Alimentaţia reprezintă procesul prin care o persoană consumă alimente, din care organismal absoarbe

nutrienţii de care are nevoie pentru o bună funcţionare. În cazul adolescenţilor, alimentaţia sănătoasă
îi ajută să-şi îmbunătăţească performanţele la învăţătură, dar şi performanţele sportive. Alimentaţia
necorespunzătoare în perioada adolescenţei afectează mai multe organe şi sisteme de organe, iar în
perioada maturităţii duce la anumite maladii. De exemplu, lipsa de calciu duce la osteoporoză,
surplusul de lipide şi zahăr – la obezitate, diabet zaharat, maladii cardiovasculare, produsele prăjite şi
condimentate – maladii ale sistemului digestiv ş.a. Mulţi adolescenţi ignoră rolul lichidelor în nutriţie.
Este important să se cunoască, despre dauna băuturilor carbogazoase pentru organism, deoarece
conţinutul de zahăr în acestea este exagerat de mare. Cafeaua şi cofeina din băuturile carbogazoase
duc la dereglări de somn, la scăderea performanţelor la învăţătură.
Carbohidraţii/glucidele oferă corpului energia de care acesta are nevoie pentru efortul fizic şi
pentru funcţionarea corectă a organelor interne.

Carbohidratii buni sunt de fapt ceea ce specialistii numesc carbohidrati complexi sau cu eliberare
lenta. Acestia contin substante nutritive, cum ar fi fibrele, care va fac sa le digerati mai incet. Prin
urmare si glucoza va fi eliberata lent, dar constant, in sange, ceea ce inseamna ca veti avea energie pe
tot parcursul zilei.
Carbohidratii rai se mai numesc si carbohidrati simpli sau cu eliberare rapida si sunt digeranti rapid.
Alimente procesate sau rafinate, precum prajiturile, produsele de tip fast food, produsele de patiserie,
pastele fainoase sau painea, provoaca o crestere rapida a nivelului de zahar din sange. In consecinta,
veti primi un plus de energie, dar acesta va fi pentru o perioada scurta de timp si vi se va face foame
din nou mult mai rapid. Senzatia de foame duce la supraalimentare si crestere in greutate.
Lista de alimente bogate in carbohidrati buni (carbohidrati sanatosi)
Cereale integrale
Orezul brun, ovazul, quinoa si pastele din grau integral sunt carbohidrati buni ce ofera si o multime de
vitamine si minerale.
Leguminoase
Leguminoasele, cum ar fi fasolea, lintea si mazarea, naut, linte si mazare.
Radacinoase
cartofii dulci si dovleacul, au cea mai mare cantitate, Morcovii si sfecla
Fructe
Mere
Banane
Portocale
Afine

Proteinele sunt parte componentă a tuturor ţesuturilor din organismul uman. Lipsa lor poate
duce la încetinirea creşterii şi dezvoltării, pierderea masei musculare, scăderea imunităţii şi poate
duce la deces. Surse de proteine de origine vegetală sunt: fasolea, mazărea, năutul, lintea, soia, nucile,
boabele integrate. Surse de proteine de origine animală sunt: peştele, carnea albă şi roşie, produsele
lactate, brânzeturile
Lipidele (grăsimi şi uleiuri) sunt o sursă importantă de energie, un material plastic, formând
împreună cu proteinele membranele celulare, o sursă de apă metabolică (la cămile). Ele pot fide două
feluri:
• Sănătoase:
– mononesaturate (ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ulei de susan, ulei de arahide, avocado,
micdale, alune)
– polinesaturate (ulei de porumb, ulei de soia, seminţe de dovleac, peşte gras, lapte de soia)
• Nesănătoase:
– saturate şi hidrogenate care sporesc riscul bolilor cardiovasculare (carnea grasă, smântâna,
caşcaval, unt, ulei de palmier, ulei de cocos, produse de patisserie şi cofetărie, alimente prăjite,
îngheţată ş.a.).