdrii.


X1.2, Metode de evaluare

inplicarea aspectelor cognitive. sirnboiice 9i dc decizie, in

le

gitturir cu dcprinderile vi zate; posibilitatea subiectulr.ri de a anticipa rezultatul acliunilor: prcgdtirea nlusculaturii, prin coutracliile de intensitate :;cazuti. generate in nlotnentul exersdrii tnentale; - diurinucazi stressul, atlxietatca 1i cregte increcierea in reuSita excculi i lor.

Evaluarea in educa{ie fizici qi sport sc re fc'ra iir sistcmui rjc rrdsurare gi apreciere a eficienlei procc.sului Jbrnatir'. in liir.rctic. ."le cibiectivcle stabilite. Ea nu se leferi doar la lezultlteic or'liuutc dcr subiec{i. ci poaie fi extinsd gi la niveiul acti\itatii pio[e'sorLrlui. ratr al eficien{ei derncrsului didactic specific lec!iei de cducatie fizicii. Toate aceste aspecte vor fi <liscutalc in caltitoiui cicstiitnt evaiuarii in educalie fizici qi sport.

Forttlarea capacitaqii cle practicare autonomd a exerciliului lizic prlesupune couducerea anuuritor p6r1i ale lec{iei de cdtre subiecEi. sau realizarea unor acliuni dc ordin metociico-organizatoric, dupl ce in prealr,b"il au dovedit ci stapanesc cunoltilitele necesare: ' incepind cu a'ii di' i'rnalul ciclului gimnazial de invdlimdnt. se poatc trece la o exersare ltentru valoriflcarea capacitifii dc practicare

'

Er.niua rea cunogtin{elor:

1. Prezentali rretodele de tlansmitere a irtlorttratiei utilizate

irr

autononti

a exerciliilor fizice irr lecliile de educatie fizica'

sub

2.

edrrcatie fizic,d $i sport.

Prezenta{i mc'todele de acfiune utili;rate

in

educafic fizicri

ii

perrnaneni.a supraveghere din partea profesorului.

spo(.

. Forrlarea capacitalii de practicare independerrtd a exerci{iului practice 9i prresupun. {iz.ic "subieclilor cu acele cuno$tinle "opo.iturea care sd le pcrmita practicarea in timpul liber a unei discipline teoreicc, sporlive sau altd formd de exerci{iu lizic. Exersarea in vederea formdrii acesl.ei capacit6li se reaiizeazh irr lecliilc <le cducalie fizicd ;colari sau in alte forure de organizare, degi valorificarea capacitalii rcspective se f'ace in tirnpul liber al subiectilor'
t00

i0t

CAPITOLIJL XII L)]iiEliTA I{l $l TI:NDINTE ME IODOLOGICE IN EDLICATIE

La uivelul planului tematic anual antonomia profesorulttt


rnanifestdL prin urmatoarele acfiuni
:

se

Fi7-lcA 5l sPoR'f

12.

t.

ittorl0nti{l irr r:ducllie fizicd 5i sport'$

unitalile de - stabilirea cluratei ciclurilor de leciii pentru invltare alcse: - egaionarea clc.lurilor de ieclii pe parcursul anului lcolirr; de invdlare - stabilirea numdrtih-ri 9i combinaliilor unitdlilor
abordate'irrtr-o lcctie;

in -;\utonolnia prestlptlne un anumit grad de indeperlden16' capacit6li in direclia autoorganizlrii' conciitiile Lrnor cunogtinle ii

auioconducerii gi atrtoel'aluarii. specifi ce procesului des{hqurat'

stabilirea ordinii cle aborclare a unitdlilor lungul unui atl $colar: unitAli - eventual. stabilirea timpui'.ri alocat abordani i-recirei
de

de invalare tle-a

Auronotria irnplicd respectarea unor legitali specitice' ce elicienla .ac!iunilor carrat--reri;re"..za tip,t-t! de activitaie 9i care asigurI lla sc lloirre rnanitesta ardr in platml profesorului cdt pi in ilrit'iri'insc'.
cci al :;ubiectuh-ii.

.. inv61are. , dectztt lua -, ^. La nivelui planului calenciaristic prof'esorul poate

privind:

Atttcnttnlia prolesclrului se regnseite in acllunile aceslula strategiilor inclreptiire in rirreclia deciziilor. a stabilirii obiecti'elor 9i
a

itrente aiingerii iicest{)ra. fie ,r\utonomia prolestlrulrri de eclr-rcatic frzicil rrebrrie Sa specialitate' clircurata in I'tlp(.)rr' cl,l trei elelrlcnte: programa de acrivitalii' rue.Loclologia necesara intleplinirii obiectir elor 5i plnnilicarea
?i)

unitali aleserea rni.]ioacelor necesare aboriiirii f'recdrei invalaie gi a rnctodologiei de aclionare: - programarea probelor de control:. * ut.g*r.o lormei de elaborare a riocumentului de planiiicarc' factorilor de conclucerc (dircctor'
de

lindnd uont ;i de sugestiile inrp".to, cle specialitate" 9ef cle catedr[) stltonLrlll lll Planul cle lec-tie permite prol-esorului si aclioneze

chiar in furrclie :r)eqerea. in i:tinclie de condifiile materiaie concrete 9i cdror elcuiente specilice r'or .le lplir:nile ele''ilor. acelor disciplinc' alc. l, srrpuse 1:rocesttitri de inr a1are. Acest lucnt este posibil prin p.oe.arr-tci pri!incl op{iunile proi-esoruh-ri 9i cele ale elevilor' ",,".,,.4.,;t. dif'eienliare a rezultatelc,r elcyilor' sau prin prin "ral,ia.ii inclividuale de pregdtire' celc' c,irc tizeaztt lrasecle ',-,sibilirur.I,

in I"',,g,ru,','to de specialitate olcrd o larga liberrate profesorttlui

ceea ce Prive;te:

a lectiei: stabilirea ditratei pentru itecare vei'igd ordinii cle abordare a'iemelor leclici: stal-rilirea Ieurelor proprlse: opeialicrnalizarea r.lbiectil elor subordonate

b)N,leioclologiautiliZatainVe'derearealizariiobiectir,elor prograntei dc specialirate' depirrtlr: in m-are mdsura de cunoStint'ele'

iles{,'r;surar6

cont iepiincierite peoagogice 1i experienla profesorr'rhti' Acesla- linAnd sieCttcui actlviralii, are deplina libertate in alegerea Je' tegitatile'gi pot r'rroJel.rr. nrijloicelclr. lbnnatiilor de 1"tcru sau altor elemente care iavoiiza proccsul de invilare.

supra'egheiea stimulatc interesele 9i aptitudiniie suhiec[iior' prol"rorr',fui. Asrl'el. sunt desihEurate' in rii...fio menif-estdrii clcalivitatii in actiunile o buni cru')oaiiere a spccificului Activitatea o

_stabilireanroclalitirlilordeevaluarearrir,eluluiclel.ealizarea obiectivclor leclieil itatca ocestora Autononia sutieclilor se regiselte iu acti\

in tirnful iecliei sub

incirumar.ea

gi

".t;;;;tp;tiupun" espectt care nece'si1d activiriitii 9i un nivJ Jt t*tt'iit ridicat' tirnpul iecliilor de edtrcllic in pregatire prealabilA A" toiitott' realizatd
fizica.

0,,,r'.,1sasr:d creativitatea
rJ,:-rc

c)Planitlcareaacti\ilAiiioferhprof-esontluiocaziasd-9i 9i et-rcienla gAndirii in elaborarea


or de p lani ticare
spec i lice
:

r-rmetttel

spatiuiui de.destigtirare amunitor verigi ale teclici. organizarii ajutoruiui in executie unor colegi' activititii, srpraueght'ii-51 ucortii'ii etc' Sunt solicitate tri iil arbitrarii unr'li -ioc bilateral sart altei intreceri'

in direcfia conducerii Autonomia subieclilor se poate manifesta a

' descrisi pent:-it JtLintl dala de Gh Carsiea

102

103

acela$i tirnp in:buri5t61ite. cerpacitatile dc autoorganizare. autoconclucere gi autoci'aluare. ,A.sigurarca unui anurrrir grad de libenate in leclie. reprezintA un

irnportant derners

ir direclia forrnErii capacitaiii de

practicare

irrclependcnti a exercilirlor' fiz,ice.


12.2. Prt-rblema fizarea

I)roblenratizarea. sau irrr'Starea prin rezolvarca de probierne. reprezintii o variantd coutplexd de apiicare a iuvalarii prin dcscoperire
(

euristica

),

ppera{iilc

Accasla consti intr-o serie dc procedee prin interrnediul c6rora se crecazi situalii problem;i care ilripun subieclilor perltru rezoltare. analizalea relagiilor dintre elenrenrele constirueute iii elaborarea unor soh.rtii care sd fuloseasci cuno$tint.:le de.ia existente. () situatie problerna se constiruie intr-un plan de actiune reaiizat anticipat. lblosind anr-rmite repere care sd ordoneze $i sA orienteze 0(:tivitatca in directia prevazuta. Aceste repere sul.lt reprezentate de

intreb6rilor gi sugestilor bine selcctionate

perrnitd elaborarca acelor repere ce vor asigur a o soiiciiare corespunzitoare a acestuia. El trebuie sd imagineze acele sjtr.ralii care sd f)rovoace rdspunsul a$teptat, valorificAnd baga-iul rnotric existent: accsi lLrc;-u cste posibil prin intermediul par:cursurilor aplicative tdrd men{iorrarea rnodalitatilor de parcurgere. situaliilor tactice pentru care nu se ot'eri modalitatea de rezoh'are. intrecerilo[ ,.i jocurilor bi]aterale. tenielor cic intocrnire a conlinutului anumitor verigi ale lectiei sau de elaborare a prograrnuiui din gimnastica soortivi. artistici sar.r aerobicd. etc. b. un motnent de analizd a sitr.tatiei propusi spre rezol',are. in care colectivul cstc angajat intelectual. afectiv Ei volitional. Cu a.jutorul

intreprinse de suhiccli pel.}tnl rezolvarea prot:lc'rnei. q;i iru un caracter orieniatir'. carc oflerd rnulti liberlatc in

ai actiunile

ale-rerea variantelor de solutionare.

Siti-ra1ia-probicnra deterrrinzl la nir,el psiholcgic. o s[are corrflictuala gcncrate de rrivelul cunoafterii gi experienlei subie ctului ;i clificultatr:a situatiei supusa rezolr"irii. ca aspecr de noutate ce iuviti

de cetre profesor. Rdspunsurile oierite presupull o selcctirirraregi reclrganizare a for.rdului rr-rotric eristent...olicili,rrrl capacitatea de gcncralizal'e, creativitaiea gi spiritul de analizd ;i cir:ci.:ir"'
rcstructurare

c. morrrentul rez-olvirii situa!iei-probletni. care prcsupllnc pc ldngd elaborarca solutiilor de citre subiecfi gi confinnaica rczullatillur

gi tbnnulate- prol'escrul orienteazd. cdnd cstc ncccsar. alegcrea subiectilor. Pcniru acesl rnoll'le!"!t se pot irnagina doud situatii: - profesorul oferd variante de rezolvare a situaliei. iar suiricctii opteazd pel)tru cea considerata corectA: - nu se o1'era nici un indiciu. subiec[ii soiutioniir.rd singuri problenia. irr funclie de cunogtiinle" posibilifiili ii expr-ri...1.)1a.

subiectul la chutare. intuire gi descopcrire a soluliilc-'r 45. Accastd dificultate trebuie si asigure un nivel optim de stimulare gi actir,are a clcvului, pentru a obiine o irnplicarc totali in demersul generat. In cazul abaterii. in sens inferior sau superior. de la optimul solicitarii. situalre posibila datori16 complexitalii problerrrci propusc. se
int'egistreaza o sciclere gi chiar pierdere a irrtei'esului pel'rtru participare a constructiva. creativa, la rezolvarea sarcinii. Aplicarea problernatizarii implica existen!a a trei momente
succesive4(':

al subiecgilor. Rezolvarea situaliei-probiernd se poate iealiz-r irr.j rirai multe ciri{7: - profesorul a.jut6 eler ii si rezoh e situalia proilusa: - elevii colaboreazd pentru solutionarea probleurei,

-' fiecare elev of'era solulia


rczolvarea problemei.

considerat,l optinrd r)eniiLi

Aplicarea problernatizarii conduce ia dczr oltarea crealir jLt-riii. imaginafiei, capacitrilii de analizd qi decizie asupra unei situalii. spiritului de cercetare gi initiativd. de argurnentare a optiunilor manifestate in rezolvarea situatiilor problemd.

a. conceperca situalieilroblema solicita din

partca

pro{esorului. pe langd o buna cunoa;tere a particularititilor gi nivelului colectivului. ;;i o pregatire profesional6 corespunzdtoare, care s5-i i:
16

L Cergirit. lv9?

Nicola.

Gh. Cirstea. 2000

1994

I04

105

2.3. -.\lgoritnii:ir reti

Descrierea unor algoritmi impune in educalie


elemente:

fizici

unnatoarele

AleoriunizarcQ esIF o rnetoda tle ralionaliz-are a invilarii 5i pred;irii. ciire ArL'la bazd algoritmii. Ea se constituie intr-o structurd seneral valabila. care sc poate aplica in situaliile standard. inldlnite 5i in
eciticalie fizica destul dc tlecvent.

prezenla unui cod sirnbolic sau grafic (litere, ciire. tigrrri

geometrice):

- sii includl un numhr optiln de actiuni

pentru

realiz-area

Lltilizarea aleoritmilor iu activitatea didactici reprezinti un criteriu irnportant ln stabilirea unei tipologiirs. din care re linem
Ll.rna10a|elc: r'ar iante
:

Algoritmr"rl poale fi definir drept sisteuiul de operalii firnd;irnenlalc. neccsarr' 5i suficiente. care aplicate intr-o succesiune unic cletermiriata contribuie la rezolvarea situagiilor tipice din procesul liirnratir'.

n llgoritrni pentru descrierea

obiectivelor. reprezentali prin

obiectivului, seler:{ionate pe criteriul eficienlei; - sA prezinte o dozare corespunzatoare realizdrii olriectivului. in condiliile respectdrii panicularitdliior bio-motrice ale elevilor: - sd prezinte aspecte legate de aplicarea lor in leclie. De obicei, in situaliile supuse invAldrii. se impune distinclia intre ceie algoritmizabiie si cele creatoare. intrucat aplicarea accstei iretode poate aduce, in uneie cazuri, prejudicii procesului instructir'-etlucati\'. prejucticii care constituie Ei limitele acesteia. iir educatie fizic:r acesie neair-rnsuri se datoreazd urmdtoarclor situalii:

coffrpoi'tanrentele unniirite a se tbrma la eler i in dilerite etape; e algoritrni dc continut. c&re constau intr-o descriere

ai;loritrni cle iristruire (didactici), care cr"rprind totalitatea op-rcraiiilol ii regulilor. specificc profesorului 5i elevului.
neccsirre clesiipr-rr[rii piocesului dc predare-invafare; " algoritrni de predare. specifici activitalii proi'esorului: r algr.lritnri de inr'6gare, specifici aclivitalii eler-ului;

ronrraiizati a Lrnor unitili cte congintrr: $ algoritnri de rezolvnre a situaliilor de invilare; * algoritrni nrcrtrici, de execuiie;

- anularea rcluiui creativitatii gi imaginaliei. prin catirttl stereotipizat care este irnpus in solutionarea problemelor: - prezenfa unor elemente core nu permit eliborarea
algoritmilor. cunr este cazul iocurilor sportive:

apitrilia unor situa{ii neprevSz-ute. a cdror anticiparc 1i solulirrnare tipica nu este posibiia. Intr-o perspecl.ivi rnai arnpl&. este intportant srj tbrtrrarrl ll e Ier i

capacitatea cle:

artaliza situaliile apAnrte

gi de a elalrora ei

inyiSi

algoritnii destinagi rezoh'5rii acesteia.


12.4. trnstruirea

. ln
itlgLrililnl:

algoritmi pentnl descrierea evaluarii.


ecirrcalie I"rzicI se
a1

pot identifica unndtoarele categorii de


cl

prograrnati

' J()

sL'

ln

idactice a pro t'esoru lui ; als.oritrni specrtici a.ctivitalii didactice a subiecuiui; aleorirmi speciiici conlinutului procesului de educatie fiz-icil. elaborarea algoritmilor spccifici activitalii noastre, trebuie sl
:

sori trni spec i tic i activitalii

t'cspcctc trrmitoarele cerinle

lle bine irnalizati structura elernentelor supuse in\.alArii, in ve derea dcscompunerii acesteia in elernente distinctel - sa fle respectate legile dezvoltdrii biologice, particularitaliir
sa de viirstd gi Irivel de pregdtire ale colectivului.

Ilspiriua de ideile ciberneticii gi de aplicalile acesteitr in sitLtiitilc dc irr:;truire. instruirEa prograrnat2i porxeite de la prernisa ca ;i inti'-t-r situalie de irtvilare. intdlnim un tip de comandi qi c,otrtrol. al unei activiidli cc asig'.rra f1uxul infolrnaliei. precurrt pi un sistem de reglar: ce are la batzi principiul t-eed-back-ultri. Acca,sti rnetocii constd in clescomptttterea elemeutelor sttpuse invifarii in unitali de complexitate dil-erita (pa;i rnetodici) 1i elirlonarea lor intr-un algoritm de dillcuitare r-trricA pentru tofi subiecfii. z\.stt'el. materiaiul de inva;at este prezenlat sub fonna unui prograul. al cirtli suecesi depinde de respectarea unor principii irr operaliilc pe carc lc impliclio:

"r

cl.

