11/21/2022

Valva tricuspida

Prof.dr. Ruxandra Jurcut

UMF “Carol Davila”
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare
“Prof.dr.C.C.Iliescu”

Anatomia valvei tricuspide

 Cea mai complexa anatomie valvulara cardiaca
 Cuspe de marime inegala
 Cuspa anterioara in general mai larga decat cuspele septala si
posterioara
 Cuspa septala inserata mai apical decat cuspa mitrala
anterioara (cu 4-6 mm)
 discriminare VTricusp de VM
 identificarea VD anatomic in cardiopatii congenitale
complexe

1
 11/21/2022

VD

VTA

VTS
AD

VTP
VTS/A

CCD

CCS
CNC

2
 11/21/2022

VTA VTS

VD
VTA
VTS VS
AD

AS

3
 11/21/2022

Badano et al, EJEcho 2009

4
 11/21/2022

Stenoza tricuspidiana

Stenoza tricuspidiana

 ETIOLOGIE

 reumatismala (în peste 95% cazuri)

 cauze rare:

 sindrom carcinoid,

 valvulopatie lupica,

 valvulopatie radica,

 boala Whipple,

 mixom atrial drept

5
 11/21/2022

Stenoza tricuspidiana
 Elemente 2D

 gradul de îngroşare şi mobilitate a valvei

 deschiderea limitată, în dom, cu distanţă mică de

separare a cuspelor în diastolă

 dimensiunile atriului drept

 leziunile valvulare asociate

6
 11/21/2022

Stenoza tricuspidiana
 Elemente Doppler
 Valva normala
 Vmax flux antegrad tricuspidian normal< 0.7 m/s
 crescut fiziologic în inspir
 Stenoza tricuspidiana
 velocități maxime >1.0 m/s
 se pot apropia de 2 m/s în inspir
 gradientul de presiune mediu <SM, in jur de 2-10
mmHg (medie de 5 mmHg)
 stenoză combinată cu regurgitare – gradient 

Stenoza tricuspidiana semnificativa –

criterii eco

 Gradient mediu de repaus ≥5 mmHg

 IVT flux anterograd ≥60 cm

 AVT ≤ 1 cm²

 PHT > 190 ms (aria VTr = 190/PHT)

 Indirect
 Dilatare moderat-severa AD

 Dilatare VCI

7
 11/21/2022

Context etiologic

Regurgitarea tricuspidiana

8
 11/21/2022

Regurgitarea tricuspidiana
 Regurgitarea tricuspidiana apare in conditii
normale la ~70% din populatia adulta
 in acest caz de grad mic
 velocitati de 2-2,5 m/s

Regurgitarea tricuspida - Etiologie

Primară Secundară

▪Reumatismală ▪Hipertensiune pulmonară primitivă

▪Prolaps ▪Hipertensiune pulmonară secundară
▪Endocardita infecţioasă (ex:valvulopatii cord stâng, boli
▪Boala Ebstein cardiace congenitale)
▪Posttraumatica ▪ Cord pulmonar cronic
▪Sindrom carcinoid
▪Sindrom hipereozinofilic

9
 11/21/2022

Regurgitarea tricuspidiana

10
 11/21/2022

Regurgitarea tricuspida - Gradarea severitatii

Regurgitarea tricuspidiana
Vena contracta

11
 11/21/2022

Regurgitarea tricuspidiana
Inel tricuspidian

 Normal 28+5 mm (4cv)

 Definitie dilatat >35 mm (>21 mm/m2) diastola

 Dilatat >32mm sistola, >34 mm diastola

 Sugereaza RT semnificativa
 Dilatat >40 mm in RT functionala
 Indicatie chirurgicala

RT functionala

12
 11/21/2022

Sindrom carcinoid
 Tumora secretanta de serotonina si 5-HO
triptofan
 Metabolit activ dezactivat in circulatia
pulmonara

 Modificari inflamatorii la nivelul endocardului

 *valve tricuspide
 cavitati stangi numai daca:
 sunt dreapta-stanga
 meta pulmonare

Sindrom carcinoid

13
 11/21/2022

Boala Ebstein
 Definitie
 Boala Ebstein reprezintă o anomalie a valvei
tricuspide în care valvele septală şi posterioară
sunt inserate anormal de jos, spre apex, în timp
ce valva anterioară, malformată, excesiv de mare
şi aderentă la peretele liber al VD, este de obicei
inserată normal, la nivelul joncţiunii
atrioventriculare.
 Consecinţa este atrializarea porţiunii bazale a
VD.
 Asocieri: DSA / FOP

VD functional

Tethering
VTrSeptala
VTrAnt
VD anatomic

Distanta de insertie
VMA – VTrS > 8 mm/m2

Inel Tr

VD atrializat

14
 11/21/2022

Boala Ebstein
 diferenţă VTr-VM de >8mm/m2 suprafaţă corporală (>20

mm reprezentând semn de severitate)

 aprecierea gradului de atrializare a VD: determinarea

raportului dintre aria porţiunii atrializate a VD şi VD total

(>30% este semn de severitate)

 identificarea şi măsurarea inelului tricuspidian

 aprecierea gradului de displazie şi deformare a foiţelor

valvulare precum şi gradul de “tethering” (alipire la peretele

VD) al foiţei tricuspidiene anterioare (semne de severitate)

