CRAIOVA (2021)

A. Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)

Prezentați un demers didactic de predare-învățare al unui text liric studiat la clasele primare.
SAU

Analizați, în 1-2 pagini, specificul abordării textului liric în învățământul primar, având în
vedere următoarele aspecte:

- explicarea specificității abordării textelor lirice

- prezentarea etapelor familiarizării elevilor cu un text liric
- mentionati trei mijloace de invatamant utilizate in abordarea textelor lirice si prezentati
unul din ele
- menționarea a două metode de predare-învățare care pot fi utilizate in abordarea textelor si
argumentati alegerea acestora
 MODEL
GABRIELA KRIȘAN

a)- explicarea specificității abordării textelor lirice

Învățarea permanentă presupune ca elevii să devină subiecți ai propriei formări.

Textul liric are un rol însemnat în acest proces, oferind posibilitatea explorării sale în
scop informativ, dar și educativ.

În procesul abordării textelor lirice, în ciclul primar, ca punct de plecare va fi

motivația pentru învățare, în care se trezește interesul elevilor pentru textul literar nou, cu
accent pe abilități de comunicare pe care le vom forma și pe folosirea acestora în viață.

b) -prezentarea etapelor familiarizării elevilor cu un text liric;

Primul pas înspre cunoașterea textului de către elevi se va face prin modalități
diferite de citire: citirea în gând, în șoaptă sau în lanț (câte un vers)
După acest pas, urmează întrebările care vizează conținutul textului citit. (
conversația introductivă) Astfel, se procedează la verificarea citirii conștiente. Această
etapă urmărește atât înțelegerea textului, cât și formarea deprinderii de lucru cu textul
literar.
Următoarea etapă este citirea textului vizând tablourile din poezie, explicarea
expresiilor necunoscute. Profesorul pune întrebări pentru fiecare tablou , întrebări care
vor conduce înspre mesajul poetic, stări sau sentimente, emoții care ne sunt transmise
direct prin intermediul cuvintelor. (analiza textului liric) Astfel, elevii vor reuși să
înțeleagă mesajul transmis de poet . Modul de expunere în textele lirice se bazează pe
imagini artistice (figuri de stil- expresii frumoase). Interpretarea lor de către elevi sau
de către profesor contribuie la înțelegerea textului poetic, la decodarea mesajului.
O etapă importantă în vederea înțelegerii textului citit este recitarea model a
profesorului, care se poate realiza de acesta sau prin înregistrare audio-video. Etapa
aceasta influențează pozitiv calitatea citirii elevilor, dacă recitarea model este corect
realizată. Profesorul are în vedere ritmul de citire, pronunțarea clară și corectă a
cuvintelor și respectarea intonației, punându-se accent pe mesajul poetic.
 La final, se recită integral textul și se poate memora poezia (memorarea se face pe
fragmente logice 1-2 versuri, de fiecare dată reluând poezia de la început și adăugându-
se un nou vers)
Climatul propice ascultării textului poetic trebuie asigurat. Spre exemplu pentru
activitatea de predare a poeziei Toamna de Octavian Goga, putem utiliza un fundal
muzical adecvat, utilizând mijloacele tehnice audio, Vivaldi- Toamna. Astfel, textul citit
solicită imaginația și sensibilitatea participanților la oră.

OBSERVAȚII:

Spre deosebire de modul în care abordăm textele narative la clasă, textul în versuri (liric) nu are
acțiune, nu are întotdeauna personaje, de aceea nu poate fi împărțit pe fragmente, nu se scot idei
principale, nu se povestește, totuși are unele etape comune( cu textul narativ)

- mentionati trei mijloace de invatamant utilizate in abordarea textelor lirice si prezentati unul din
ele

În abordarea textelor lirice putem utiliza diferite mijloace de învățământ, și anume :

slide-uri cu elemente sugestive pentru textul liric studiat,jetoane cu
imagini/cuvinte/expresii, planșe, imagini, fotografii sugestive, fonduri muzicale (audio-
Vivaldi)
Dacă utilizăm un fundal muzical, precum cel sugerat pentru predarea textului liric
Toamna de Octavian Goga, scopul în sine, cel de a transmite sentimente, emoții față de
anotimpul toamna, se poate îndeplini mult mai ușor. Dacă acest fundal este dublat de
slide-uri cu anotimpul toamna pe video-proiector, aceștia vor înțelege mult mai ușor
ceea ce ne transmite poetul prin intermediul cuvintelor, comunicarea fiind una mult mai
ușoară, mesajul poetic fiind mai ușor de decodat.

- menționarea a două metode de predare-învățare care pot fi utilizate in abordarea textelor si

argumentati alegerea acestora

Pentru abodarea textului liric Toamna, O. Goga, putem utiliza ca metode de predare-învățare
exercițiul și metoda cadranelor.