"' dupii (ih. Cdrstca. 1000

flcrghrt. !997

106

i07

prillcipiul patrilor mici 9i ut p,og"'ului graciat' iespectat in slructurarea inlormaliei. .Acest fapt presupune ilupdrlirea tnaterialului in secvenle de lucru, a caror ordine de abordare este unici pentrtt toli subiectii- 9i asigura trecerea de la o treaptd de clillculiatc la alta. intr-o succesiune gradatd 9i i1U-un titnp speciltc fiecdrui subiect. gru;ld valoricf, sau colectiv pentru care

"

alege

pe cea consideratl
sa.

corectir.

in

luncf

ie de

clrn();tinle]c.

posibilitalile qi expericnla

Aiegerea rdspunsului corect pernrite subicctului sir acccadir 1a unnitorul nivei de dificultate, in tinrp ce o solu!iona|c gregitil airal:e

a tbst eiatrorat Programul;

principiut participar;i active ce prestrpune implicarea totald a elerlului in pul.urg.rea fiecirei unitali' care conline atAt tr

dupd sine irnplicarea sa intr-o ramrtlcalie a pi'ogran]uir-ti. Lrtlde..prin inionnalii 9i explicalii suplimentare este relevatd catrT'a greleiii 1i la modalitatea de reparare a acesteia. I ilterior elevul este reirittiis pelltru a rezolva situa!ia ;i a accede lii llivelrti unitatea principali
urmdtor.

infonnalie cai 9i o aplicalie pe care acesta trebuie sd o rezolve: o principiul ritmului individual de studiu este asigurat prirr .oru.t"r,,i indiviclualizat al programul''ri stabilit' raportat la posiLrilitalilc fieciirrri subiecr (grupa valorica sau colectil')' aspect pe care elimina concurenla in procesul de invdlare' axandtt-sc'
calitatee gi gradul de insuqire a infonna{iilor':

subiectuiui de a greqi. progralnarea latnificati i'aloritlca

* principiul verificarii ;i intdririi irnediate :;i directe a corectitudinii rispunsului se asigura prin aprecierea ;i

atttoaprecierea execuliilor. care oferi un supcrtl pentru reglarea 'lott'rclatit. rep'czinti modalitatea prin care clesfiqurdrii aeri\.iralii. trecerea se constata dacd niveluI lranifestat cic subiect, pclnlltc

Spredeoscbiredcr'ariantaliniard,careanuieaziposibiiltatca ic.ieca ca se poate inv,lla ain giegetitJ cornise' Prin acest iapt se in-rpicdir:a asirnilarea mecanicall se asiguri o lnotil'atic a<1e*'aiii inr irtii'ii i' ciuda impiicarii tot nai e'iclente a te.riiior ciber:rletic.- in procesul diclactic. realitatea aratd ci instrr.tirea programata llu.poatc i. iroau.. aceie transfo.llhri raclicale in proccsul de ini'atirrdrrt se strreciai Acest lapt g"nerul qi ilr aciivitatea rJe eclucafie lizica in iatoreazl situa{iilor uneori intpre'izibile care pot apdrca. i' tilrrp''rl acti'italii. precunr Ei scl'lionirilor creati'e inrpiicate de ntrur'titc
eiemcute care se Predau.

la uuitatea urtnF,roare. sr.rperioard ca dificultate' a progratnului umrat. Nurrtai dupa insugirca corccta 9i corlpletd a infonnaliei'
sutriectrrl poate sA avallseze la secven!a utmatoat'e:

reuSitei se respecta prin validarea eficienlei progru,r,,rlui. care are rolul iJe a asigura optintizarea 9i priu obiectivizaLea proceselor didactice' Acest lucru se obline pdna la url procent de aplicarea .*p.ii,rr.ntuid a. progralnului,

o principiul

Tcrtodat[. se poate iurcgistra o sciderc a interesuiiti l]r)i]iru rezol'area sitLrafiilor pri' raspurisuri dcja t'imulate' ceee' ce irnpiici ;i spcr:ifice o disparitie a dialoguiui profesoi- subiect yi subiect- subiect.
procestrlui didactic.

t2.5. Tratarea diferenfiatl

liniari ;i ramificatd. lnstruirea programaia liiiiard (SKINNER)' sau a rispunsurilor ordine' prin construite. consla in parcurgerea unitdfilor: intr-o anumitl

gregeli dc rnaxim 10o/o pentru un colectir" Sunt cnnoscure doua tiiuri de programare.

Aplicareaacesteirnetodeinrplicdprirrcipiulaccesibriittrtii conlinutului qi inctit,idualizarii instruiIii. r.reccsitlinct re.spcctarca


paiicularitatilor: bio-motrice ale colectivului de subiecli'
dccat in procesului ftlrnlativ. in educalie fizici nr1 iie poate rcspecta' cazuri foafte rare. principiul indilidualizarii instruirii' in ':azul Pentrtt ca obiectivete propuse sa poati ll atinse' chiai li bio-motr-ica ia niv'elul crllectivelor. in ecltrcilIic lipsei de ourogenitate grupe irzi.,i ,* apelJaz-d la orgarlizarea 9i ciesi'l9urarea aclivitatii Ile srrbieclilor. Jiterentiats dr,rpi criteriufpotenlialului bio-rnotric al

profesor 9i pe carc alegerea unor rS,spunsuri anLrior elaborate de cdtre eiirnina posibilrtatea de eroarc sub]ectul <ioar le executa. Prin aceasta se in rezoh'area situaiiei proptlse.

Datoritacolectivelorpreanullleroasegiparticularitaliior

prin Itrstruirea programatd rarnificat6 (CRO\\rDER) se remarci existenla raspunsurilor la ale.gere 9i unitdli de dintensiuni mai rnari 9i

prezenta unor elemente complementare' Pentru

solulionarea

dintre care subiectul iroblernelor se oferd, mai rnulte rlariante,

l'a

r08

i09

v
sunt cclnstituite in urrna veridcarilor de 'alorice5'preg6tire, la lrrcepr-rtul pertoadelor de 9i se recomandd sd aibI un permita subieclilor ca in func1ie de temele caracrer rleschis, care s[ abordare gi de posibilitAlile manifestate. sA poatd accecle la ttna dintre eie (cle reguli. se organizeazd grupe de avansali, rnedii, incepdtori), Aeesic grupc
rrnclu sit belicllcicz.c dL- un program de inv6!are eficient.

este simplu

gi fidel cu originalul categorial, pentru

a-gi

dovedi eficienla; - este rnai omogen gi mai abstract decat originalul, pe care il reflect6 rezumativ gi limitat; - este un sistem inchis, nemodificabil, in perioada demer.sului didacric;

Prevederile ctirriculare, prin traseele individuale de preg[tire, perrnir tl.atatea riil'ereniiatf, a subiecliior, in funclie de opgiLrnile privind piacticarca uticr anutrtite ratruri dc sport.

acestor grupe un rol important il delin liderii' care constituie intr-un a.iutor real 9i necesar al profesorilor.

in cadrui

se

esle precis cuanrificat, prin parametrii de ordin calitativ

gi

cantitatir,.

Aplicarca acestei me tode in educalie fizica, asigurA et'icientizare tr procesttlr,li" prin generarea uuui confinllt adecvat nivelului rnaniii:s'-at de liecare subiect.
i2.5. t\Iodelarea c.:le ce urmeilzil \'om prezenta rnodelarea din perspectiva acceptliiii sale ca mctocld de instruire, care prin intermediul modelelor, clcrerrninii eievul sii participe la o lonnd de activitate practicA (obii:cii"'ata). carc se transfbrmd intr-o nortd acfiune ceruli de

O tipologie a modelelor din educafie fizicd poate fi realizatl dupi urmitoareLe criterii . in funclie de modul de concretizare, distingem: - modele ideale (teoretice), cu referire la perceplia
:

societilii asupra fenornenuiui abordat; - rnodele rnateriale, reprezentatc

prin

nlachete,

in

proroiipuri, ctc. in funcfie de calitatea ior, deosebim: - modele logice, care se verificA total sau parlial prin determindri speci tice ;

- modele matetnatice, exprimale prin


matelnatice, procente, citie, etc.;

ecuaf

ii

i1c

r.irrulart:a unor eletnente supuse invdfdrii. in accepiie didactic652, folosirea modelelor, lnaleriale sau ideale,

ca analogii ale realitSlii cu caracrcr de instruntent,

organizarea gi procesultli instructiv-educativ, reprezintA esenia nlodeltrrii. clcsfbgurarea ca rnctodd de instruirc. \'lo<ielul estc rezultatul tlnei construclii artificialc, imaginari sau concretizat.l material, realizatA pe baza unor ralionamente de analogie care tin(l si reproduc6 un originai (omen, I'enomen, stare. situa{ie, etc.)' I4odelul nu se identific[ cu originalul, intrucat el reprezinti o reducere a originalului la livel de elemente esentiale 9i definitorii, necesare expliclrii sau abordarii acestuia.

in

. in functie
cunosc:

modcle empirice, elaborate pe baza unor speculalii, anticipdri, sau aprecieri, toate avdnd la baz6 experienla anterioari sau observaliile iniliate in respectiva direclie.
de perioada de timp pentru care se elaboreazd
se

modele finale, realizate pentru sf0rp^itul ciclurilor de invdfiim0nt; - modele intermediare, elaborate pentru fiecare an din cadrul unui ciclu de invbfdmdnt;

modele operalionale, stabilite pentru fiecare lectie

desfbgurati:.

Pentru eciucalie hzicit au fost identificate

ttrmdtoarele

caracreristici ale unui tnodelsi:

ir Gh. Carsrca,2000 :t clupr


- i. LerLh,t.
J1./v/

Activitatea de educalie fizic6 stabilepte rnodele pentru diferite stadii de evolulie biologic6, structrlrare pe urmdtoarele componente: - cunogtinfele teoretice de specialitate; - capacitalea de organizare a activiialii; - dezvoltar ea ftzicd armonioasd; - calitAlile motrice; - deprinderile motrice (de baza, utilitar-aplicative, specifice anumitor discipline sportive) gi priceperile motrice;

Lii

Cdrstea,2000

110

l1l

_ capacitatca dr: ilracticare autonorn[ a exercifiilor lizice: capacitatca de practicare indepeldentd a exerciliilor fizice.

v
CAPITOT,UL XIII
MI JI-OACELE EDIJCAI. IEI
I-

IZ,]C' SI SPORTI'I.,UI

Evaluarea cunoEtin{elor:

Miiloacele educatiei fizice ,si sportului sLlut elelnente prin carc se poate realiza ansambiul functiilor $i obicctir e lot acestor dour'i
acrivitdti.

Mijloacele reprezintd instnunenre didacticc (dai nu riuniai)

cirre

2. 3. 4. 5. 6.

i.

in cc consta autonornia in educafie fizica qi sport'/ Ce presupunc. problernatizarea in educalie fizicd gi sport? Cum se aplicti algoritutizar:ea in educali e Iizich 9i sporl? Descrieli instruirea programata in educa{ie fizica 9i sport? Ce presupunc tratarea clifercn(iati in educafie fizicf, gi sport'? In ce constd modelarea in educa[ie fizicd Ei sport?

asigurd transpunerea con[inutului instructiv-educatir'. prcgitirea


subieclilor in vederea oblinerii unor abiiithli. capacitali sau perflonrrante' sportive care apartin deopotrivi sferei fizice gi psiirice a rrersonalititii
acL'stora.

Literatura de specialitate conscrrneaza o urarc varietate cl,; rnijloace. dintre care cele inai curloscute sunt nri.ilc,aceie spccrficc si rnijloaccle asociate educa{iei lizice ;i spofiului.
13.1. Mijloacele specifice

lviiiloacele specifice .srult instl.tlurentele celc irt;Li ittiitoitlittr:


deoarece ole asigurd iu rnod direct oricc i)ro*?res iit r:.-el dczl'oltarea sotnatici,. tunc{ionalii ;;i nrotrica a onrulrti.

c- J.tiiir:,-tt
rr

Miiloace sper:i1.ice suut: exercitiul fizic. rnasulilt' ti,-' relilet)r'-' capacitilii de cfort gi a.paratura de specialitate.

In

prezent. milloacele educatiei fizice

diversihcat^ devenind lnai cotnplexe din pttncttrl de r'<,t1ere el cfct:ic:i'.rr. din urmdtoarele nrotive: dezvoitare a gAndirii nretociice (crre a irnrginat noi cotrrbinatri si nrigciri). instalatii gi aparate rtoi 5i iilt; otiLritrteil L!rol' cunogtinlc din alte dc.lnenii de activitatc.

9i spr:rtuliti

)-ar.r

l3.t.l. Exercifiul fizic

in acceplie cliclactici. este cel trrai itrrportallt itlstrLulleilt. c1l multiple functii Ei aplicalii in prograrnarea si rr:alj,rareir pl'occ'sultri dc instmire. El face parte din tc|nologia preddrii gi a insLr;irii c'.or.riinulului
cducaliei flzice si ai antrenaurentului sporti'i'.

Etimologic. tcrntenul de "exercitiu" provinc din latiricscr;l

ir,l
t

I)rrpd L $iclovatt. cxerciliul tiztc rcprczintzi ''o acti''ine " preponderent corporald. eiectuatd sistematic 5i congticnt' in scoPul
,

"exercere''. care insetrrna repctarca de mai t,ltrlte ort. pand la ciiltigarea uqurinlei sau a abilitdlii in efectuarea utrei rligclrri.

[,t'

rt2

t13

17
()ame;llc'r" llr-'rlecltotlilrll dc./\ ()ltairl ltztre 1r a !apdr"ltalll Dlr)trle c n alte'
e

v
C-tl

lnt9. c\crcltitll flziu !'stc r) a(llunc mr)trllA L'tl \ aloar!' instntlnr'ntalat. L{)nccptll il i)r()sralllitl itl i.'derea realizarii tlbiectir elor proprri educatiei tlzrct ;i antrenamcntului sp()rti\ (dezroltarel torricitirtii 1i i.r lr()llcillt!t t.nusculare. insulirc'tl 1i pert'eclionarca ditprln(ienlor,:r il prtccpcrilor tttiltricc. dczvtritarca calitatilor m()lrlr'c il
Lt\

Dupi Nfartin (citat cie Weireck). tbrma exerciliului fizrc are o


stnlctqra: - cinernaticir - reune$te ilspcctelc spalio-iemporale ale mi5cdrilor: . repartizarea pe f'aze a migcdrii. 1

tlr" l:ricrcrtiul liztc ntr rrcbutc inlclcs nulnal ca () rL'pL'larc slerc(rllPA. ci ca o.ir()slbllltatc dc adaltlar*' p(-rlttanenla la condrliilc c\lcrnt' $l tiltrrfrlc. in lccst c()nlc\1. clerutlrul ltzrc ntt prL'supune doar tr rcpetarc sisteinirlica' ei ;i porihilitatca tlc a.c(rnrtrui. dc u asamhla' pe baza rtliycarilor lll\ alillr. () e onduitR mfllrlca prrlprie suhic(:tultli !'are a ltsrrrrili:t anrttnilc eult(\!tlnlc nl(rtri(e. pc care lc crlcrtrrrlzcazB apor sutr I()rnrir !rlrllfuflanrctttttlttt rtl()trle. Nii t(ralc tl'll)carilc 5atl acllunilc r).)()lriec pol tl c()nsidcratc c>;clcitri iizice: parrie ularitatca distrnctir a a erclclliLrlui lrzic este data (id,:'irrrc(.-l'danta cr)rttirlrtlrlui yi a lorrtrci acesluia ctl cscnla eduealiei riziuc;i sportului 1i eu legitalilL'acestoril (dr'c\emplu. aleparea esle tr ilciiunt, r\li'cltt de crrntuuA. e i.lre poalc der crti crere ititr cind i sC e onl(ri i'3g,tlli prccisi dL'Prilcllerrc. rnodulttiti ralitrlllle cJe c'rrctttic' o atrutnita
ri capacitalii dr-'cl'r.rrl
t

t\ '.

r o c

caracteristicile de vitez-dl
repcrcie temporale ale thz-elor nigcarii (duratl, ritrn);

iungirrrile gi traiectoriile rnilclrii caracterizate prin direclie.

anrplitudirre. - dintirnicd - se referi la tbr{ele inteme gi exteme ale mipcarii: r lbrtele cxteme (gravitagionald. de reaclie a reazemului. cle tidnare

a aerului, centrifoge

ii

celrtripete cirre se. nanilestd

in

timpul

mi,scirrii etc.): t'.lr1ele interne (lbrta mugchilor).

Structula dincmica a. exerciliului tlzic se rettrfl gi la relalia dintre puseele cle for{6 qi dc tianare precum. 5i la coordonarea irnpLtlsr,rrilor pa{iale care permit insurnarea rbrlelor. Adeset:,ri. in Iiteratura de spccialitate. forma erercilirrlui tiz-ic este sinoninlir cn tehnica dcflnitii ca ansarnbhl de procedec' stl'i)cttlrale e1'rcir,'ute 9i lationale, pentru indepiinirea anutnitor sarcirri ulr:tt'ice.

rl',,zlrte a cliri'lLrlLil ctc.

).

Conliuutrrl 9i fornra e rerciiiului fizic.

t'outirtulul erertitrtrltri llztc. struct[lral pcntru a ctrndrtce


rclLlizurca se oprrirri lrnirl al ctlucaliei tlzlcc (5p()rtttlui). cuprinde.
1

ia

Clasificarca exercifiilor fi zice, Critenile utilizate pentlu clasificarea exerciliilor lizice sunt variate gi contltlernentare. dar nici unul dinlre ele. luat separet. ntl iloite cuprinde intreaga.qanrd a efectelor pe care le au dit'eritelc tipriri dc
exerc,itii.

- nilicarllf eorpttlur s0tl illc' st'gmentelor (translalic. r()tatic.

