TRANDAFIR IONUȚ-ADRIAN

ENE DANIEL
GRUPA 1769
TEMA 3

STILUL COGNITIV ȘI INFLUENȚA ACESTUIA ASUPRA PROCESULUI DECIZIONAL

Pentru a putea descrie influența stilului cognitiv in procesul decizional al activității

antreprenoriale este important sa pornim de la definirea conceptului.
Altfel, cognitiv este, conform definițiilor cuprinse in Dicționarul Explicativ al limbii Române,
acel proces care face referire la capacitățile și mecanismele asociate învățării, cunoașterii.
În psihologie aceste capabilități și mecanisme sunt asociate gândirii. Practic cunoașterea,
învățarea sunt rezultatul declanșării gândirii prin intermediul căreia au loc cele două, trecând de
la percepție la raționament logic.
Dat fiind faptul că vorbim de un proces, identificăm în cadrul acestuia elementele componente.
Ce este stilul cognitiv?

Pentru a declanșa procesul de gândire avem nevoie de un stimul, acesta fiind primul element al
declanșării procesului. Stimulul este de regulă un element exterior pe care fiecare dintre noi îl
interiorizează diferit. Conform Daniel David, în cartea Prelucrări inconștiente de informație,
interiorizăm atât conștient, cât și inconștient, iar felul in care facem acest lucru definește stilul
cognitiv.
Cu alte cuvinte, stilul cognitiv reprezintă modul in care fiecare individ reacționează la stimulul
exterior, cum îl percepe, cum îl prelucrează, cum îl interiorizează, cum îl stochează si cum mai
apoi îl utilizează. Această descriere este una simplă prin care putem sumariza complexitatea
procesului și, despre care putem spune ca este numitorul comun pentru toate tipologiile definite
ca fiind stiluri cognitive.
Uităndu-ne în jur, vom observa ca acest model este replicat de noi ca ființe umane in tot ceea ce
întreprindem. Pornind de la modalitatea in care sunt construite activități care intră atât în
categoria de producție, servicii, lucrurile materiale care ne înconjoară si sunt dezvoltate de noi,
toate urmează aceeași schemă desenată după modelul in care noi funcționăm cognitiv.
Tipologii

Fiecare dintre noi este diferit, reacționam diferit la stimuli, avem percepții diferite, suntem
înconjurați de elemente care ne pot influența diferit in procesul de învățare.
Pornind de la acest lucru, identificăm câteva tipologii ale stilului cognitiv definite mai jos.

1. Independența / Dependența față de câmp – acest stil este in strânsă legătură cu

percepția și cu modalitatea in care lucrurile care ne înconjoară ne influențează modul in
care, pornind de la percepție si urmând procesul mai sus menționat, ajungem să acționăm.
 Încadrăm aici persoanele care sunt de tip introvertit, sau extrovertit, care, în funcție de
cum este perceput câmpul (inclusiv percepția despre propriul corp), acționează diferit.
(Witkin, 1972, p. 32)
2. Impulsivitate / Reflexivitate – ca și în cazul stilului de mai sus ne uităm la finalitate.
Adică modul în care individul acționează. Jerome Kagan a fost cel care a introdus acest
concept în analiza stilului cognitiv. Concluzia este că persoanele impulsive iau deciziile
mai ușor și cu o rapiditate mai mare comparativ cu persoanele care reflectă. In schimb,
conform studiilor desfășurate de către Kagen, incidența greșelilor făcute de persoanele
impulsive este mai mare comparativ cu cele ale persoanelor reflexive. (Kagan, p. 16)
3. Diapazonul îngust/lărgit de echivalențe- descris pe scurt, acesta însumează acele
caracteristici ale acțiunile indivizilor care îi grupează pe aceștia în două categorii:
a) Analitic -> tipologia prin care indivizii evidențiază diferențele între situații, obiecte,
texte șamd
b) Sintetic -> tipologia prin care indivizii evidențiază asemănările între situații, obiecte,
texte șamd
4. Flexibilitatea / rigiditatea controlului cognitive – acest stil se caracterizează prin
modalitatea în care procesul congnitiv al unui individ de adaptează schimbărilor, fie ca
vorbim de activităti, informații, câmp. Conform studiilor desfășurate de Garner, acest stil
este în stransă legatură cu stilul dependent/independent față de câmp și de tipologiile de
personalitate introver/extrovert. Concluzionand, flexibilitatea controlului cognitiv la un
individ aflat într-un context de schimbare indică un nivel înalt de automatizare a
funcțiilor cognitive, deci o adaptare mai rapidă, cu un proces cognitiv scurt, pe când
rigiditatea controlului cognitiv la un individ aflat într-un astfel context indică un nivel
scăzut de automatizare a funcțiilor cognitive, deci o adaptare mai dificila cu prelungirea
procesului cognitiv.
5. Concretul vs Abstractul – acest stil definește modalitatea în care un individ, în funcție
de personalitate, pe baza input-ului (situație, context, acces la informații, câmp)
acționează. în cazul stilului abstract, individul va manifesta flexibilitate, creativitate si
independența fata de input, își va asuma cu ușurință riscuri. Individul al cărui stil cognitiv
se manifestă cu legătură la concret va acționa cu rigiditate, va demonstra dependența de
input, pe lucruri și informații concrete.