Prin intermediul exercițiului, elevii sunt puși în situația de a formula enunțuri cu anumite
cuvinte/expresii din textul liric, pot asocia expresii cu anumite idei/sentimente, pot diferenția imaginile
vizuale, auditive, motrice sau olfactive, pot transcrie pe caiet cuvintele care rimează, pot identifica prin
subliniere cuvinte-cheie pentru diferite stări/emoții, se poate folosi dictarea sau autodictarea.

Prin intermediul metodei cadranelor elevii vor împărți foaia în 4 având ca sarcină de lucru notarea :
titlului și a autorului (primul cadran), cuvinte-cheie (al doilea cadran), sentimente asociate textului (al
treilea cadran) și realizarea unui desen sugestiv (al patrulea cadran).

B. METODOLOGIA PREDĂRII MATEMATICII

Formarea conceptului de număr natural

-etape
-forme de realizare
 Încă de la vârsta preșcolară, copiii încep să formeze reprezentări despre numere. Aceștia, vin
la școală cu un anumit bagaj de cunoștințe. La început, sunt puși în situația de a utiliza frecvent
obiectele din jur formând grupe concrete, mulțimi. Pe baza intuirii și comparării obiectelor din
clasă ei le compară ca mărime și reprezintă prin desen, apoi desenează elementele grafice ale
cifrelor, primele lecții pregătindu-i pentru însușirea numerelor.

Primele zece numere și cifre stau la baza întregului sistem de numerație. Așadar, învățarea
conștientă a primelor zece numere asigură temelia pe baza căruia se va construi întreaga
construcție a noțiunilor matematice.

Noțiunea de număr se pornește de la cunoașterea concretă a mulțimilor de obiecte. Aceasta

se elaborează conștient pe baza experienței lor cu mulțimi concrete.

Asemănător cu orice noțiune nouă predată la clasă, cunoașterea fiecărui număr începe pe
baza numărului precedent, la care se mai adaugă o unitate și se lucrează cu obiecte concrete,
mulțimi de numere (4 bețișoare la care mai adăugăm unul pentru a forma numărul 5). Elevul
construiește și el pe bancă mulțimi de obiecte sau este condus să observe realitatea din jur: cinci
degete la o mână, 5 creioane. Observarea acestora se poate realiza atât prin desen cât și prin
obiectele din jur.
Numărul se introduce într-un șir numeric. Numărarea se va face mai întâi cu obiecte, apoi
abstract. Se numără cu pas dat (din 2 în 2, din 3 în 3...) Noul număr se compară cu precedentele.
Se stabilesc vecinii, se fac exerciții de ordonare, de completare a vecinilor. Jocurile didactice sunt
foarte utile în formarea acestui concept de număr natural, de exemplu un joc în care folosim
muzica ( copiii primesc jetoane cu numere, numerele se amestecă și când se oprește muzica ele
trebuie să să odoneze de la mic la mare). Alte jocuri pot fi cele de comparare a acestor numere.
(numărul mare „mănâncă” numărul mic)
Numărul va fi compus și descompus. Acest număr se compune pornind de la precedentul (cel
studiat anterior). Se descompune în diferite forme. Compunerea și descompunerea numerelor
reprezintă un proces de analiză și sinteză (metodă matematică) Acestea stau la baza operațiilor
de adunare și scădere pe care le vor învăța elevii.

EXEMPLU: Predarea numărului 9

-se prezintă un coș cu 9 obiecte (creioane) , o cutie cu 9 radiere, 9 elemente (bețișoare)

- luăm bețișoarele și le numărăm

OBS: la clasa pregătitoare, la începutul anului școlar, putem stabili să aibă în ghiozdane câte 3
mănunchiuri a câte 10 bețișoare

- începem de la nr și cifra 8, adăugând încă o unitate

-se trece la reprezentări obiectuale, mulțimi de 9 elemente
- se efectuează exerciții de comparare, ordonare, completarea de șiruri numerice
 - se explică elementele grafice care compun cifra (model pe tablă) și se scrie în caiet

Metodologia formării conceptului de număr natural se bazează pe faptul că elevii de vârstă

școlară mică se află în stadiul operațiilor concrete, învățând prin intuire și manipulare directă a
obiectelor. Pe măsură ce se avansează către clasa a IV-a are loc trecerea spre abstract.
Piaget - „învățare prin intuire și manipulare a obiectelor”- formarea conceptului de nr. nat

https://library.livresq.com/details/6026eecf12fc100008c93811
Reprezentarea numerelor de la 0 la 100 – Gabriela Krișan (biblioteca Livresq)

https://youtu.be/pFaBJ105IPk