[ra I ansarc. rds uc i rt--. c irc umduc ic r:te. ): eliirtul llziu srrlreitat. apreciat pnn paramctri sii pnncipali { \ ()lunr. inLe ti:tllitr:. ct'tttllctttatc' 'pi delisititte }:

Prezerttirn

irr

continuare

conforrn celor urai utilizate

o clasificare a exerciliilor l'tzicc" cr.iterii. , ,.i (r, \


pi al lornrei:

asupra contpoltamL'ntului uuran in ansamblul sau) lrorrna exercitiului lizic r.'prezinta modrrl irt carc se succed miyciriie corllponentc. precutl ii relatiile dintre accstea. L'a este legata cic ospcctul c\tr-rior. r'izibil. care da atributul calitativ al migcarii. Daea coillinutul inscantna coordonan interne 9i procese L'nergetice complere. l'crrma crpnmd plastica miScArii. ritnrui. lbrla dc redarc. serlnilicalia sa.

cibrtul psihic. respccti\ gratiui tic solicitare ai pr()cesel( )r psihicc (eunoscindLr-sc ce e.\crcitiul esle un act voluntar. intentionat 5i orientat con$lient. a! and inlluenle benetr ce

l. Din punct de t,erlere a structurii

exercilii analitice, 9i elobale - rcprttdLtc iitlglllentar s*u in totalitatc-. cu o anumitA siruciura tehnic6. o situatie tehnico-tactici l;ett 0 alti sarcini rnotricd: exerci[ii sirnple gi comple.xe - atl o influenli selectir'ir sau de ansamblu asupra ullor capacitdli, ciilitali etc.:

erercilii stanclaldizate gi variabile presuplln o invalare: cle tip


algoritnric qi creatil'; exercilii speciale - reproduc sarciniie pe care le solicita corrrpetilia intr-o ranrurl sau proba sportivA.

11,1

115

It
i. 1,)rrp,i .-t.rrltrl tlc''-rtlllir :;rc c\crr'iltulttl rllilt rliif t t\!'rrtiti rrr r'r.rtltli('.lrt llll(rrl'i t'-rtl PJI'1lllclrii r' tlclirritr r rlt.:i.ttlti ti.lliF c:tltijilll\ p'lLlzt'r' e[\: \'\c'r..\'rrctl:( r(Jllzeaza itl ct'rtditri I c\tr(ltll !u (t.t(iiiit.lr( c\lti]it)'i lrJ:e\' tllllil'lr'itf licah\ e c\t(rll( dcllrrrtt 1.l11f lrn$ frllllll( 1'rlr'rilllt' {tr. ). nri;tjrtt litl ;t l c\Cr(ttlI !11 c'-)(iiljtltrt' tlll.\t.] - .ltiil J).lr'tlllctrlI (lr- r!'P(lJrl' ]Il1(ll:llill( 1 lrlltrl) \r)tlLllllllc c\lcrllc :trJll hlllc [rrc!iziltc ('ll t)h(lil\trlr')' ful)tftl tlll Pilrr'llr\ >c r('lll1(iilii errnli-rrtn tlt't'i llr!cllt'1rl o crerclrir t;-rri "trtlilit'trc tt'l11Pt'' uniti-lrlll )' rulicritli l Jlcr!ilrd tl1 r'r trril f L' l(rcn \ 'lrt'lt itl rclerttrritrrrrrtltlleltrt..trl\l.l_.ll|(ill..l\leI((l|lll)ctiti\.\l|]1.(:tlJrtl[| itltr'}L llllrcil (lc el't!'lllletlte' t11J\tll',lrL'il pcrl{}rlll'llltclirl' r('l}11'ltc )) .i litrnii Il,litlld clcclc[t'r ]tc e ltrc lc irttltrt' t c\crt llll pt(!;ttltLrltfc' :fccil-ttc ;t ri'' c\)11\Llr: ,: [)rrpir ..ritt.llrlc l]l\rtrltu \ l/'llc , ...r lZl( ,l c\urr t!il irclltrtl li't'llr' r ittza rczl:tctll:t' !trtrl'Li()ll'lrc' 'llllclt" l'lrct cte. )l ilellll\l tt'rlllhlll'ltlllts JLd)l(rril l)trnlr lll'rtll tlc ttte iirtltlttrii adtltttttalii i (ll :ttci dc llislF Ctl I f\crcltll etl llilrten{r' ett ltatltcrc' !tl !:illltcTe' gittttlitrlit:0 rtttttut ttl,:,.1i,. lll.llc. e [i hitte r dc
1

trarrsferului). apiicativc, creative (sub fon.na de .joc eleat.oriri). de


intrecere, de recuperare (cornpensatorii). dc cxpresie corporalS.. 12. Dupd struclura socialS de eibctuare:

cxercifii individuale. in gru1t. mixte, dernixtatc. 13. Dupa gladul de constrallgere;

exercilii tipizate, semitipizate. iibere.

in

antrenatnentul sportiv. irr func{ie cle obiectii'clc de instruirc

Ai

de pertbmranl5. se disting:

rnijloacele de pregdtire gencrala: cuprind exercilii din diverse ralnuri de sport. care contribuie la dezr,'oltarea firncfionald gcneralh
a orgauislilului. asigurAnd gi o pregiitire multilaterala:

>

rnijloaceie cu caracter mixt: contin srructur-i rlotrice apt'opizrte de procedeele tehnice specifice probei respective sau exercilii care stiltt utilizate in lazele initialc alcr invdtdrii unor elelnente gi prt-'cr-dee
tehnice corilplcxe:

mijloa,:ele de pregdtire specificd: se regesesc sr.rlr loruta pi'oce deeloi tehnicc sau a actiunilclr tehnico-tactice avatld cit l;trop rlezrtll',at"ca supcrior in cornpctiiie

capaciti!ii motrice specifice. cea c'are \ta asisLlra un ral.lclalltcnt Nlisurile de rif:rcere a capacit5(ii de elbrt

:p(rrtI\ t . DLrpi sp111ptrncl)tclc i'tt1tI{ll'tlllcl1ltll(tl

13.2.

i c-r.crciltl(lc p!-e!illlrc llzrcll' tchrtttii' trLtlLil' i. f-)r.r|ri r i :lctrtc le hlrll(l g! ce :(ll lull'rtc
r.rr;rcitrr ncurr,rttri:e rrrare. eattritrrc\pirut()rii. 8 l)upa nAltlrl colrlrae !tci tttu-'cttlltrc' o c\crcltll dttiltllttec. \tdlluc )l llll\'l( 9 l)trpa rl'\tcilsitlltcil ctrrrtttlrrr tiz-it'

'rrl

lrtici' p:tltr'rlttttr"t

cnd()erin\.r'r'nctahr'rjiuc'

N'l6surile de refacere a capacitdtii cle efort difcli in educati.i ll,:icir. in ralmrt cu cele din antrenarnentul spotlir'. In ler:tia de educalie fizici se utilizeaza pauzelc irrtie retrletirti. cu r-r durata gi un caracter itnpuse de caracteristicilc efbrtului prestai. iar la sfdrgitul lectiei existi veriga "revenirea organisnrului dLrpi elbrt". in
care se rcalizeaza acest obiectir..

ttletiti + f \.el'e lill:Llnri.llllil\ltl1lllc' ltl't"ttttiilc' \''lh1ll'l\ilIlillC' 1() l)uJra ttit{rtrit t'lriee lir clr'rr o cxcre rlir pentlu dezrttlturcit u'rltriltlttr lnolricL': c t\crrttll flt'lltrll dczr rlltarcu l-t'it3 nnlgnitrusi: lll(\Irlcc' l clcre itlr pclllrrt irir il'trc;l tlcprinderilrtr )l pliccnerll{)r dc eli'rrt' o c',er(l1ll tlc!1tr\l ..lcz-r t'ltnrcil c0Facita-tli I I . DLrpil t\rttclltlc'

in activitatea sportiv6. solicitarea se\,'erA din alltrcnamertlcnurnirul crescut al acestora. sttstinerea concursurilor cu o totalil angajare a disponibilitdtilor fizice qi psihlce. reclatr.ii o stl'atersic
complexi de refacere
a

sportivilor dupa

elbr-t.
re

Duprf i. $iclovan. aceastd strategie de pauzele (active sau pasive) de t'eveuire:


(de

lacere includc:

ittdeplrnitc: rrrtrtttlucltre (prcgatll()ure dc incilz-ircl' I crcrertrr -tl.' L'aziit, asociati\c firarr- i! tn(rLalli:llrului

repettttttu

schimbarea (tetnporara sau definitir.'ir) a r:otnpetitorilor


concursurilor:

irl tim;rirl

{del'artlrizarea

115

rli

!ilirrlfllc nr,Jt,) ljlt\.-tct-.11-\crtlt,-c,drrluttlC u:tl.l.' rCla,\"1rt-i.l in b'iZtrl,: t,,u iipir tiiiti.i 1r cr! \ilrt'. \.,\rg(rtlUC.i. )itLrnil. Ulllil;!fC.1 !tl\llt.lilt(lilfeltll rl( clr't1. \ l!.llllllllii,lrci' i. . r.til ICgllli tigttrilr dc r i:tt:t iaiittlcnlllii ittjcrrirtil 1t -rrrlllllLlli
i.1.3,

factorii naturali

dr,-

calire

soare. folosirea ciiverselor procedee de liicliondri cu apl $i practicarea exerciliilor fizice in aer curat, ceea ce creeaz,l posibilitatea creqterii r.igorii fizice gi psihice a organisrnr.rlui. irnbunatdlegte rezistenta la difcrite at-ecliuni, reduce uzura qi ajur[ la

- implici expunerea rationald a corpului

la

.\prraturt li echipllllenlul

iie speciliitate

,,
de

calirca orgunismului:

.\ec.tCrt itU rr Inrl{rt.r.rntii :l-"r.ui.ri;i


.(

lti xntrcn00i(ntUI SPLrrti\. .iat'.ti .'

rrrlnhililc Jir.lfir iii cdrtcatra trzica

ir, tirnr'iic
.:t1.:!--rl Llt

l - itpltr.llilr.r \'1rl-rllr)llclllii ;i pr;reIitirii rpt'rl'ltlfll0!' (llpllfxtclr- in r'rntnir.ti,,'t. !lllll!ilf ilr tr.'tttrtlc 5[1(rn]\e. schitrrilc' rthtcelclc I)()li"!tr\ r'. i'llllbilr(rtitll'rile. hullcrclc clc l: - J[)a1rilrJ [rctlirll ft'rlt-!ll()n,lI(,1 lchnrr'ri \i.ltl ,]pi1r;tll'llil SpCeiJl'i )l rn,JJ-i(,iii,trtr* rlc rlli' e .rl c (ll)LrlIccilinf le irl !prrrturli( dc iuptA l'.rn-lclc in gtl.iinlt'lieil !rr)uprl uti L'lttcrl' hllzinul uu illli trtoalc la:irriturrlc in :!l-1'r. itirirl.rtrli .it lirtitl*.tt lllltlgi in tcni\ clc ): - .lpilrilill!-ii utl trrl tle Pi"trte(tic {ait:ai.r ill L\(\\' rlltlt)\ ' ltlple' L'uh' iD re lti. i!'rltrlii L'tt.. !cllun('hiercl,.' in e ir. lrrrrr. r. ltr ci,, . lilirllritii( ,, rricr. irlrrtll-rl-rl. .rp;trittrrile irl lirlhlrl. htrchci. ctc - Jil.rrrlur'.1 tk irp trcni.\lrli'lrc ii \tlnuldtotlfc (.ttfllJ-ltriilcl( J5Igur;i paraltl .1,:zr,.,lt'.rr,:.r !.rlitllil.)r rllalriue \pccitlcf Ialllllrii tlc sport. in tc'ltttt!it pilrLr}llti:tl1.,j!rl-iLitlti. iltr SilllrlaIuafCle au IrLrl{i!il\)ttr.rtcit crcL..r./,.r pt-r:rlrtlitarcu prr'gltirir tehnice 1i tizrce rpce ilir e. in ccrnditri .s11,1l,rlrlie Ittlhl]l re \p(u(l\ ( - niltilli(')
t

sig 'errpttl

(tllll:lrll. :c int:ilrle>e urrnelL)ilrc[c tlpuri

r:onclitiile dc igiena - implicd preocupAri aie responsabililor cu privire la crrearea unui climat favorabil de practicare a exerciliiior fizice; este vorba dcspre igiena sAlilor de educatie fizica. despre dotarea acestora cu du$uri, cu instalalii de aerisire gi de ilumrnat corespunzAtoare, despre igiena personala (echiparlent adecVat cerinlelor efortului prestat, preculn gi despre asigurarea unui regim rational de via16. in care efortul gi odihna sA fie conlplcmentare.
tarorizAud astf'el r.olurne gi sarcini mari de lucru).

Evaluarea cuno$tinfelor:

l.
L.

Ce sunt mijloacele? Care sunt mijioiicele spccilice [:FS'.)

Ctrre sLint mlloacele asociatc ai condiliik' favorizantc pcnlru placticarea exeroitiilcrr tlzice? 4. Analizal! exercitir.rl fizic: definifii. conlinrrt. tbrmd gr clasiilcare. 5. Frezentaqi 1i analizali aparatura gi cchipamentul de speciirlitatr:. (r. Prezentati gi analizali tndsllrile de relacere a capacitatii de cflort.
.).

13.1. ( ondilii fur orizattle fi niiloace d$ociatc in practicilrea e\ercitiilor fizice.

iltlr' 5tlnl rcpreZLrntAte de clelTlCrlte ale eeltrrlaltc latrrri alc cclltcirtir.'i tiind utilizat( dr-'r-iitr'ori ie esle nccesar' pcntrtl rc,rliznrc,a r-rbiecrir eior cr-lucatici fizice ;i sptrnulutl .\ce>tc nuloice prc_9iite\c \uillcctii diri putrur de rcdcrc coclllti\. aficti\. n.)oral. s5telic. ilrcgr3n..t ilsrlci criuciitr.l tizici ;i 5portul itr sistcttiul aciiunilpr literaturii de ctlue atrr c. I)intrc actj5r(J lrre prnc rnultCa. studiul :nr!i.rllt.rl( clc CorrcJitiile litr ortzutltc in prilclie ilre ii exercitiiltlr fizice' cilre le
lvlrjlL}aeclc ,t)()e

(rq;tY

pctcnierla e ieciclc ;ii citrc crccaza suponui progresului' sttllt:

il8

119

CAPITOLUL XIV roRMtl Dt, ottcA};izARE,\ pRACltC,,\nIl txEHCtl ILrLti{ rrzJc i;s noucz'.1IE FIZtcA $I spoRT'

obiectivelor de insrruire $i .d.;;;;;;. Lecfia cste activitat"u

vederea stabilirii unei relatij

prcdarc_irn.dlare. valorificdnd totodatii

irr ,,:"', "n,i"r. P' I)re'sQr'clc\', nccesarc indcplinirii

expcrienta sPcciali.srrrlui

mai

in sisternul de inl'a!6mant este cel organizatoric. care gi-a dove dit eficienla iu realizarea obiectivelor ar,61d la bazi procesul instructireducativ deslh;urat pe clase. ani de studii fi lectii. Numinrl rnare al tinerilor ce se regirsesc intr-r,rnul clin ciclurile de invalainirnt prelcolal'. primar. girnnazial. profesional. liceal saLr
cuttoscr,rt

Organizarer educaliei fizice

gi rispdndit model

iili";;';
-

;:[::

Ca unitate lecfia se 6ndu,n.notganizatoricd de bazi a procesr-rlui de inr,,alarndnt. ttcazdpe interdependenfaiunclionara compollente: o-r.,rraion..in'

il;:;

.;,

::;:*:]f

"oui,rn, a profesoi.iior cu eic'ji {)e \izcaz.i u, d e n n i, o 0n,,, i,i,, r,i c, ura

[actorii c2r.e
resursele

supeli<-'r. detcrrnina cornpiexitatea sisternului de educalie fizicd gcolara

gi unirersitari. citre trebuie sa asigure cadrul organizatoric

necesar

indeplinilii obiectivelor specilice acestui nivel. r\r,anta.iuI sistcmului consti pe de-o parte. in inarea diversitate a cr-rtttitrtrtului activitdtilol ce pol fi organizate in raport de conditiile existcntc. iar pe de altii parte in caractenrl obligatoriu al unora dintre aceste activitAti. Totodati. nu poate fi trecut cu vederea avantaiul creat de aspcctul gratuitatii instr:r-ririi de spccialitate gi al accesului in bazele instituli ilcrr tle invirlarnirt.
I'roararrrarea activitiililor de educatie fizicA se realizeazd clilerit pentl'u tipurile de inva{amdnt, in acord cu prevederile oficia}c ale ministr:rului de resorl sau in fi.urclie de opfiunea elevilor. sub una ciin r,rni'rltoarele forrne de organizale: 14.1, Lee{ia-unitatea organizatorici fundamentali a procesului de educatic fizicd gi sport

_didactice. r.p..zento1. coles1iy,,1,,1 de. etevi,,,,r";;;;;';ilol,,1:.