Metode de măsurare

Pentru a măsura stilurile exista o serie de modele in care sunt identificate caracteristicile stilului
congnitiv. Am sumarizat mai jos o serie de modele indentificate

Modelul lui David Kolb

Conform acestui model, indivizii abordează patru stiluri, întotdeauna unul din acestea va fi
dominant sau preferat:

a) Acomodabil = Experiența concretă + Experimentare activă = valoroși în practică, a face

b) Convergent = Conceptualizarea + Experimentare activă = puternic în practică prin
aplicarea teoriilor
c) Divergent = Experiența concretă + observație reflexivă = puternic în capacitatea
imaginativă și discuții
d) Asimilator = Conceptualizarea + observație reflexivă = puternic în raționamentul inductiv
Modelul lui Peter Honey și Alan Mumford

Acest model pleacă de la modelului lui Kolb, însă este reconstruit. Pleacă de la experiența
indivizilor si redefinesc pașii de învățare

a) Activ
b) Reflexiv
c) Teoretician
d) Pragmatic

Modelul Felder și Silverman

Acest model indică modul in care indivizii procesează informațiile in funcție de personalitate.

a) Senzorial-intuitiv – cum individul preferă să perceapă informația

b) Vizual-verbal – cum individul preferă să i se prezinte informația
c) Activ-reflexiv – cum individul preferă să proceseze informația
d) Secvențial-global – cum individul preferă să organizeze informația și să acționeze

Modelul Meyer Briggs

Scopul inventarului de personalitate Myers-Briggs Type Indicator® (MBTI®) este acela de a

face ca teoria tipurilor psihologice descrise de C. G. Jung să fie inteligibilă și utilă în viața
oamenilor. Esența teoriei este că o variație aparent aleatorie a comportamentului este de fapt
destul de ordonată și consecventă, datorită diferențelor de bază în felul în care indivizii preferă
să-și folosească percepția și judecata. Acest model indică 16 tipuri de personalități care se
grupează in patru stiluri cognitive:

a) Analiticii: arhitecți, logicieni, conducători, polemiști

b) Diplomații: susținători, mediatori, protagoniști, militanți
c) Santinelele: logisticieni, apărători/protectori, directori, consuli
d) Exploratorii: virtuoși, aventurieri, antreprenori, animatori

Modelul Bernice McCarthy

Acest model are la baza diferențele indivizilor vis a vis de modul in care percep, procesează,
înțeleg și acționează. Modelul pleacă de la patru întrebări: De ce?; Ce?; Cum?; Dacă?
Plecând de la aceste întrebări rezultă stilurile cognitive împărțite mai jos, dar care sunt parte a
unui ciclu.

e) Experimentare
f) Conceptualizare
g) Aplicare
h) Redefinire
Modelul VAK

Acest model este dezvoltat de Walter Burke Barbe împreună cu colaboratorii săi. Acronimul VAK
vine din prescurtarea stilurilor cognitive bazate pe elementele: Vizual, Auditiv, Kinestezic.

Modeluk VAK/VARK
Acest model aparține lui Neil Fleming care extinde modelul lui Babe si adaugă celor cei elemente:
Vizual, Auditiv, Kinestezic si cititul (Read).

Modelul Anthony Gregor

Acest model împarte stilurile in doua categorii, date de calitățile indivizilor, fiecare dintre ele cu
doua subcategorii:

i) Calitatea perceptuală
 Concret – este ceea ce este
 Abstract – nu întotdeauna este ceea ce pare că este
j) Abilitatea de organizare
 Secvențial
 La întâmplare

Plecand de la aceste categorii rezulta patru stiluri:

a) Concret Secvențial (CS)

b) Abstract La Întâmplare (Random) (AR)
c) Abstract Secvențial (AS)
d) Concret La Întamplare (Random) (CR)

Modelul Grasha-Reichemann

Acest model este măsurat prin scala Grasha – Riechmann și definește stilurile cognitive si le
evaluează pe o scală luând in calcul stilurile cognitive de mai jos.

a) Evitant
b) Participativ
c) Competitiv
d) Colaborativ
e) Dependent
f) Independent
Modelul NAPP

Acest model pleacă de la abilitățile indivizilor in procesul cognitiv de a percepe, procesa si

utiliza informațiile prin acțiuni. Enumerăm mai jos câteva din abilități: analitice, de adaptare
spațială, discriminare, categorisire, procesare secvențială, procesare simultana, memorie.