Boala Ebstein – clasificare Carpentier

 Tipul A – deplasare minimă a valvei tricuspide (VT)
septale, VT anterioară mobilă, porţiunea atrializată a VD
mică, VD cu funcţie bună
 Tipul B – deplasare VT septală şi posterioară cu peste 25
mm, VT anterioară mobilă, fără “tethering”, VD cu funcţie
bună
 Tipul C – VT septală atrofică, agenezie VT posterioară,
apar aderenţe parietale de VD ale VT anterioare
 Tipul D – tot VD este pavoazat de VT aderentă la VD, cu
deschidere sistolică minimă

15
11/21/2022

16
11/21/2022

17
 11/21/2022

Capcane si dificultati

18
 11/21/2022

Canal atrioventricular

19
 11/21/2022

Transpozitia de vase mari (L)

Transpozitia de vase mari + boala Ebstein

20
 11/21/2022

Transpozitia de vase mari + boala Ebstein

Valva pulmonara

21
 11/21/2022

Anatomia valvei pulmonare

 Valva tricuspida, cuspe semilunare (structura
asemanatoare cu valva aortica)

Parasternal ax scurt marile vase VTA

VTS
CCD

CCS
CNC

22
 11/21/2022

Parasternal modificat tract iesire VD

RVOT

AP

VS

Subcostal ax scurt marile vase

23
 11/21/2022

Stenoza pulmonara

Stenoza pulmonara
 Localizarea obstacolului:

 valvular (cel mai frecvent)

 supravalvular (trunchi, ramuri principale sau

artere pulmonare periferice)

 subvalvular (infundibular)

24
 11/21/2022

Stenoza pulmonara valvulara

 Etiologie:

 Congenitala (predominant)

 Tricuspida sau bi/unicuspida

 Sdr. carcinoid

 Boala reumatismala

 Compresie

 Tumorala

 Extrinseca (ex. pericardita constrictiva)

Evaluarea severitatii SP
o Anatomie valvulara (2D)
o ingrosare si reducerea mobilitatii valvulare
o prezenta de calcificari (rara)
o deschidere in dom (bicuspidie?)
o inspectia regiunilor sub si supravalvulare
o masurare inel valvular – necesara pentru sizing
balon de valvuloplastie

o Planimetrie
o nu este disponibila 2D
o studiata in 3D dar nevalidata

25
 11/21/2022

Evaluarea severitatii SP
o Evaluare Doppler

SP usoara SP moderata SP severa

Velocitate maxima (m/sec) <3 3–4 >4
Gradient maxim (mmHg) < 36 36-64 > 64

Evaluarea severitatii SP
o Evaluare Doppler
 Dificultati datorita asocierii unui obstacol infundibular –

diferentiere anvelope

26
 11/21/2022

Evaluarea severitatii SP
o Semne indirecte
o Hipertrofie VD (>5 mm)

o Dilatare AD, dilatare VD (rar, foarte tardiv)

o Dilatare AP (trunchi + ram stg)

Stenoza pulmonara supravalvulara

 Etiologie:

 Rar diafragm supravalvular

 Stenoze periferice artere pulmonare

 Pot fi asociate cu

stenoza valvulara

 Parte a sdr Noonan,

sdr Williams, Alagille

 Semne eco

 Turbulenta si ingustare

trunchi AP si ramuri mari

 Alte tehnici imagistice pentru

ramuri mai mici

27
 11/21/2022

Stenoza pulmonara supravalvulara

Stenoza pulmonara subvalvulara

 Etiologie

 Fixa: diafragm subvalvular

 Dinamica: hipertrofie VD (uneori secundara chiar

SP valvulare)

28
 11/21/2022

Stenoza pulmonara extrinseca

Tratament SP

Ghid ESC GUCH 2010

29
 11/21/2022

Regurgitarea pulmonara

Regurgitarea pulmonara
 RP usoara – 40-78% indivizi normali

 Etiologie
 Dilatare inel pulmonar – HTP
 Modificare valvulara organica
 Sdr carcinoid
 Valvulita reumatismala
 postendocardita
 Iatrogena
 post valvulotomie cu balon
 post reparatie tetralogie Fallot

30
 11/21/2022

Regurgitarea pulmonara

Regurgitarea pulmonara – criterii severitate

31
 11/21/2022

Regurgitarea pulmonara – criterii severitate

 Semne sensibile pentru RP severa
 Grosime jet >50-65% inel pulmonar
 Revers diastolic in trunchiul AP
 Revers diastolic in ramurile AP – are cea mai buna specificitate,
mai ales daca este holodiastolic.

Regurgitarea pulmonara – criterii severitate

 Semne sensibile pentru RP severa
 Grosime jet >50-65% inel pulmonar
 Revers diastolic in trunchiul AP
 Revers diastolic in ramurile AP – are cea mai buna specificitate,
mai ales daca este holodiastolic.

32
 11/21/2022

Evaluarea severitatii RP
o Semne indirecte
o Dilatare VD (important – criteriu reparare valvulara)

o Disfunctie VD

PAD=10 mmHg

PAPm=55 mmHg

P=45 mmHg PAPd=33 mmHg

P=23 mmHg

33
 11/21/2022

PAP med = Grad protodia AP-VD + PAD

= 69 mmHg

PAP dia = Grad teledia AP-VD + PAD

= 49 mmHg

34