N i cora

nrij loace.

cr rnri^,r i#:'r.':iln!o|.::':['{uri le qi strategiire

rnerode.
a

r"rlooneilra psihicii
^r ..

reiatiile nedagogicc stabiliLe i,.rirl so


i

,,0, uur.l,

r.r,in& r,

)
in

obiectivel

"i:;ffi ,:[:i:"1::lJ;:.].":;Jil :::: "


re i

..1,r.^r-..r-. .;

,iJ..r. ) conlinuruiililiil:';ff1;::il: ii,.rlfi :; :. intbrmaiionut ui .i"


pro resorur';,
.

cra s c eca ce
r

ro'na i ei
I

\..e d e ri n rc

atunci qi pAnd in prezent el a stat la baza tuturor sistemelor invdtimiint. fiind perrnanent irnbogilit gi adaptat condi{iilor sociale
divergi pedagogi.

invhtirndntr.rl des{itrurat pe clase yi lerc!ii a fbst lundanlentat teoretic ei promovat de pedagogul .i.A.Come'nius in secolul XVIi. iar Ce
de de

In contextul conceptual gi metodologic actual. leclia reprezinta cadrul propice pr:in care se asigurd stabilitatea gi continuitatea
procesului instructiv-educativ specific invdfdmAntului. Privitd ca elementul organizatoric de baz5. al activitSlii didactice.

i.:ru,'#':ffi,:t''"'
,or.r,"f;,tifi[:rffi]l*
"

F rclaliile dinlr e elcvi. influenleazd prc.rcesul prin rnotlLrl nran i fcsra re in di feri Ce tel e f";;;;_;; ;;;rr rzarc a excr.si ri arocar re.-rjei care ;":ffli:ffi1l,'*1oo'u't' in'dlirnp'r t'.,, tdmdn co'crcte o" ., *,tli i: i:,iT]'ij,i: "r'i""ai i r,.,. ", ;"'r"J' <le rnediir. cei

strategiiie de..instnrire. ".i" "., ;" ;o,;;;ocazi in rnetodcj. pi_oc,;rlce metodice gi rni.iloace r.f..l;o,*r"-a" 1r:,,j:.,-,",U,,,rr,rrlri*r,,,, efi cienlei f;rf il de obiec,i ;;l;;,;i;i i;", relafia Frofe5r3r,_"1..,. d._+r;;;;;,ii'0" ,,".r,,,rnlitirilc cei'r precurn a.-'r,lr, dc pre<iare actoprai iioi t1-,T:i:::.:*o'ica1i

ce'a fi ,r",",n r,
i

p i.o_e ra rn e

i a.,

l;1,.,];,
i

::::,

ii

ri

"l]r,::;;.

Ji::li

::

ii

;;;#i;

i:

ri

inarcrial 'l"ircnrele r'ariabilc i'tr-u'rncicict rrjcii.ensiorai at 1:*ici

lec[ia reunegte intr-o unitate tenrporalI ccnven{ional6

tota]itatea

metodelor. miiloacelor si cerintelor didacticii spccilice procesului de


120

c;tat Ce,\lonica St6nescu,2001 crtirt Je Monica St6nesc,:. lO02

l1r t-t

cclor generale gi care intr-o sinte26 a literaturii domeniuh"ri pot li

'W
-

Dinensi[nea funcfi'onrltr obiez.dvc de instntirt

enunlate dupa cum urlrreaza: / conlinutui este stabilit in acord cu programa de specialitate dar gi in unna analizei resurselor umane gi materiale avrtte la dispozilie': / se adreseazf, unor colective de elevi constante ca numlr $i

(rnotorii, Psihirnotorii);
- obiectivc cogPitive; - obie$ive afecnve; - obiectivc rociale

aspe ctul viirstci. panicularit6!ilor psiiro-rnotrice, funcJionale gi intelectuale; / are o durati stabild, precis delirnitatli in timp $i este pre\'f,ztrtai in oraml unitdtii respective dup6 o iteralie conlbnld cu tipul qi ciclrrt de

care prezinta o relativa ornogenitate sub

LECTIA

ini'[!imAnt: / '"'aloritica experienla drdactic5


conduce;

specialistului cAre o

'oPerrilonrll
=

Dimenqiqnea;:"
"

'/ prezen!rt in irurrchiiil comun al curriculei, atribuie leciici caracterul dc obligativitate deopotrir'i pentru prot-esor ;i eler'. fotoclat5.
reltrmra actuald oferl posibilitatea unor leclii opfionale care ot'latd alese de elevi der,in obligatoriipentru ambii factori participanli: / prin el''ectele pozitive inrepistrate in planLrl dez''oltriril llzice

-rtritegii;opgt6lii;''
evaluire

$iLiflf,ffisffi.s't#ffi

organizare .a prac.ticArii fizice 9i spofl'ului' ne exercitir.rlui iizic specifice subsistemelor educaliei

Ll

anaiiz.a atcntii

a fbnlelor de

gi capacitalii motrice. a capacitalii de autoorganizare-autocorrdtlcereautoevaluare gi nu in ultimul rdnd formarea obi;ntrintei de a priictica exerciliul fizic. iecliir asigurd premiz-ele desfEpulirii edLrcatiei tizice 5i in aite tonne organiz.atorice: / prin ilpartenenla la procesul instructir'-eclr"icaLiv spccific
invd!6rridntului, leciia de eclucalie fizicA respectl cerinlele ftltidatncntale alc dirlacticii gi anurnc: sti prezinte teme gi obiective precise ;

.,,na,,." la cc,ncltriia cd leclia este tbrma intAlnita sisternul de Drrpd crlln anl I dzut in capitolul anrerior' in continuare' adoptd ca invit,ainiint. spre care ne ','om indrepta atenlia instructiv-educativ' modaiiiate organizatoricir cle baz[ a procestllui
lecli a.

in roate cazuriie'

- sd foloseasci cele lt.riti eficicnte


rnodalitlf i dc c.rersare:

ntetode. tru.iloa,:e 5i

Caracierttl rnaleabil. mobilitatea structurali

cresc$til la conciiliile

a exerciliilor tlzice in l.t, pri,t"lputl lormi orlanizrltoricl de predare

.ut,tt."'

adaptabilitatea cle educa{ie fizici staiutul conlera leciiei

9i

- dozarea efortrilui sa fie realizata optinl. lirnr-'tre dc particLllaritatiile colectilului 9i si inregistre ;:e o dinalnica
cL\re

spillz6toare:

cadrul educelici fizice gcolare' ,.- -:- r:, cle educalie hzicd Subordonat6 unor obiecti\re precise' lec{ia ' retlnefte in cadrul ei respecta trAsattlrile g"t't'ott ale unei leclii 9i metodologice' metodele 9i o,lir.,piif. qi c".in1eie aiaucticii, orientdrile rle cornttnicare 9i de predare-invllare a ;;;;;;;;i.;etoclice. mijloacele intr-o concep!ie sistemica supusa continutului, toate desfbgurate efi cienlei activitalii' de educaJie cu toatc acestea, dat fiintl specificitatea activitatiice se adaugd particulare fizica. lcclia dovecicStu- 1i cdteva caiacteristici
1t1

sd inrbine optint insil'uirea gi educalia;


sA

valorif-ice etlcient tirnpul alocilt: nit'el individual gi de rnicrogrup tieprinieri de autoorganiz-are - autocondtlcere - autoci'alltare: - sa lie gdnditi sub ttlatc aspectele ca parte a unui ciclu de iectii care iltt aceea:qi temA pi care se condilioneazir 5i inlluenleazd reciproc sub aspectul predlrii-invA!6rii ccinlinutultri.
sd fon.neze la

] ,J

I,lvalrrarea

cu

lrogtintelor:

CAPITOI-I]I- XV
EFORTUL

iX leCl'tn DE EDLTCATIE, tjtZICtA

1.

2.

Cunoaqie[i variabilelc unei leclil? Care sunt caraL'teristicile parliculare ale unei flzic6?

leclii dc cducalie

Trisdtura comund a tuturor acliunilor uirui individ o r.eprezinti consurnul energetic, care atunci cdnd atinge un anumit nivcl cletorrlinir
starea de oboscald. Acf iuniie

rnotrice specifice eclucaliei fizice implica

(l

suprasolicitare (stress) somato-funclionala gi psiliicd a indi'"idului. calc printr-o dozare ;;i dirijare adecvatd induce perlcclionarca organismului

la nivele diferitc. in acest fel putem defini elbrtr-rl spor-tir'. cel nrai inrpt.rilairt cousunlator de encrgie al activitAtii noastre. I{5.spr:nzitor direct de aparilia stdrii de oboseali. cf(rrrul trebLiie aualizat in corelatie cu aceasta gi c;u acliunile cle indepartare a ei. respecti""' refacerea (odihna). Din relatia efbrt-obcse ala-r.elacere se poate aprecia corrsumul energetic necesaf actir,it.ltil depusc. incircalor important in dozarea efortului....- . In erlucalia nzici QSZeIlg:, elbrrulrri esrr eser.rtialrr i,1entnl realizarea obiectivelor gi se realizeaza prin moditlcarea parirlretrilL)r efbrtrrlLri gi corelarea cu un iinul.ltit tip cie pauza. rcspcctirrd Iirgile fi ziologice alc organismului.
I

5.1. Parametrii efortului

O abordare courpletd a elementclor ce caracterizeaz.E. elbrtul. presupulle aprecil'rea acestuia prin prararnelrii rnirinielr ettrrtLrhli. orientarea e foilulni gi tipul efortului 5r'.
A. N{irimca efortului este priviti atat dirr pcrspccti.. li e .xtcmi. a factorilor indugi de specialist gi anume volunr. ciulatd. anrplitlrciirie, densitate. intensitate. complexitate. c6t gi din perspectiva intema a reac!ici complexe a or-eanisrnului la actiritatea dcsfi1qurat[. l)iscLrtia accstol factori este fEcutd in lcgdturii cu noliunea dc stjmul spccific. Specificitatea stimulului cste dati de structura rni;carii carc selectioneazd gnrpele rnusculare. durata acest.:i solicitiri. tipul t1c
r" abordalea apartine autorilor A. Dragnea Silvia ivlate-Teodorescu. 2002
gr

125

124

a structurilor osteoa{ltiune neuro-rn\lsculara. metabolicA 9i d.e arlaptare activate' i,rnainon.t. prccun-I ;i de ansamblul furlcliilor: prin: Voluntul reprezinti cantitatea toiala de repetari apreciat6 de lucru (el'ectiv 9i pauzc)' distarrlc larcLlrse. greLrthli ridicate' timp ale structurilor c:icciiliij parliaie saLi integrale ale ttnui eiercilir'r' execulii de leclii' tehnico-ractice. aclir'rni cornplexe. numar se apreciaza prin timpLrl cdt acesta aclioneaza

Stabilirea parametrilor efortului se realizcazft


anurrrite variabiie gi arnumeiT:

in lunctie dc

obiectivele lecgiei, lunclie

de

care sc stabileSte cori!inutul

acesteia:

particularitArile $i nivelui bio-motric al colecrivului de e.levi:

sirrgulal sau in serie' in cadrul tlnor strucluri specifice'

Durata stimulrrlui

locul $i conditiile de desthgurare a lecliei. Falzi tie aceste elernente se poare srabilii o evolulis ir elbrtului in lec1ia de educalie fizicd, care sd convind legilor fiziologice 5i sd asig're eficienla ficcdrei verigi.

ansamblul relative aie duratei 9i numdrului de stimuli in cursul r,alcriloi numerice ltl (douri reprize' a cAte runci :.inrcluri de lec1ie. l)e exernplu. 2 x 6 x pase sr:rii. cu 1 0 de repeteri t-lecare )' durata Sensirate* stimuluiui este apreciatS prin rapcrtul dintre aplicirrrr slirrrulilor 9i durata pauzelor din lec!ie' aplicirii stirnulului este datA de nutn6l-rl de leclii la

Amptitudinea stimulultti este reprezentata

de

y15.2. Dinamica efortului in lec{ia de ecluculic fizitri

Frc*'cn!e

carc i).uliciiral eier'Lri inrr-un selrlestru' an- etc

ir toralitrire. alltorii reprezentativi ai domeniulr.ri sunt clc acord ci aprecierea dinamicii efbnului irr eciucagie fizica pozLrc ii apreciara. avAnd in vedere,posibilirirlile de care dispune un prof'csor in tiinpul lectier" , prin evolutla ltaraltle',rilor frecvenli cartliacir gi lir'c\ enti
respiratorie.

de lucrtt Iutensitritea efortului este clelinitir drept cantitatea l-iledrrltir r'i'ctlttlirl,i irr unitatea de tilnp' nttrnirrtl acliunilor motrlc {-- cln lilij.t itatea efo rtului reiultn din i*liniuirii acestora' e{'ccluiite in ii,n1-,'l r'iei acti'ird1i 9i de origina}itatea indicatorii ce ofera o ^r'rcc!i('t' Trilt'ainetlii le sLirtt arilugali cle efortttl prestat la Ir(]l:iipet|!\ i tii;i int;rior ;i rnclcjiticarilor gerrerate reaclie 9i cle exe cr'r1ie' clate despr': rr^ ,ri,,i olgartisutului: timpul tle
iiec'"cnia resnirirloric

'. Evolr-rlia cienrortstrati practic dar gi cerutii clc ii;irriogit e i,-xtrrhii. pentru al'rgrenarea treptata gi cu un bun randamelrt il orsani:rmiriLii in eii:rt. erridenliaz.ri un traseu al efortului in lr:cfie de jbirna urrej crirhr: ak: cdrei cote dc reprezentare surlt stirbilite prin valorilr: rnrlii,'iiicriior fi"rnclionrli rnunlrona1i.
Astiei. pe parcursul prirnelor rrei r.erigi rr.i:hiliii e ji.,i tr.,li_ii iiC:;i i. I.t_. ciile pornirrci d.e ia aproxiniltir, 70 puisritii,'rnin. ri.:ipectiv jir- 1ii
inregislreaz:i iin drurn ascendenl evidenliiit cle r.alorik
respiratiiirnin..f oot atini:e cote de I20-i30 pulsalii,urin, rcsDecri-,'l0-ll respiratiiimin., in linrlrrl rerigii a treilr/Aceasrir liruittie corc:;illnce incalzirii organisrnului. cerc cxprimi c siare de pr.epar.alie psihr.r-1-izica. senzorial[ ;i chirrestezici optimi. ce previne posibilelc' accicielle id Actiorrarea in r,ederea rezolvdrii obiertivelor cperaricitrle specitice lecliei atrage dupa sine solicitirilc cele irrai inrpitriairtc

;i

cea cartliaci ctc'

iLr

intensitate, caractertll ordinea conrbinirrii ca|acteristicilor de t1llratd u'relciliilor. :tl pau;'-elor' ntrt'riru! rJe repct ri eic'

dc efort programat iiirni;:or de energie aerob-irnaerob, dominant in tipul 'foroclaia. ea esre determinrt5 9i cte particula.ritalile aplicarii 5i

B. Oritlltarea efortului se apreciazd in flinclie de sistelnttl

lcctie.

cxercilate

C'T.ipuleforttrluiestediscutatsubaSpectulefortuluispecilicqi a fi datd pe cl o parte nespecific. Spcciticitatea elortului se considerd tlecaracter.isticileextemealerniScdrii(arnplitrrclinellailgt<l1iee1c)9i particularltaiile funclionale fe cle alta parte de ,rru.,uru sa coordinativd' ale organismului' al, ,nulcl,iului :;i de reac!iile \/egetative

corcspondente (lV, V in lunctie cle nurrriirul unitAtili',r cic irivalar.c abordate) se inregistreazd o aparentd stabilizare a ctbrtului ia ccte. crcscute. puse in evidenfa rle valori aie FC in.junrl rr 160 pulsatii min.

la ni.,'elul organismului. Ulrnare acestui lapt. in

r.'rigili:

Gh. lvlirla ;i A )logo5, 1980: Elena Firea. 198.1. Gh. Cau3lea. l0{)0 id (iomelra llota. 2000

:"

t21
126

Spunent aparente stabilizare intrucet natura clcmentelor continut. metodologia ;i miiioaccic folosite, durata 9i natura pauzelnl. rcprez-i!1t,1 variabile in lunclie de care etottul rpoate inlegistra rnici varialii, dovedite de altemanla valorilor FC- intre 140-180 puisa{ii'ittin 9i care confcrii irnaginea unui platou cu unele osciialii' [:r'o]u1ia clescentlentd, a valolilor parainetrilor functionali este una fiziclogic nonrrali'. asigurata de mijlclacele rultimelor dor'rd verigi care urmarisc revenirea, organisttlului la o stare optitnd pontinudrii actiYitatii gcolarc satl cotidiene. / Acesi fapt genereazf, un as1'lect tlesceirdent al curbei de efor1. p6rtd'la cotc apropiatedc cele ituegistrate irtaintta incepcrii lec{iei.
de
\t

anl.ic

gradul dc transpirafic. coloritul pielir. gratlul Llc coorCul.l.lt.e nlorol.ic. atentra etc.). In aceastd situaf ie sc impun moditic;rri ale cilrila'ii
ipatc concretizat in : - nrodit'icarea duratei gi naturii pauzclor: - modificarea pararnetrilor cle efort: - modificarea conditiilor de exc,-sar.c.

Evaluarea cunogtinlelor;

1' cu'oagte{i
fizici

paranretrii eforturui specific

2.

6i sport?

acti'itilii de c.rucagie

i.