Modelul Asselin/Mooney

Acest model separă stilurile cognitive in două categorii luând in considerare modalitatea in care
se desfășoară procesele la nivel creierului, separat in cele două emisfere cerebrale: emisfera
stânga este cea în care se manifestă stilul analitic, emisfera dreaptă cea în care se manifestă stilul
sintetic
 Concluzii:

În activitatea antreprenorială toate aceste elemente influențează modul in care aceasta este
desfășurată.
Totul pornește de la antreprenorul care ia decizia să își deschidă o afacere. Această decizie nu
este altceva decât rezultatul unui proces in care antreprenorul a învațat, din experiența anterioară
sau pornind de la realitatea care il inconjoară, faptul că aceasta este direcția pe care doreste sa și-
o insușească.
Mergând mai departe catre domeniul de activitate pe care antreprenorul îl alege, și acesta este un
rezultat al stilului cognitiv al antreprenorului.
Este important de menționat ca antreprenorul ca și individ manifestă stiluri congnitive complexe.
Astfel, nu vom găsi un antreprenor care sa fie doar dependend de câmp, spre exemplu.

Rezultate Test Myer Briggs

Test Myer Briggs – Trandafir Adrian

Tipul tău de personalitate este:

Logistician
ISTJ-A
Logisticienii sunt indivizi practici și orientați spre fapte, pe care te poți mereu baza.

Trăsături:
EXTRAVERTIT – 40%
INTROVERTIT – 60%
Indivizii introvertiți tind să prefere interacțiuni sociale mai reduse ca număr, dar profunde și
pertinente, și adesea se simt atrași de medii mai calme.

INTUITIV – 38%
REALIST – 62%
Indivizii realiști sunt pragmatici și cu picioarele pe pământ. Ei tind să se concentreze puternic pe ce
se întâmplă în prezent sau se va întâmpla probabil în viitor.

CENTRAT PE LOGICĂ – 53%

CENTRAT PE PRINCIPII – 47%
Indivizii centrați pe logică se concentrează pe obiectivitate și raționalitate, respingând adesea emoțiile
în favoarea logicii. Ei tind să vadă eficiența ca fiind mai importantă decât armonia socială.

ORGANIZATOR – 63%
CĂUTĂTOR – 37%
Indivizii organizatori sunt hotărâți, meticuloși și foarte organizați. Ei apreciază claritatea,
predictibilitatea și finalitatea, preferând structura și planificarea în locul spontaneității.
ASERTIV – 51%
PRECAUT – 49%
Indivizii asertivi sunt încrezători în sine, echilibrați și rezistenți la stres. Ei nu se lasă copleșiți de griji
și tind să aibă încredere în ei când se angajează să-și atingă obiectivele.

Tipul de personalitate: Logistician (ISTJ-A)

Trăsături de personalitate: Introvertit – 60%, Realist – 62%, Centrat pe Logică – 53%,
Organizator – 63%, Asertiv – 51%

Tipul de personalitate Logistician este considerat a fi cel mai întâlnit, alcătuind circa 13% din
populație. Caracteristicile lor definitorii de integritate, logică practică și devotament neobosit față
de activitatea lor fac din Logisticieni un punct vital pentru multe familii, precum și organizații care
prețuiesc tradițiile, regulile și standardele, cum ar fi cabinetele de avocatură, organismele de
reglementare și armata. Persoanelor cu tipul de personalitate Logistician le place să își asume
responsabilitatea pentru acțiunile lor și să se mândrească cu ceea ce fac – atunci când încearcă să
realizeze un obiectiv, Logisticienii nu ezită să folosească tot timpul și energia de care dispun pentru
a finaliza fiecare activitate corespunzătoare cu precizie și răbdare.

Test Myer Briggs – Ene Daniel

Animator - ESFP-A
Animatorii sunt persoane spontane, energice și entuziaste – niciodată nu te plictisești în preajma lor.

EXTRAVERTIT - 61%
INTROVERTIT - 39%

Indivizii extravertiți se bucură când fac activități de grup și apreciază interacțiunea socială. Tind să își
exprime deschis entuziasmul.

INTUITIV – 36%
REALIST – 64%
Indivizii realiști sunt pragmatici și cu picioarele pe pământ. Ei tind să se concentreze puternic pe ce
se întâmplă în prezent sau se va întâmpla probabil în viitor.

CENTRAT PE LOGICĂ – 31%

CENTRAT PE PRINCIPII – 69%
Indivizii centrați pe emoții apreciază exprimarea emoțiilor și sensibilitatea. Ei acordă o mare
importanță empatiei, armoniei sociale și cooperării.

ORGANIZATOR – 49%
CĂUTĂTOR – 51%
Indivizii căutători sunt foarte buni la improvizare și adaptare la oportunități. Tind să fie
nonconformiști flexibili care apreciază noutatea mai mult decât stabilitatea.
ASERTIV – 68%
PRECAUT – 32%
Indivizii asertivi sunt încrezători în sine, echilibrați și rezistenți la stres. Ei nu se lasă copleșiți de griji
și tind să aibă încredere în ei când se angajează să-și atingă obiectivele.

Tipul de personalitate:

Animator (ESFP-A)

Trăsături de personalitate:

Extravertit – 61%, Realist – 64%, Centrat pe Principii – 69%, Căutător – 51%, Asertiv – 68%