Descrie{i dinarnica efortului intr-o lectic de ecrucatic iizica. care surt rnodalitarile de a.Jiriia cfc'iur intr-c, Icctic c..."d..,.;ari.
tizicd?

i5.3. Dirijarea e fortuirti in lec{ia de edrrca{ie lizicf,

tarcina rtirl.iirr:ii efortului in leclia cle cducalie fizic6' revine


prof'e:iorLlliii caLc irre o'Oligatia de a asiggra o dinarnicd corespllnzdtoale' lopt .r, rcr:litrt6 o i:unf, culloa$tere a rclaliei elort-oboscala-odihni' Olro:',:ala poalc fi privitir ca rdspunsr.ti acut al organismului la cloituI titic,i i''ra',rife'.tai i;r;111r-o starc de tliscorifort caracterizat prin (dezechilibnt) a :;cidcrc:ri {,-rrnl.roreri a c,rfacitigii r"je efort ;i o alterirrr:

ccrottiiiiIil

de {1- r:1r3l.e.sr lle paicllrsul lectici/ca exponent al efectului deterntinat e li:r1 u i slre c ifi r:,. asupra organ isl'tri"rh-r i sr'rbt cclilor'

i i tiir rc!i i or tit g;'lllisl:ntt Iu i. n{:easia stcrrr cste l.lna ieversibili gt iiziologic notrnalAi urmirita
I

asig,lratii cie pauzele actil'e isau pasivc.Cintre repetari 5i dintre -leclii' .oi. nu t'ebuie prelungitc clincolc' de faza in care sc pdstrenazi efectcle Iavorabile ale efortului. rispecti" fa;a de supracolnpensare-'' \'l'tlalitilile priricipate cle ciiriiarc aefc'rrulu\in lcctie' irr funclie I clc rnotnctitul folosiril ior. sunt *r"1n1'.sn1'slr:60:

Marrilesr:iriiestariideoboseiilSrsepotinldhiraprilrodihna

cdiriiareaantic;.pat[-realizatalprinintermediuldocumentelor
dc planificareg

n dirijarea concretS (curent6)"realizat6 in tirnpul deslEgurdrtt lccttei in urlrla unor infornratii ' oblintrtc prin metode obiective

'

(i.icgistrarea frecvenlei cardiace gi a celei respiratorii) 9i strb.iective (obrJ.,,ur"o leacliei elevilor la efort. care permite aprecieri cu privire la
t" Ch. NIitra A. Vlogog. citali de l'4onica Stinescu. 2002 5i
"t' Gh. Cdrsrea, 200t)

it9
128

PROF'ESORUL DE F.DTJCATIF] FIZICA Ac],'[Nq i]'l LECTIE - NlOD.\Lt-l ATI DE COVt,rntc'tRE $l

C,,\PITOLUI, XVI

Leclia. univers al cornunicirii prin excelenll, corrstiluie pentru elevi un spalir.r deschis al provocdrilor informafionale, cu schirlburi dc mesaje, cu aprecieri frecvente gi intense la adresa situalici procesului de intercornunicare din interiorul gmpului6l.

iu leclia de cducajie tlzicii se intAlnesc


16.2.1. Com unicarea

cloud tipuri

de

Cornr"tnicarea

rncnbrii s<,rc ietalii i n soopul contracararii

intemrecliul niesajulLli'

prin esle o formd de interacliune -socialir intre care asigura schimbul c1e informalii
n esr

cc.municare, l erbalA gi ncrnverbali.

verbali

'l'ertnenrtl de interactiune ne lrimite cu gindul la la un u^:l"t'

guraniei mediului'

(f'eedback'1' esenfral: tiecesitatea raspr'rnsului r) COII:Uniearc rca):t'

l6ri

de care nu poate exlsta

Cornunicarea verbald folosegte drept suport pentrlt uresajul care trebuie transrnis linrbajul verbal. prczerrt sub lbrmd de cornandd. comurricare sinrpld. convingere ;i sugesrie. Cornanda e ste o nrodirlitate de conrunicare specilica activitatii dc educalie flzici, care pnate plrea la prirna vedere ca inrplicii doar ltn participant-prot'esorul" ins[ prin actiunea motricd pe care o declanqeazii

lrenrrltnoi.colnunicareareprezinrdunsclrimbdeinfbmraliicare influetrlat de anrtrnite se realizeazd prin .,,l;i ;;;;ifitt itituu'i)' sc. satr necesitdgi ale interlocutorilor' s itutil i. itttere lnlcrmltta.oo'*..urcotnunicdrii.primegteinacccplianoastra scrrsr.ti c'ic mcsai incircat de semniticaiie' grrportui Denlrtl transuriterca infonnaliei ii constitr'rie lit'"Ilj"' u' cle simboluri tspecifice. il:til"i,lt^o -,\(:csla rcpre::ir(ir .,t ;t;t;;l; in lrecare lit"'',ti.jr... o.iit-',-,tilza asemenea unui cod specillizat
r

la clev. se considera ca prime;tc rispuns (feed-back) prirr limbajLrl nrotric. Dealtfr:l, este exact genul de rdspuns pe care il a;teptinr ;i prin a cdrui promptitudine gi acuratele putenr aprecia nivelul de r.rceptare a
nresa-iului.

.totnciritl clc acti'' iLltc' "ttt L-,c i.a l-'uii ini:eptrt' irebuic

1'lplicati in pruc.,i

:;;,';.i;;r;;

iriao*u,.a-

in'pli..oti in

faceur distinclia intre cromunrcarea monugtriat al sistemr'th'ri eclucalional $i

sl

Prin internrediul explicatiei profesorul poate apela la, oricare clin ceielalte ibnne clc limbaj (comunicare sirnpla. convinger:. :iLrg.sstie). Primele douI modalit6ti rnentionate se aclreseaz:l lunclie i

procesul de predare-inv61are-

cognitive gi comunicative, t-rind utilizate pentrtl

triinsnritc-reil

er':rit-t3re . in continttare ne le.cliei cle educalic tizicl'

diu cadrul vom octtpa nutnai de comunicarea

16.2. Cornunicarea

didacticI

cuno$tintelor [,ornunicarea didacticA iattoriz'eilz'Et trausmiterea pe componel)ta hazirrrdu-se nL'in nr'.cestrl clasic ,tt p"Ao"-invdlare"
Isi1l,-r-'oc i al i r rela1i

inlonnafiilor rnenite sA explice aspecte legatc- de exersarc. noliuni teoretice specit-rce. corectAri etc.. sau si argurnenteze anumite situalii qi re conilndiiri. Sugcstia utilizeazd cu preciidere lunctiile persuasir,e gi erpresivc ale linbajr:lui. care favorizeazd schimbul de intbmralie emolionala. inrpus iu situaliile de motivare a elevului, implicare suplirnentarit in activitate. orientarea raspunsului sau acliunii care irrtplicit creatir itatcra
1i orisinalitatL'a elevuiui ctc.

un rezultat al nevoii de a Itela{iile de intercomunicarc apar ca lnomentul interacliunii dirt elevi in schimba infonnalii. rcsimlitir de
tirnpul unei leclii.

lor prolesor-eler''

Transmiterea infornraliei

prin
1

comunicare verbalI

esIL'

solicitdrii de explicalii .'v{anifest'irile elevilor in direclia interpretdri personale care relevd -obiectului supliureniare, tamuriri, iorrnuliri 9i care

dependentd in ntare urdsr.rr6 de modul concret iu care se lblose;te iimbaj ul. de caracteristi ci le noestui a para,"'erbalul). C'iitcva re*euli ale paraverbah.rlui se rc{'ei'a ia: - volurnul vocii. cie preferat si varieze pe parcurstti unei leciii

;;i;t;;;r."

de disculie' reprezinti

elernentele

in f'unctic'
or

cle

situatiile createl

dif-erentiazi cornunicarea de nronolog'

R.B lucu. f00t)

ril
130

I
,I I

evite tnonotorria qi si exersarea elevulrti; poate scddea

ritrnul vorbirii. suLrordonat

cle asemcnea ambianlei. trebuie si sus!ini derronstra!ia profesorului sau

in cazul

explicafiiior'

Prea putin vizat de citre profesori. lirnbajul rnotric se rezumd de multc ori la executarea unor deprinderi specificc clisciplinelor sporlive. aspect nu lipsit de impoftanld daci ne \iofit liurita la expl.irnarca clin

recotlattddrilor, inten(icl de a induce calmul 9i relaxarea etc' de la cea fermE - tonalitatea vocii variazd in funclie de situa[ie. conducerii' sau ceruta de comandi. la cea prrternicd din timpul sc[zut5, impusd de motlrentele de explicalii, rccotnandlri etc'

articularea cuvintelor (diclia), importanti pentru ciaritatea

ntesajultti. 6.2.3. Contttnicarca Ilonverbali

teren a personaiitdlii elevului. Una c{in fonnele de exprimare mctricd pe care le incur;rid.r:t ir.r aceastA carte o reprezintd exprimarea prin lirnba.i corporal, ca formi de manifestare a laturii estetice a personalitd{ii individului. Lintbajul corporal uzeazd de doud tehnici prin care intcntioneaz6 transuriterea mesajului gi comunicalea: - acfiuni dinarn ice cflrc prcsupun iniqciri a1e corpuhri sau seglxentclor sale, deplasiri. sdrituri e tc. - tensionEri rausculare care presuplrn mociiflciiri irle ttrntisulLii

Comunicarea non\erbal6 este pl'ezenta pe tot parcursul lecfiei de educalie lizic6 t'iind fotosita pe r6nd cle prof'esor (dernonstrafie. seutnale sonore sau gestuale) 9i elev (exersare)' Colnunicarea nonverbali presupulre transt1literea illfrrt'l'natiei prin intertttcdiul privirii. gesturilor, corpului sau actelor nrotrice^ dupa

diferitelol snlpe lrusculare (incigsir, ceie iaciali:). irr ipostaze

statice sau dinarnicc irrrpusc de situatiile creatc-. Rolul contporr.entclor paraverhale in iinibajul verbal csrc clclii;ut de expresivitaie in cazul lirlba.lului corporal.

Friu interrnediuI expresivitelii putelit acorda sclinifi-;alii

un cccl al mi,.cariior nu inttlttleauna conftient. clar posibil de controlat' in accasta arie a cctrrunicirii. pot fi definite doud rnodalitdli de
ex1'lri

Comunicarea gestual6 care la subieclii obi$nuili are rol de pentru sustinerc gi cornpletare a celor cotnunicate verbal, in tirnp ce (defrcienle ar'rditive 9i de vorbire) p.rioon*t" clt nevoi speciale

rrraie notrverbald62

reprezinti baza expriurnrii 9i inletegerii. Comutricarea aclionala 9i cornportalrcntaia care presupulle o exprinrale prin rrrigcdri de o rnai urare complexitate' conduile motrice cu semtriilcalii in sfera ideilor' stirilor. atitudinilor e1c'
I.ec{ia de educalie

rrrultiple rnigcdrilor noastre. ini{iind un clialog pentrut ir ciirur intelegere este nevoie deopotrivd de instruire gi culturi. Nc pruretri insa intrebarea. c.iti dintrc noi lrrivim coliiui ujra[r r]a fiincl cxpresia fizica a culturii? Roiul contuniclrii. indil'erent de fbrmit. estc hotiiralor pentru ca relalia prc^dare-invitare-evah.rare sd nu se trairsfbmrr: inll'-Lrua dc tip transtnitere-ascuitarc-asirnilare neconcliiionatd. in carc ltlr.rfesorr:1 clevirte un sinrplu transrnitiitor sau executant de actiunr dernorrstr.ttirc.
pentru un .o1s6tiv pasiv.
l.6.3. Acf

fizici abuntl6 de asetneuea exetriple' fizica 9i sport actele sau acf iunile motrice se in educalie constituie pe rand in infonnaiii, cAnd sunt folosite de profesor in dcrnonstralii gi in rlspunsuri cdtid sunt executate de elevi' Acest (feed-back)' in rdspuns poate fi considerat o infomralie pentru profesor
func!ie
cie care igi regleazd acliuniie ulterioare' unui Posibilitatea de a dialoga in acest mod necesiti stdpAnirea prin inte'nediul exersdrii limbai specific (motrrc), .ur" J" illsufe$te tot din lectia de educafie fizica.

iunilr profesorului de educatie fizicd

15.3.1. Prol'esorul ca nlanager

Latura manageriald a pregatirii prol'esorr.rlui sc regdsc5te in


acfiunilc Ce prograrnare 9i proiectale a activitir[ii iustructir,-educatire. de concepere in mod creativ qi original a conlinutului unei lectii. de conducere qi coordonare a activitdlii subiec!ilor in lectie gi ci: evaiLraie
a rezultatelor obtinute.

ut

Dragnea 5i Aura tsota, I 999

r32

t3l

prin cel pugin c'lourd reaiizenzi dLlpa parerca 'nai 'rit-rltor 3utori53' carar:tcristici ale prolesici de educator: dezvoltlrii - inrervenlia profesorului in direclia tbmarii 9icoordonatd' ralionald .9i elevilor esie rlna conqtienta. cadrului didactic; core spltnzarrd rolului de contiucdtor al prolesorul este - in acceplia educaliei contetnporane' crganizator' coordonator' dcopotrir a sttrsi a invafarii ;i cooditiilor necesare realizdrii evalr-totor al '*"''stlo' ii
Prez-ctltirtri iir ccle ce urrtreazd o abordare itllilor speciiice oric6rui-p'rofclsor' in(r-o ncr:r:;:utit c tnltnai:erial'i o "tit educalta IlzIca : ,,J.i','l',r. rrpof iarn Ia prni;ulalirllilc Icc!iei de
ololcctivelor'

Argrtrnentarea statttrltlrti

;i rolultli

cie rnttnager al profesorului se

. consiliaza clevii pentru activitdfile ;cOlare sau extra$colare^ prin sf'aturi sau tclre care sii vizeze olrignuin{a ;i capacitatea de practicare independentd a exerciliului tlzic; r cclntroleazd prin probe periodice (posibil in fiecare lecticevaluare forrnativa), niveluI insugirii elernentelor predare, e"'olulia gi stadiul pregatirii bio-motrice a fiecarui eler, gi a colectil'ului in ansamblu. in vedereir reglarii activitalii
planificate;

. evalrteazd periodic nivelul de realizare a obiectivelor dintr-o etap6. prin instrumente ale evalr,rdrii srirnative.
16..3.2, Contlucerea

sinteticd din

lecliei de educatie fizici

ulrLni

licii corltinuturile aferentc trnitililor

cslorlalte vcrigi

la.'

ols.Aitii',eaza lcliritalile orabii erersdrii prirl prcg6rirea materialelor


a.j area spal iritu i tie

Ot tt , ^tl)^1il:. de obiectivelc operatlonale stablllte; in frrnctie specifice lectiei' asigurdnd un climat

Datorit[ elenrentclor de specihcitate impuse de educalia ti;:ici,i" consiCerim uecesar6 detalierea elementelor de condr.rcere a lec:tici. plecind de la ideile unor autori corrsacrali65 ai dorneniului.
Predarea confilutului lectiei Predarc:r conlinutului lec!iei sc rcalizeazE prin: a1 cxplicatii care pot precede. insoii, sau succede deurrrnstratia actelor ;i actiunilor :norrice supLtse exersirii. ^d.ceJt!'a ti'ebuie s[ fie clare. concise. asriciate cu e:<ernple c:.ri'e ii.t le lacir r.:ilt rnai conr.inqitoare gi sa congtientizezc activiratea.,iclului. Oportr.riiitatea e;rplicatiei este importanl6 pentnr eviraLi:a r.rbLrzr.ri,.ri ti informatiei redundar)te. bJf)enronstratia estc rnodalitatea uea rniri r.-llcientii plrriru lbrnrarea unei reprezentiri clare la nive lul elevului a ceei] ce sc in..'ltii. Aceasta poate ti taclrtai dir!'ct de profes,-rr (demonstrutic liernijiocitri,). clc c[trc un elev a ciirLLi c.\ecu!ie este corcctA 5i fideld cu rnodeh.rl. sitir prin intcrmediul materiaiului intuitir reprezental rJe planqe. kinograrnr:. Iihrr etc.. situalii cul.Ioscute sub dr:nurnirea de clemonstralii mi.ilocite satr indilecte. c1 I'oiosirea materialelor (i;astoane. rtringi, altc ribicclc )" irr vederea cresterii cficienlei exelciliilor. atractivitdlii lcctie'i qi nivelr-rlLri
de 1-rarticipare al elc'vilor.

;i

instalaliilor

ciirltrct i cc s i arnen

cles l

itqtrrarc' a ieclie i l

o cl)rlclllijc a.rivit,,tta clin leclic"


-rsirriliiri i ;ri

tJirectioniind llrocesul
lm at

lbrnirii el*

iloi:;

o ccittltnici iiilormaliilc o

a asi gurirnd un corcctirri sau l irrrbaj .o.pu.of (clemonstt'n1i ) rieschis ;;i destins lavorabil erersdrii:

specrfrce prrn colnanda , cxplicalii'


cl

coordoneazi acliunils elel'iior, urrnirind individttale srupulLri. prin rcaliz'area obicctive ltir
'inrresii cl.ise:

omogenlzarea ;i comune

pentru elevii prin e"xplic'r1ii 9i corectdri' realiz-ate sitrialii singr'rlare' lndrumarea se irrtleg colectivul sau penriu a .oz-ul orientarii pcntrll activitatea itidepenclenti l-r()ilte extinde ii

!nclrr-rmA

elevtrlui:

pozitive sau rriolileaza activitatea eleYiior prin aprecieri la rnodalitatea de execrttie sart sancliuni verbale privitoare orienteaz6 ni'r'eiulr,f. intt.,iitt' a elernentelor supuse exersirii' de execulic sau ctlnduitd morala' valoric prin excn.rplc yi perseveren(a in incr,traieazdL manifesia.ile pozitir.e. progresul
cxersarc:

yi corectarii

d) Ob:rervarea e.recufiei elevilor. in vc:derei.r depistirii gregcUlor acestora. Corectarea poate li una colectivd. ce ra tace

'r l. Nicola. |. 6'


<iupa

loi(a. E. P6r'rn' citali de Monica Stlnescu' 2001 R.l). Iucu, 20()0 Si adaptati de noi

^:uena Filca, 1988:Ch. Cdrsrer, l99l


135

r34

rc:.[eliri

ia grc;elile cele nrai t'recvent'intilnite in

execlllie.

sau

indir.'idualei ilr tunctie de flecare situatie in parte. TotodatA. obsetratea eie-ril,.rr este de lolos gi pentru aprecierile cu privire la rnodalilatca cxeculici. care pot indruura gi rnotiva comportameutul executanlilor. e) Aplicabilitatea practici a achizifiilor speciiice este asiguratir

finuta

profesonului

ptin
re

crearea unui clirnat de intrecere in condilii de gtrlarnentar5. Acesta asigula valorificarea calitAlilor tnotrice. per{'eclionarea deprinderilor rnotrice 1i exprirnarea priceperilcr tnclttice
adversitate pe fondul unei participirri 5i colabordri depline.
IVI anevrarea colcctivul ui Sc rcalizcaza prin exercilii de front 5i lormaiie excctrtatc de pe lclc satt diu deplasare. schirnbari ale direcliei dc deplasare. sau ale ibrmaliilor de lucru pentru stntcturile de exersare propuse in timpul

respect. permilind exigenli


eJevilor.

execufiile practice cerute de specificul activitdtii. Tinuta.morald gi profesionald constituie un exemplu gi irnputre

^ . finuta exprimE respectul profesor.ului fafd dc clcr,. profcsic i el insugi' finuta vestimentard. .uruia qi alent i'grijita. trebuie sa per'rita
fbfi
de comporramenrul motiic gi :,ocial al

Evaluarea cun<lgtintelorl
l

'

leciier.
.,\cesic'rra se aciaugi antenajarca spaliului de lucru de cdtrr: elet'iparticiirarca la actiunile de suprar.egirere pi asisterilii a executiei altor colrg,i. arbitra'1ul. toate aliind roiul de a follna capacitatea de auforrrganizirre gi autocoltducere a elevului in vcderea <1es{hguririi

carc sunt modalitdfire de cornunicare care pe''it pror'esor'rui cle cduca{ie fi zica si trartsmitii itrforraatia 5nnc irl 6; q,,r;\,ir;r; i,r cunoa5reri care sunr ;""0"..,r.,..,,., de educa{ie fizicif?

;;it";ii.';;;;;;il';;,

activitirtiloi independente.

( c,manda data de profesor. specifici edricaliei fizice' trebuie sa {lc scurt'i 9i clara. de o {'ermitate carc si rtu derauieze dar sir itnpr-uti rdspunsul pron'rpt al elcvultri. it', utolltcntele din leclie care unnaresc nranilcsrare'a libera ;;i creali\ n a eler'1lui se recomal']da ittlocuirca conrenzii cu indicarca cxplicit[ a actiunii.
Plasamentul profe sorului in timpul lecliei trebtrie si ot'ere posibilitatea de a fi auzit gi r,'izut in aceeagi urisuri de i'iecare elev.
Plnsanrerrtul prol'esorului

Contanda

'l-otodat.l. este necesar s5-i collfere profesorultri ocazia cle a 'intreg colectir.ul gi de a observ'a gregelile de erecr.rtie ale suprar-eghea elevilor. Distan{a ;i orientarea fata de colectiy srtnt esenfiale in acest caz qi trebuie nrodificate permanent in firnctie de forrna(ile de lucru gi rnodalitati!e rle exersare irnpuse de fiecare mijloc folosit in leclie.

r36

ti7

PI-ANIF TCAREA iN

C^PI'IOLUL XVII EDUCAI'II trtzlcA

sala de clasa, etc.). cat fr-rnclie de sezon).

giin

aer liber.

in conditii climaterice dit'eritc (in

anticipatir'6 a Plartiilcarea poate 1l detinita ca actiunea sunt prevdzute -obiectivele' cotrdrtctittlrttltli ttnei activitili, prin care finalizarea procesultii' in vederea crrnlinrtlui. cleslhgtirarea li efi cientiz-5rii demersului iniliat'

Acestor situalii, se pot adduga cazurile in care practicarea unor sporturi rle sezon (acolo unde concii{iile o permit;. precum schiul, palinajul, saniir, inotul, etc, irnplicd realizarea r"rnei pianificitt'i calc sA !ini seama de particularrit[file r.rnei Iec!ii des16gurate in asemenea

c6 planilicarea in cazul eciucalici f,rzice. inrlriz-niur s6 afirmdm ceiei realizate pentru alte actii'itirgii estc cle o complexitate superioard autori

timpului de discioline cle stuciir.r. thpt suslinut de-a lungr"rl ,apr...,no,i.'i ai rionreniului6"' fbst prezentate l')ufilerossele variabile

I)rcpt rrgtLnrente' 'i'Lt implicate in piocu'sr"ll specilic :


c1,*lror.caza c1oi.:unren'.ele de

. dif'erenta datoratd criteriilor de sex 9i nivel bio-motric inregistratd la nivelui colectivelor de elcvi. constituie in educalie fiz-ica. spre deosebire de alte discipline de studir.r, un tactor care imprtne tl tratare dit-erenliata a situalilor intdlnite. Diferenlierea se regdsegte la niveh.rl dozarii etbrtului' modalitiiilor de aciiooare gi mijioacelor i-olosite pentrtl transmitet'ea aceluiagi contiuut, ingreuniind considerabil planificarea activit6lii. lnsa.
tlr6
aces,t gen

condigii.

de aborclare a procesului speci{ic. riscdm rtu nurnai

planificate'

eclLrcatiei lizice' rjcli\ itiilii tl,.: tip .sisrcnric' cttm este cazrtl fizica' c ollliiro cotlrpotlentelc'r procesului lonnativ de educalie cle mare comprexitare..lindnd 101r csri: rnili iiirr lacrorir de csa rnai

. corceplia

ciL'eriietica" impusd

de planificarea

.nca specl'

neindeplinireri obiectivelor stabilite. dar chiar sd adltcem pr'-judicii

biologicului eleviIcrr.

Pcntru realizarea

unei

rcspcclarca urnritoarelol cerinle6':

- planificirri eficicntc. se

ilripune

iaptul cir sunt

tle-o parte' 9i aspecte prn'ind rn,.,.ri'icc si de;:i oltarca tiz-ica' ot ,,",r-,iiitrl.l. recl'ericr- de specialitatg' capacitateu ,:1ii,t]t:i::' a e.'rerctlltrlur llzrc'

a'btircatel'tp*t iegate *pe

de calititite motrice'

O:lttll:t"'

;;;;Ji;.;.[]c dc
;,11'..i

-..:r.^ psiho-iizic- tY:.1:l"gt^ 1.c3-irtiirii ilcestora cu efi'rrtul cie tip Clitt|itarjeabclrciareaprocestrluicieclezr'oltareSatllortrraree' pentrr't fiecare dintre ele' sau cornponentelor' proiectarea continutttlui dintre elementele ciire cresc clozalea efbrtr-riui. reprezinlA citeva plenificari cbiectil'c la educalie consirieriibil aifi.ufrnttia ttolizarii Lrnei
ri,u

ndcnta de p.acticare autonom[ 9i indepe pel tc

* -

conccrcianizl cu progtatna de eciuca{ie iizicl 9i sporr: cr.incordsnlir cu parliculrritalile elevilor': concorclanld cu baza materiala aflatti la dispozilie; concorditnld cu reirlitate a geo-clilnatericii Yi sociali:

concorclania

cu
.

tladif

iile

locale privind praciicale!'r itr!or

r .:_-

i,, ,nerndrrl

cLscipline spo$ive

concr:rdanla cu opliunile elevilor privind pi:acticar(jii I'lllt)r discipline sportive.

Acliunea de platrificarc. se concretiz,eazd in docur.ucirtcle

rlr:

plarrilicare, carc la nivelul prol-esorului de educalie fizica sttnl: planLrl tematic at'riral. planul calendaristic 9i plirnul de lec{i':.

iiz,icir.

loctti cie desfEqurare a lecliei de cducaiie tut' planul Spre decisebi' ;-;;-ti;" tli:rciplrnc din "dt i^r- iii::l.l in saia cle clas6' edtrcalia flzicd se se clc';lh5oara. incfiferenicle situalie'

"

fizicd

[r'irluarea
1

c tt

nogtintelor:

poate desfi5Lrra in localii

anterior'. Ieclia de I)ttpd ctrrn am' menlionot inrt-uo capitcrl in inierior, in condilii optime erlucalie 1lzic. se poor. i.rfallrra atat improvizate (culoarul gcolii' (sahi corespunzator *fi"ttj' t"ti in condilii
,,{,

;i condilii

dil-erite'

t. iu ce consta courpleritatea planificdrii in edr:ca1ie lizicir ;i sport? Cunoapteii cerinlele pentru realizarea unei planiliciri reale 5i cllciente in edtrca{ie I'izici ;i sportl' lvlenlionati cioctu.nentele de planificare in educalie fizich gi sport

"
F.iena 'r.iretr, i 984; Gh. t--'iIstea. 2000

Cl:. Ciirstea. lC00

r39
138

CAPITOLLIL XVIIi
DL

SiGNUL INSTRI.TC ] TONAL (PROIEC-TAREA


-f

DI DA CTiC,.\)

ermenul desig-n descrie intenlia de a irntrina frumuselea cu rolul firnctional al obiectelor. sau cu alte cur,,inre. de a oferi o fonnd atractivi 5i placuta unui conlinut supus principiilor eficienlei filnclionaie. htvAtdmantrll ca dcrrncniu in care se imbini instruirea gtiin{ifici cu educalia integrala a personalitd!ii clerului, iutpr.rne lolcisirea unor strategii a ciror eficienti in concordaufa cu obiectivele stabilite trebuie sii lie r:raximh.

iu activitatea didactica aplicarea conceptului clc ce:;isir instlucfional pr.supune6e, dellnirea obiectivelor. la unul sau nrai rnulte niv,eiuri: - sugerarea ternelor de acti'itate sLrsccptibi ie ,Jc a pror ocir inr,dtari in scnsul dorit: - posibilitatea alegerii nretorielor gi rnijloacelor; - prclpullerea instrumentelor de control a prcdarii invdtari.i: - determinarea contJi!iiior prealabilc in.struirii. ;i In arrordarea probremaricii pr"i..irrii didacticc rori autor.ir .strrdiati prezintd in esen!i. nevoia
intotdeauna in_aceeagi ordine qi foari";;.; 1. Ce doresc sd realizez? 2. Cu ce r.oi realiza cele propusc? 3 Cum voi reaiiza ."f . propi,rri 4. Curn voi lti dacd u, ..uiirut ce le prr;puse,7

de a soiuli,)na parru

inrrebirr.i.

Neloia de a prezenta sub un aspect optiln rigurozitatca procesului didactic a impus folosirea terrneuului de design instruc{ional
(pedagogic)
conccptului.

tot rnai mr,rlt in literatura 1i aplicarea iu piactici

Designul instruclional (pedagogic) se inscrie in aria nrult mai larg;i a prei iziunii. intiilniri in managernenrul educalional alatuli de actir,ittrtile de proguoza gi progranrare in vcdcrea elaborhrii strategiei dc
aboidare a proccsului didactic.

didactice. care pot fi prezclltate schematic astlel


Itapa
I

'Aceste intrebdri stau

ia

baza statriririi eralrelor prrrecriirii


,,r:

Prin proicctarc sc pregatelte in strAnsd legdturh. orsanizarea. conducerea. coordonarea gi controlul activitalii collcrete. Dealtf'el. se consideri ci proiectarea. privitd din perspectivd rnarrageriald^ combini prognoza cu proiectarea. planificarea gi proill-iiluarca. accstui t'apt datorindu-se complexitatca dcoscbita gi
cii

ficulratca crescutd a acti\ iidtiib8.

Sintagma dcsign instruclional se irrpune tot r.rai rnult in locul proiectirii didactice prin eficientizarea intregului demers pedagogic. prin satislacr:rea nevoii de arrticipare 1i rigr"rrozitate procedurala in planilicare. prin ralionalizarea mijloacelcr folosite. toate subordonate atingerii oiriectivelor stabilite gi reunite in alternative de adaptare

f- r. Lurn -- -----._--_-------roi facrl FI

[-rr

:o1

lll -J J

---;.::.l',.:1,::j,
;; ,r;b;;;'"'

L_l:I,"11.1,',
a c ir.e

eOricall{}trajj fi( tr|\ rtc

LJtt'ctatca

s:rJt.'er;lDr n(,nti[

particularitdlile colectir,'ului. Proiectarea didactica vizeazd intreg procesul de educalie fizica deslbqurat pe parcursul unui ciclu gcolar. sau mai adesea a unui an din cadrul siu. Urmare a proccsului de proiectare se elaboreazd toate docutnenteie de planificare cunoscute (planul tematic anual. planul calertdaristic sernestrial. unitatea de invilare, planul de lccfic).
subt il d I a
6r

I
I I

e,rapa

rv l.- s,d"b..,*,;;;;,. e\.lrLare erlcic:r.:' irrrr


I I
je

Tgalizc.:lz;i

rcr,,.

I
j
i

care le prezentdr.
educatia tlzica.
triuona

Pc'tru fiecar.e dintreaceste etape.se irnpurr rr i;cric de opcraIii in co'tinuar"e aclaptare spccificului actir,itiitii
de J-anJs)rcere si G. <.le l_anCslec:.c. c')nirgurarie dupd i. .lingr 5i t. NegrcL I99J

pe

tii'

elena Joita. :0oo

-t,'

97cl

t40

I.rl

18.

1. Precizarea obiectivelor

Formularea
de

c'luri tlrrarc

r\sistitrn in prezcnt la o congtientizare {iri precedent a rrevoii ar obiectivelor urrnArite in demersul drdactic.

cotnpletd, clara gi coererta lectii.

unui obiectiv operalional este necesar sd t-re in logrca ab.rdirii in teclie saLr ciclul cte

precise
dete

in toate plirnr.rrile personalitilii intlividulrri. lucrr't ce a lrninat dificrritatea gi conrplexitatea acliunii de clasificare ;i -. -

lJintotdear-rnl e ducalia

it inrplicat srabilirea unor

obiective

Totodat6- ecestea trebuie sd se suborcloneze pre'erlerilor progranrei de specialitate asiguriinrJ incleplirrirea obiectil,elor de referin!5 gi implicit a cekrr cadru, sd ofere pbsibiritarea urei aprecieri
cdt mai obiective 5i sd fie adaptate tir:rpului avut la dispozilie.

fbnnulare a acestora. Perrti'u activitaiea de educalie fizicd obiectivele sunt elaborate pe trci catcgorii:
c,biective ciidru oL.icctir c de referinta

Stabilirea obiectivelor operalionale necesit6 o atentie acorclatd ,rmdnu'tului din cadrul exersdrii, lucru care implic6 eviclerrlierea urmatoarclor elementeTl:

obrcctile operilliollale r\rand in ledr're laptul ca primele doul categorii de obiectivc srinr lbrrnttlaic la nivc'iul pr'ogramelor de educatie tizici' pentnt tiecare

ce se corecteazi. redreseazd. restructureaztr:

noi achizirii;

ameiiorarea vechilor

al: dc studii 5r:cilaie. ci-rnsideram necesara prezentarea modalitalii


,-i

de

lonnularc obiectir.'elt)r operationale. intdlnite la niveh'rl ic'c!iei, practic singurcle rcaiizabile in tiurpui ttnei actiritafi, sau eletrient strttctural

;i

in\ alare. pL"rrectionare. suprain'itarc. clez'olta'c etc . ,- i crprcsia norrnativ6 (rnasurabila) a componamentului vizat. J'ot in ohiecti'elor unei lec;ii pot l'i prezcnr:rte 'ederea.definirii r'trrrratoare le,tc,rnrcri:

achizilii rJt- tip nnotric.

c,,rguirir,.

(r'erigl) rl acestcia.

i sunt obiective care vizeazA


fbmativi

acti."'itatea

c:clucrrtivii si

opera!ionziliza ttn obiectir inseanini a identilica o sarcinf, a. cr erplicita verbal in rnod corespunzator. linind seama de

unndresc doua drrec!ii. cea infr:mativa (ce rrebuie sa stit elci.ii)


gi cea

elcvilor 5i

care

roli iactorii implicali in exersare. Obiectil'ul trperational precizeazd comportamentul observabil, ir.nprrs de ocliilnea indreptata spre reirliz-area untti obiectil' mult mai cuprinzirtor Drecul.n cel spe cific {de referintA) sar.r cel Seneral (cadru).
'l-raducere

obir:ctivul trebuie lurmulat in terrneni explicili. piin tbiosirea verbelor cie aclir-rne care si indice trn c:olrpollarncnt obsrnrbii al elevilor; . fiecare ttbiectir -si vizeze o sinquni ttpera{ie pcntl.Ll a u$j.lrir
evalualea:

(ce trebuie sa Erie sa

iacl clevii):

a obiectivelor operalionale in
obser,iabil

comportamente

obsen abiic necesiti urmitoarele precizari?l: ; cine va prcrdrtcc corrip()rtalrentul dorit;

o r
R.

desciierca obic.crirului sa se realizeze

releviit-lt:

ciit ruai strcciur )i

.z ce cornponament
atins:

l'a dovcdi ca obiectivul este

obiectivul trebuie sa
Gagne

fie

care va li produsul acestui comportalnent (pe r{bnnanla inregistrati): ) in ce conditii trebuie si se manifeste comporlamentttl; )i care sunt criteriile de evahtare a ttiveiultri de realizare ;i calitalii produ-sului.

>

concordanrd cu situatiile instnrctir e al acestr-rru.


c'rbiective ce pot

inte-srar gi derilabil locic, in ;i conlinutul iritbnnaliorral

gi ulterior E. Eisner'-l prezintd trei categorii cle fi opera{ionalizate: Obiectivele de stdp6nire a continutr-rrilor. disciplinelr)r. care presupun achizitiile inlbnnalionale necesare proceselor <1e cunoagtere 5i
' D. Coiibaba-Evulet. lq96 'Ch. Carstea.2000

t' \'irianc

dc l-ancslreere

;i C. de Landsheere, 142

l9?9

'1 citaii de C.de Landsliecre. l9'/9

l+J

co'mpfe!.iensiune. Acestea prodLlc rezultate o]nogene motncnte dil'erite: nu ir acelagi titxp pentru toli elevii cel pu!in in

ale

invitarii'

claca

obicctivc operationale in aceste cazuri este destul de dificila av,ind in vedere gradul de nesip;uran!d in ceea ce priveFte rdspunsrrl. posibilitdlilc de diversificare a acestuia gi r-ru in ultimul rArrd posibilitatea teorctic

fortnatea Otriectivele dc transfer al achiziliilor urmiresc capacihlii dc generaliz,are. traciusa in eclucalie !'i:t T^f:]" :'f:,itt" toate situatiiie' priceperilor sfecifice. Dcli nu pot fi prer'dzute tt p:ili lt^i*lTj irl-,pot.o,lt"ntirl insuqit intr-un auutnit cadru trebuie. (,t"l"tlt-"^t,t o' pr.r..n,,-,lui. in urma selecliondrii expelienlelor anterioare analiza;Sicornbinarealorinf.uncliedecondiliileconcrete(capacttatc de sintezi)l lui Eisner Obicctivele de exPrimare au conform descrierii urtrtatrtarele caracteristic

nulI

cle a mdsura

petfornranta.

In

fortnularea obiectivelor operafionale se tecotnandd fcllosirea

verbelor care indicd un conrportament observabil. Taxonomiile autoriior care au studiat aceastd problematicd. oleri o listd cu aceste verbe din care prezeniSm cdteva e;temple peniru a ugura aplica{ia in cazul educa{ici fizice75. i Obiectir,'e cognitivc: a defini. a recunoaqte. a e,r:prima. a interpreta. a reorganiza. a explica. a clemonstra. a anlii.:a. a
dezvolta, a restructura. a evalua. a corllpara. > Obiective afeciivc: a acutnuia. a alege. a. cotr"rl-tina. a tisl,'itnde corporal. a se conforma. a oferi spontan. a practica. a (se) juca. a

insu;it ci o - nr-t descritr Itn cornporlalllent final ce trebuie(probleme de elevii situatie educati\a in caie trebuie sd lucreze exploreze elc': rezol.'at). Elevul este solicitat sd reflecteze. sd solicitate -. sullt folosire ca tellle peiltru a caror rczolvare sunt uti rnijloc totodata qi dcprinderile insuSite anteiior' reprezentend
de Perleclionare a lor:

t:

ajuta. a incuraja. a arrtroniza. a orgattiza. a diliia. a rezoiva.


rezista.

l" Obiective psiiromotorii: a identifrca. a

rccurronfte.

-?

in funclie cle originalitatea 9l standard de seurnilicalia rezultatului. in absetila unui .,


evaluarea

sc

realizeaz.it

dr:scoperi. a reproducr:. a imita. a niitna. a rc;iliza (un nroclcl). a detnoustra. a executa. a coordor,a. a aplica. a apela ia. i, triiiiza. a

contt'ola.

pet'forurttrld (evaltrare subiectil'a a cnlitalii acliunilor):


prof'esor.

a sincrouiza. a imbunrititli. a realiz-a ctr r-r5rilintir 1i eficienf[. a modifica. a diversifica. a intertrrrcta" a inlproviza. ii
anticipa. a alcdtui. a s;irnboliza.

afimand ca obiectivele de transfcr 5i ccle in timp ce obiectivele exprirnare se adr"r.ura f,ott"tot'inr'ilarii' procese'
Iltrr.crri conchicle

de de

18.2. Anaiiza resurselor cduca(ionale

acestol' ,tJrranir. a conJinuturilc'rr sunt legatc de rcz'ultatele "'"'""ii .*ir"j i..ti.i. eclucaliJrizice poare aborda prin specificul siu psihomotrice' cognitire 1i obiective de dezvoltare morfo-functionala'

afective.

transpus in obicctive t:azui p.o..r.to, of..iit'"' sunt a;ncii -Ce unui elev la educalie fizicd pot fi operalionalc. O. ..gutu, *t''ititiitt (cognitir'. alectir'. ,psihomotor) definitc din mai ,r.,utte f.,n.te de vedere biologicului 9i a graduhri urare de datoritd irnpliczrrir .n u',itotutt a
seueralitate rnanifestat de aceste ."'"'il;;rui

'lrebuie meniionat cd unele colllponainente specifice' cull] cstc

motricitate oir.iprinelor sporrive sau a elel]renreior de -^r-:. "",t"t*ti algoritmice (alergdri' sdrituri etc) care opcreaza "u operalionalizareaobiecr'iveloresterelativfacil6' -,::-.: Nulafelstaulucrurilecusitualiilecareirnplicdcrcativttatea. afective' Fortnularea unor atitudinile. imaginalia sau alte componente
I +"t

achizilii'

, r

Cr:a dc-a doua etap5 a proi"'ctirii didacti'""e oI-erd oca.rir analizdrii iunlror tipurilor de reslirse care se aflS _.la iiispc'zi1ia profesoruh,ri qi care au fost clasificate dupl cum ul'ntea;.al'{': a) Potenlialul de invilare se ref-erd la r. ecatlistnele dc' invdtare' apritudinrle. capacitatea de mernorie. inleresitl. nivclul l,itlrlotric etc. dovedite de colectivul de elelr: b) Confinutul procesului clidactic privegte intburtaliil':mijloacele, preYederile programei de spccialitatc. etc' Arializa acestui tip de resursi cere din partc'a profesorului capacitiltcir cic a selecgiona in baza elicieu{ei. toa.te t:lctirentelc ce se inscritr iir
"5 in ordine dupd B.S. Bloorrr. N. Nlctfessel. G. de Landsheele. 1979 'u L Jingu ;i l. Negre!. 1994

Je\l'ett- cit3tj de

r -+5

categorie $i care fie fatorizeaza achizilia altor ',,icasta conlinuturi de o mai rnare complexitate (logrca qtiinlificd). fie reprczintf, continitturi care nu pot ti asirrriiate Ihra inter\rentia
profesorul ui (losica pedagogicd); Resurseie materiale reprezentate de condiliile cle deslTlgurare (said. aer liher. spatii improlizate). materiale didactice' obiecte. instelatii specifice. etc. oferd posibilitatea unei aprecieri obiective, lucru foarte important lin6nd conl de rolul lor in actir,itatea de educalic fizica: d) TimpLrl (dr.rrata lccliei) reprezinta de asetnerrea un factcr

CAPITOLUL XIX EVIDEN]-A iN EnUCelrE FTZTCA Evidenla este acliunea speciticd profesorului, care corrsta in inregistrarea rezultateior ob{inute in activilalile des{E;;urate. in vederea comparirii ci.r obiectivele stabilite. Evidenfa este strdns legatil de planificare cducalie.fizicd.
condiliiT8:

c)

gi se impune

in

vederea cregterii-eficienfei acesteia, urmare a complexitdtii activitritii de

in

acest sens, evidenla trebuie

s[

indeplineascii

clorrd

vc.lurntlui sau intensitalii eFortuliri itt vederea realizarii


ob ic'ctivei i:t' prop !ise.
I

obic-ctir de care trebuie linut cont in proiectarea unei leclii. DLuata unei lec1ii fiirrd de regr.ril stabil6, implicA rnodit-lcari ale

- sl fie obiectivA; - sd ile realizati. la tirnp.


19.1.

Tipuri

de evidenlS

[t.3. Ilabo l'trr',] strstegiilor educa{ionale

Pen{ru educa}ie fizicd. literatura


iirnriioarele rryuri de eviden(d:

de

specialiriite prezinii

Operaliile specit'ice celei de-a treia etape trebuie sd urmdreascd ei'rcienlizarcir clcrnersului didactic prin selectionarea meioclelor. srsrtilrreior cle ac!i<.inare, ftrmta!iilttr de lucrtt gi modalitalilcrr concrete de e.\ersar,3. in lirnclit clc t-rbiectivele stabilite. in aceastd etapi poate fi inciusii pi i!c,:u.nrea elortultii". elernentul central tl activitalii de educalie
i rzicii.

{i cunoscute anrerior elabordrii dccurnentelor de pianificare: rrunienrl eievilor' gi irnpirgirea lor in lunctie de sex, varsta, starea cle sdndtars,
n

eviderrfa prelirninard care cuprinde totalitlrtca datelor n$ces&r

18..1. St:lbiiire a

unui sistern de evaluare

niveiui bio-moiric (dac6 exist6 inregistrdri precedente). o e\':lclella curentd care inchtde datcle cu privire la ac:tivitate:r desfiguratr in fiecars lecgie de-a lungul unui $emestru sair an gcorirr, cu ref'erir: ia: siir,raiia absenlelor gi scutirilor medicale apiinrte pe prrrclrrs.

notele sau calificativele prirnite de elcvi

la rrcrivitriilc (:urellte.

Iistc impusd de nevoia de cunoa;tere permanentii a modului in care se cles{I;oari procesnl, pentru a putea inten'eni prin corectdri in rurrra er''aiutirii lbrrnatire (continu[] sau a celei sulnative.
caclrul Iecliei se pot intilni arnbele forme de e','aluare nivei',rlr-ri de realizare a obiectiveior operalionaie sau de reierinld.

in

Evaluarea cunoStinfelor:

rezullatele obtinuts la verilicdrile susfinute pe parcursul semestruliii sau cele oblinute la dil'erite competi!ii, oL'sen'atii cLtreute, e1c. 6 evidenfa bilan{ care ol'erd date despre rezultatele oblir.rurc dc. elevi in perioade Ie de evaluare surnativd. de la sfdrgitul semestrelor, sau situalia generalA din finalul anului Scolar. f'otodat6, se poiire elabora o caracterizare cu privirc lir modul in care s-a desli;rurat procesul didactic gi la nir'elul de realizare a obiecrivelor propuse.

l.

Pre

zentali etape le gi operaliile clesign-ulrri irtstruclional apiicat in

Evidenla bilanl ot'er5 o bunii pare din elementele necesare realizdrii evidenlei preiiminare din anui unndtor.

eclucatie

llzici.
r8

'i

cq. Cirsrsa.20tJ(r

llh.

C6rsrea, 1000

146

147

19.2. Oocumente de evitlenfi

in activitatea de edr.rcaf clasificatc in dcrud categorii;

ftzicd documentele de evidenlri sunt

CAPITOLL]I- XX EVALUARE,A tN EDUCATIE, FIZICA

celor cuprinse gi in cataiogul clasei. Aceste documente nu u.,nt obligatorii, insi datoritd utiliGfii lor le putern semn'la prezcnta in lnulte cazuri_

fit:care elev; dclcur.entele neoficiare reprezentate de caietul prot-esonrlui gi fi$a indi'iriLrali a erevurui cire incrud in general. ?nrr-o fonne specificii fiecarui profesor. date pri'i'd rezultatele gi niverur inregistrat de fiecare erev sau colecti' de ele'i. in coinpletarea

- docurnentul oficial reprezentat de catalog, irr cal.e se consel'neazl situafia absenfelor, notele gi nre,liile obtinute de

Evaluarea poate

fi definita drept procesul care petllitc

constatarea nivelului cle indeplinire a obiectivelor ptopuse. Scopr.r| evaludrii este in prinoipal acela de a preveni rilriArrcrile in unn6, de a le constata din timp atunci c6nd existd-.^depistind cauzele gi stabilind rrrdstrrile necesare .o'itarii eqecului gcolarTe.

20.1. Funcfiile

evalu[rii
iri'-'

in procesul cle invdldrn6nt prrt fi descrise urmitoarcie {iiiiciii


evaludri
i80:

' func[ia de constatare-precizeazd rezultatele obfinute lin care s-a desfigurat o activitatel
Evaluarea r,:unogtinfelor:

;i

niodui

L Defiuili l. 3

procesul dc evidentd

acesl.a tre buie sd lc indeplineascd.

gi rrieniionaii cor:ciiliile pe care


si

sportil

Ce tipuri de evidcnti cunoa.gtefi care sunt d.curnentere cre eviden{d utirizate in educatie ilzicd

n funcfia de diagnosticare-reler'6 elernentele carc au fir','liizat dr:s{h$urarea activitatii, plecurn gi pc cclc carc au irnpiedicat indeplinirea totald a obiectivelor: o fi.rnc!ia rle prognosticare-privind i:r'olulia itlierioal'i e ti:rtii proces, plecind de la situalia concretdl r funclia de informare (sociald)-confirmi sau illilrrni trivelul
dc pregitire al diferitelor categorii de
sLrbie

cii:

decizie--prin care sc con{'crir o entrllrita pozilie uirtri elerneut intr-o ierarhie, sau se accepta incacilarea iirtr-c anunlii"i,. funciia
cle

n functiir pedagogic[-prin care este stabiliti atdt cnii1.;rtca procesului didactic, cit gi niveiril 'ie reaiizare a oiritcli-''elor
propuse.

categclrie:

;e
Ec'

l..linga.

1983

v. I'udor,

2oo

148

149

":;0.7.

T'ipol,:gia cvaluinii

20.3. Conlinutul

evaluirii

'irnbraca una din unndtoarelc lonnesi:

in

cducagia fizicA Scolard evaiuarea

activitdIii clevilor

poate

i.r'f,tare, ce c;l:ii elci'urui ocazia de a fixa mai durabir achizi{iire toto(l,iii de I cunoa;te rreajunsurilc ain p.egatire. --'--'

corective atunci c6nci sitLrafia o cere; evarLrlrea surnali'd carc constir,ie rn.dalitatea de a stabiri la finalul activirafii, nivelul de realizare a obiectivelo, propur.. i' cailrtrr Iiecdi'ei de educafie fizicd consid.ro*'ofo.tuna prezenra e"'aluiirii cie rip formativ. ^reclii care reprezintd in fapt tot o i,i.ra o.

(continua) care ofera c.rrrolarii e'oiu!iei c.lecti'ului de elevi gi posibilitarca int.*.n1irto. .

'- e'aluarc' rbrrnliiva

inilialrl (<riagnosricS) care serve$te niveluirri de pregarire inairrica inceperii activitafii;


e'aluarea

Ia

stabilirea

liecare din cele trei forme de cvalua.re se poate intdln.i^in cirdrul lecfiei de educafie lizicA, unde vor respecta etapele cunoscuteo': F Veriticarea e:tte acliunea prin care elevii sut supugi la urrele probe, a ciror natur[ diferl in lirnclie de elementul verificat.

In educalie fizica. ile cele mai muhe ori, verificarea este practici, cu exoeplia situatiilor in care se verit-rcd cunogtiufeie teorctice,
atunci apelindu-se la veril-rcarea orald. In situa{ia in care rezultarelc obfinute la probele administrate air o valoare cantitativ6 (timp, distan{d, numdr de execulii, greutiili manevrate) inten'ine operalia dc milsurare, care pernlite corupararea rezultatelor cu eventuale baremuri sau norme, pentru o aprecicrc cat rnai obiectiva. in aceastl elapi se poate intdlni ;i tesr.area, carc reprcz.irrtd o varianti de vcrif-rcare prirr probe standardizate, denurnite in gc:rrer'rtl
te:ite,

'-

rgi

aceasra. susfine'm n*aa.irot"ru prezenle' trnor structuri no''ati'ii in verigile tenratice ale r-rnei leclii, tot fe ;:r.reuisr:! ;riruiLri, pii' car. sa se poat. e'idenlia ni'elul de indeprirrire al ,-' b i ecii v e or oi)();'a1 i rjn a le foi-rpLi I ate,

i)e'tru

rr:crtLicr'cu'ar.rre
I

altor colesii6r,

Sc coni;ider.a insd, ca aceastd forrni de evaluare trebuie sa fle realrzaiir rJe i'ricare erev indepencte^t, liirzi sprijinur prof'eso'rrui
sau

a unei i'scric 'rc'i cci;tiri crin cinci aruncari de pc'roc; ";;rr.;;:-;'.*.]^pru, ,e sd exesute r0 frotiri: sa slri ^l.50rrL pri;r procccicul cu I '', pagi .t..
denrirrcleri io:*r;ire,

/'\ceste siructuri . 1ti;r viza

.u doar aspectur i'vrrlarii

;i

perlbnnan(a tnasurabild

)' Aprecici'ea uirneazi verificlrii gi este ,Jependentd dc notunt proirci irdministrufe. Ea poate ii thcua verbal sau prin sintlroluri. r\precierea ct':nst6 in reflectalea niveltrlui execufiei elcvultti. deterntinat in trrna vcrificarii, in congtiinla ylofesorului $i enlilsre.t unor iucieciili de valoare cu privire la actul niotric evaluai. Gradul de subir'ctivisrn al aprecierii cregte in caz-ul utror proi'rt:
aspecte8't,

care nLl perrriit rnhsurarca (aprecierea nil'elului rie irtsu;irc ir deprinderilcr nrotrir:e, e1c.) qi depiude in rrale nrdsuri de urmitoarele

ererciriuiui ilzir

ce si tu r)entru aLltoc,rrectare, aceasta din urmS frind o mocialitate ...ta a. sridr-a n'urriir'iil ..recidiveior..., in exr;cutia aceleia;i strlcturi motrice, prirr reientia superioara ia nivelul m..mcrriei de scurtl dural6. T'orodati' ea reprezi'ri gi o modalitate tie a-i deprinde pe elev sa se lri.tocralrrczc. aspcci imponanr pentnt practicarec
inOepenOc,rta a

lecfie este necesara stabilirea u'ui timp destinat e'aru6rii fbri.ative, care v-a ti tbkrsit atdr pentru .czoluur"a solicitrrilor

i.

- graba manit'estat,1 in momentr,rl deciziei cu privire la actittnca Ces tigr,rratl; '- '.enilin[a de n incuraja elcvii care nu rnanifest[ increderi: in
fortele propriil - starea psihica a profesorului ln momentul erprecierii; - niveirrl dc pt'egitire gi experienla profesomlui; .- cauze de alta traturd (plasamellt necc)rcspttnz.ltor, t:golnot'
etc.) i lJt.rtarca este acliunea prin care se materializeazit calit'icative acliunilc primelor doui etape.
tt Gh. Car',reo, 2000t V. 'lLrdor, 2001; Nlonica Stanescu, ?002
$'

in note sau

r'\'
t"

l'ildor l00l
(99.1

l. Jinsa 5i {. Neglrcr,

tiupii [i. Popescu, citat de Gh. CArstea, 2000

r50

l5l

l'lotele acordate trebuic sd indeplineascd trei funclii: * funclia didacticd prin care este eviden{iat nivelul de insugirc al materialului predat. atit din ptrnct de vedere cantitativ (prin comparatie cu pr'Jgrama de specialitate), cat gi din punct de vedere calitatir,. Totodatd este indicat[ tendinla progres-regres a elevului - fitnclia educativi prin care se umrdregte detenninarea la

. r .

a exerci!iilor flzicc: capacitatea de practicarc indepen<lerrtl

trivelul cuno;tinlelor teorctlce; lizica: atitudinea subiectului fala dc educatir:

20.5. Metode de evaluare trebLrie discutate din educalie fizicb metodcie de r:valuare au lcst ctapeie evaluarii in lcest [ei' pcrspcctiva aparlerrenlei la una din icrificare. dc aptcetcrc dc rneiodcs6: de descrise urnlatoarete ant.-oorii

in

llecare elev

a unei atitudini pozitive,

active

rnen{inand totodatd gi un interes crescut pentru activitatea de educafie fizic6. Ilentru aceasta este necesar ca nota s6 incurajeze progresul ;i evolulia elerului, dar in acela;;i timp si proatd fi argumentatl plauzibil de cdtre profesor: - func1ia sociald prin care subiectii sunt icrarhizali in fuucfie rje rezultatcle ob(inutc, 9i se oferi totodata posibilitatea orier-rtdrii prol-esionale a acestora cdtre domeniul in care dovedesc reale

$i

coll$tiellte,

qi de ntltare

Nletocle de

Sisternul r'atioltal lcolar .uuluur. la disciplina educatie fizica: . probc de verificare stabilitc dc fiecart: prolesor: probe

a. t"tint"t

verificare - constau iti:


stabilite

in

Ci-

posibilitali. Accstor funclii se poate alhtura gi cea de adaptare a planificdrii aclivitalii cr-trente la rdspunsul elevjlor. in lederea realizirii obiectivelor
propuse"

. r o *

cle specialitate: probe care vizeaz6 cuno$tintele

t-rzica; rlrdsurarea rndicilor de dez-voltare exccutarea unor tlcllrindri prcrbe care presuputi

ii

pr;'cperl

tnolrice in

20.4.

Criterii

de evaluat'e in activitatea de educa{ie

fizici

(atnenajarea

tptii"r"l cle tucru' arbitrarea ttnor intreccri' etc'):


la comp,ortanrentul

tle cottcurs regtlIat,retrtar ciesf:r5rtrat: c\rgal)iz|tt()tici 5i rrctociica incleplinir.uLn.r, sarcini cle nitura conclttccrca tlnor vcrlLll'

toniilii

Er.ahrarea subiecfilor la educa{ie fiz-ic[ trebuie sd hc realizati in traza r:nui sistcur al criteriilor, care sd perrnitd o privire cle ansarnblu asupra rezul ttrtelor oblinute.

,.r^--.- ,r'r,o .',r .r' cobSenlareacurentiacler,ilorpei-ltrueculegedtrtccill]I.ii:irc elc' acestora' reaclia lir elort'

i-a urmdtoarele criterii, prez.'rn"rate in literatr.rra de specialitatc"'. pot fi aclar-rgarc $i altele desprinse dirL experienla didacLics a fiecdrui profesor: r proElesul realizal rJe subiect itt raport cu nivelrrl inifial; 3 perfonuanta mctricd ap:eciatl in luncfic de anrtrnite nL)rnle, sau prin comparatie cu rezultatele celorialli subiecli:

Nletode
cuttr

dt apreciere - se aplica
110rl.l1e'

vet'bal sau prin simboluri'

dr't1"it

tlrlneaz.a: c lllctoda alrsoluta'


baretlluri sa\I

lcztrlr,aielor li, tttre le care perl'tlltc' ral)ortal.ea

o I

. .

prevederile programei de specialitate; . capacitatea de generalizare a subiectului exprimatd prin aplicarea in condilii de intrecere, de activitate indcpendentd, sau activitate cotidiand, a achiziliilor speciltce domeniului;
s5

nivelul dezvolterii fizice; cantitatea 9i calitatea elementelor insuqite, raportate

la

"l"tit';.'care tezuiiatelor lir nivel de gtuP; indir idutl: pJ bu'u progresului ' nretoda aprecierii a" cxccutic a trnor aotc
metoda

$etoda

prin cotnpararcil realizeazi aprccierca


siru

;;;;;;;i;"tit'i'i

:"t'il1["JT:i:'::ilil'"rui .de' iricir:prinirc melodlca'


LraLttrf,

ir I'rlt]r sarcini

ce

org'anizatoricd sau

(ih. Carstea. 2000: Monica Stenescu. 2002

st'Gh, Cirstea. 2000 colnpletat de noi

152

t)J

lvletode dc nofarc
Lrrmitoarelc forme:

- in aori',,irafea de educalie fizici i'rbraci

o r r

prin caliticarir'; priri noti; prin pu.nctaj carc ulterior se transtbrmd in notd.

nivelul la care reu$e$te s6 determine insuqirea ;i valorilicarea intbrnialiei de cltre subieclii sii;

strategiapred6rii con[inutului.

20.7. Evaluarea lecfiei de educatie

fizici

lectici pi activitAtii profesoruiui.


20.6. Evaluarca

J)e ntru a trferi o irnagine lnai exacfd ir dernersului diCactic speciiic educatiei fizice, procesul de evaluare poate fi extins asupra

activitllii profesorului

Cc inseamnl un cadru didactic bun? Iati o intrebare care poaie sriscita rispunsuri ciiferite in funclic de aspectul luat in calcul; cLlnoftinlele pe care le deline, din pirnct de vedere psiho-pedagogic,
organiz-aicrric etc.

O evaluare a lecfiei numai prin prisma coordonatelor efbrtului 9i a rezonanfei funcfionale pe care acesta o are la ttivelul orgarrisntului elevului, pare insuflcie nti dacl linem seama Cc cotnplexitatea procesului de tnanageriat al lecliei. in vederea unei estimd.r'i obiectivc a Iecliei consideriim ca strnt luecesare rcferiri la urmdtoarele aspecte: I e lbrtiil in leciie - i.rrin parameirrll ilensiiatea ieciie i; continutul le cliei; forma aleas6; desfl;urarea lecliei; Abordarea acestor crite rii trebuie fdctrtA in sistenl 9i cirept uitrraie nir indlirznirn sd: proirunem o ierarfuic a irt-rpt'rrtan!ei ior {lc teanla de a nu nedreptalii alte eventtlale pireri. O apreciere numtri dintr-ttn singur punct de veclere atrag"e duird :;jrre un grad cle subiectivism clcstul de riclicat, intrucdt aii.l ctltll se va yedru in i:ontinugi"c. nici unul dintre parametrii nu oi'crii o irragine

Pentru G. De Lanclsheere rdspunsul esle ,,cel cc reu$egte si dr: la elcvii sii rezulrate cle cea mai bunI calitate,'. ,1r(:esta (proii:sr_rrul) este bun nu la modui abs'lut, ci i' iunclic dr: cr:reamd cie variabile care pot influcnla aprecierea: elevii, materia crirrt c:;t* predata, ruetoda fcrlssili, condiliiie didactice etc. sci,pul e'aluirii cadrului didactic este in prinrul rd.d de a cre$re c:alitltca F)rocesuhri de predare a informaliei. penrru accasta evalLrarea s. n'|-ra(e t)ce cu privire la activitatea generali desfhgurard de proli:sor lriirlar:ticI ;ii extradidacricd). sau intr-un mod restrictir,. cu referiri d.rar

i ) )

obiinl

rotali asupra

r.rnci lec{ii.

prol'esionaid
pci-:.rpeclivc:
t?

-' gonducerea activitfltii gi proceselor din cadrul lectiei: - tehrici cie predare. Ilirreinlele:r cir asemenea profile de evaluare por rcuni criterii dc referinga multiple;i variate, insa din punctul nostru de veclere calitatea i: unui cadru didactlc se
poate aprecia

0 scala cje evaluare propusd de Universitatea din ldahosT se ira;:eir,:i pe analiza caractc'risticiror prof'esorilor 9i a responsabilit6!ilor spccifice actir,itdtii de predare, ranortate la patru domerrii: - calitali pcrsonale; - caliiali sociti-profesionale;

la rinul dintre aspccrele

activit[lii

ciepuse.

Corrtinutul lec{iei Ll.sre unul din inclicatorii care rrebuie apreciat atdt dirr punct de vedcre al ca-ntitalii, lucrru rt:alizat prin parametrul densitatc, crit qi prin prisma calitalii .sale. Aspcctui calitAlii este Supus in mirre rndsttrit subiectivisrrrtllui, insa consicler.im ci prin aprecierea concclrdan[ei dintrc 1letodelor 9i

in leclic. a rnodului iu pr..urir gi a orient.lrii in funclie de particularit6!ile

rnijloacelor selecfionate

,Je

profesor 9i obiecrivele opcrafionale propuse care se realizeaz[ comunicareit intbrnraliei,

cok:ctivului.

se

din

doui

poate obline un grad clestttl de ridicat de obiectivare' ' Eficienla metodelor 9i mijloacelor fblositc 11'.1 se poate delnonstra de lucru 9i modalitalilor de clec0t pcrst lacium, dar alegerea formaliilor numdr de execulii optim in raport cu in vederea unu]

exersare materi;rlele
irnediate.

posibilitatea urrci 9i instalaliile existentc, oiera

aprecieri

prezentatA de l. Jinga, 1983

154

155

'f'rtodatd, integrare a lecfiei in sistemul tematic al unui ciclu oGri un clemr-rnt in plus pentru obiectivarea andlizei. F'orma lec{iei

Evaluarea cunogtin(elor':

l-ributard confinutului gi structurii, forma lecliei este elemeniul estetic supus atengiei noastre gi reprezintd rnodul absolut original
propus de profcsor pentru imbinarea elementelor de conlinut ;i sitrrarea lor intr-o structura care sa asigure logic6 gi cursivitate actiunilor. Atractivitatea rni.iloacelor ;i ftrlosirea obiectelor ctr rol didactic contribuie hothrAtor la creqterea ernulaliei gi gradului de participare in rdndul clcr ilor. Astfcl. desfii;urarea lecfiei sau a anuurilor lllolnente strb {bnnd joculi va oI'cri intagir''ea relaxatd gi creativi a colcctivului in de condiliilc unei irnplicdri depline, necenzurate decit cle regulile itnpusc in.joc. in (intp ce lolosirea elententelor de intrecere, a parcursurilor sau traseelclr aplicative desflqurate in ritrn propriu sau sub fornt,i de gtafeta vor cre$te dinamismul gi densitatea leciiei, evidentiind totodatii latura ludic,i a indiyidului.

L Ce este e'"'aluarea'? 2. Cuuoagteli func{iile erraiuirii? 3. Prezentali qi anaiizati tipurile dc evaiuare. 4. in ce constl confinutul evalrrd.rii in eclucalic Uzica? 5. Care sunt criteriile de evaiuarc a activitirlii subicc"rlor
6.
'7

educa!ie fizica qi sport? Prezentali qi analizali tnetodelc de cvaluart:. Curir sc realiz.eaz.h evali-tarea activitatil pr,rt-csoruhri de eriucalie

8.

fizica f i sport? Care sunt lepe rele care perurit evalltarea olricctii'a a leciie
educa{ic

'jer

fizici

qi sport?

iiorttpofiarnerttul clevilor. disciplina. gradul de participare 1r interesul uranife stat de cr:lectiv intregesc imaginea unei lec[ii de
cducatie fizica. in concluz-ie. puiem spune cd fornra este tlociul prin care prol'esorul oferii privitotului un spectacol itt care protag,rniqtii sunt in auslaqi tinrlr pi bcncficiari. Couducerea lecfiei

intrcg registrul activitalilor intreprirtse de un piolesor pentru rnanagcriatul lec{iei qi ntenlionat de noi pe larg in capitolele anterioare. poate fi considerat amprenta pers,onalS in modul de plarlit'icare 5i apiicare a prevederilor progranrei in realitatea grupului de elevi' Stilul de predare, posibilititile de coitlunicare 9i demonstrare sunt specifice fiecdrui profesor, insd acesta trebuie sd dea dovadi de o inalt6 tinuti profesionall, de tnaleabilitate gi deschidere in abordarea diferitelor colective, pentru a asigura eficienla procesului de transmitere a inforrna{iei. De acest aspect depinde iu mare misurir 9i rdspunsul colectivului (pnncipala variabild a procesului) ia soiicitarile din cadrul lec{iei.

156

t5'.7

BIBLIOGRAFIE
II)lrNE f.
.lllAl'j-PIERRli, \"rers une pedagogie de

GAGEA. ADRIAN. Biomecanica teoretic6'


Bucureqti,2002.

ecl scristrl

Goricun'

acte n-roteur.

JINGA;
ed. ed,
I

loAN.

NEGR-E'|, ION, iiivalarea eficienta'ed' Editis' Bucure;tt'

Vigot. Paris. 1990.

BOTA. r\l-ll{-A,. Bioritmurile gi perlbrmanla in educagie fizica gi sport.

De
1

994.

libc. Bucure$ti.2002. BOT:\. CORNITI-lA. PI{ODESCU. BOGDANA Fiziologitr educaliei fizice 5i sportuiui- L.rgofiziologie, ed. Antirrr ivireanul, 1997. BUT A, CORNE t- IA. F.rgotiziologie. ed. C lobus, Bucurepti.2000. CziRSti:,2r,. GHEOI{GHE, Metodica educaliei fizice pcolare, ed. Petru
Maior, Bucurcgtr. I 999. '[-eoria CARS'IEr\. GI{F-ORGIlt-. 5i rnctodica educaliei frzice $i sportului,
ed. ,,\l'j-DA. IJucuregti. 20f)0

Bucurcati' Deilnirea obiectivelor educaliei. ed. Diclactici 9i Pedagogic6'

I-ANDSI{EERE' VIVIANE.

De

LANDS}IEERE' GILBEI{'|'

MAM.jo, ITENA-IO. Les bases de I' entrainement


E.P.S. Paris, 1994.

979.

sportit,

Ed' Revtte

I\,IAROLICARU. MARIANA,
Sport-'furism, Rucuregti,

1986' t't1 fe-fEOOOnnSitl, SILV1A,


NF.hC$U.

'fratarea diferenliati in educalie fizica' ed'


--r..-i j.i^,,"progratuttre-planihcare in

anlr'cnamenttll sportiv' ed. Scmne. Bucuregti' 2001'

CARS'l'EA. GHEORGFIE, Didactica educaliei fizice, A.N.E,F.S.,


l}:cr-rre;;ti. 200 I
.

Cirl{Glll'l'. IOAN, Ir4etocle de invAlArnarrr, ed. Didactica gi Pedagogica


I{.A.. Ilucrire)ti.
I 9t}7.

educaliei MITRA. GFIEORGI-iE. MOGO$, ALEXA|\]DRU, N4etodica lizice gcolare.,:d. Sport'Turisrn, Bucurelti, I 980' tOAN. Inslruire gi invd{are, ed' Diclactic6 gi PcdagogicS'
Buc, i 999.

COi-lllALiA-EVl-llE.1'" tlUMlTRU. Proiecrarea didactici ptiin!ifici 5i ininlcrrrcntar,.r.'. ei iu iictivitatea sportiya dc pertbnnan!4, Rev. ,.$tiinta
spor"tulrri". nr .1. i 996.

NICOI-I\, iOAN, Pedagogie, ed Ditlactic[


20'12.

s.tAl.lgscll. N{ONlL;,;.,"Metodica educalici tizice. a.N.ll,F.S..l}ucurclti,

;i Pedagogic['1]ucure1i l99'l

CiiCO$. CIONS'l'AN'fltri. Pedagogie, ed. Polirom, Bucuregti. 2000. lJi{ACNEA. ADIUAN, AURA, BOTA, l'eoria activitalilor motrice,
Drdacticri

ed.

DIiAGNITA, ADRIAN, (coordonator), Teoria eclucaliei fizice qi sportului,


ed. Fest. Ducure;ti. 2002.

;i

Pedagoeica R.A.. Bucuregti, 1999.

c'd' motricl prin S].aNIESCIJ, MOI'JICA, Strategii tlc inVdlare S.,"^., Bucure;ti, 2002. 2002 eclucalie fizica' ed' Afir' Buct'tt'e;ili' Senfl.qXCrfU,'SOfUN. f-eclia cle eclucaliei f;zice, qd. Cartea t,Jni'c';siraraSORiN, Meio,iira

imitali"''

iffii"XOfU,

Bucuregli. 200'l'

DRr\GNIrA, ADI{lAN. SILVIA, MATE-TITODORESCU,


sportului. ecl. Fest, Bucure;ti, 2002.
dirlactic6. ed. I--csl. Ilucureyti, 20C6.

Teoria
5i

sr:G"ioru. sORIN. Metodica Bucuregti,2005,


goiitu, LALREI'ITIU,

educaliei tizice. curs universitar^

lJitAiiNEA. z\.DIll.\N qi colab,. Educalie fizica qi sport -- teorie EPUR\i\', MlFiAi. lvioclelarca conrluitt:i sportive, Ed.
Bucure$ti. 1990.
,{irr'.l.:I] S.

Pedagogia comunicdrii'

r..r n;r^. Ed' Didacttcit

'

$t

Sporr-Turism.
Ed.

E.PllliAN, MIHAI. Metodologia cercel6rii activitdlilor corporale,


BucLrregti, i 992.

Pedagogici 11.A,, Bucure$ti, 1997' coorclinative 9i iritcrineiliarc TUDCR, \'f.[RGIL, C"ptJiiatift concliiionale' .- component. tupuiiiafii'tot'itt'.t'd lL\l Coresi' Bucureqti' lc)99' "1. 'E,,,oll.iur.u iti educalia fizicri ;colara' Fd Printech'

TUDOI{, VIRGIL,
tltrcureqti, ?001.

I-IPURAN. MIHAI, HORGLIIDAN, VALENTINA Psihologia

educatiei I.E.F.S..

qi sportului TUDOR, VIRGIL' Teoria educaliei fizice


ANEFS, Bucuregti, 2004.

Cnrs ur:ivcrsttar'

FIIt[A. ELijNA, N'letod jca educalici lizice


Bucrrregti. 1988.

fizice . Bucureiti, 199.+.

qcolare,

vol. I,

CaGi:A, ADRIAbI, lt4etoclologia cercetdrii in erducalie fizica gi sport, ed. irundalia Rorniinier de rnaine, Bucureqti, 1999.
r59 r58