Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scenariul zilei
Ziua va debuta cu ajutorul versurilor însoțite de gesturi:
În fiecare dimineață/S-avem gândul bun pe față/Către soare să privim/Iubire să dăruim/Și
atunci.../În fiecare dimineață/Avem gândul bun pe față.
Salutul se va realiza prin intermediul versurilor rostite atât de educatoare cât și de cei mici:
Când zorii se arată/Și ne luminează fața/ Noi cu toții spunem:/ Bună dimineața, Bună
dimineața!Bună dimineața, cer frumos,/Bună dimineața, soare luminos......
Prezența se va face tot cu ajutorul versurilor, Veverițele sunt prezente,/ Toate sunt
aici?/Cine, cine e aici?
Preșcolarii își vor spune pe rând numele și vor numi copiii care lipsesc.
Gimnastica de înviorare: Dacă vreau să cresc voinic,/Fac gimnastică de mic./Unu-doi,
unu-doi,/ Faceți toți la fel ca noi.
Copiii vor efectua mișcări, exerciții motrice ușoare, specifice nivelului de vârstă, realizate în
mod gradual, pe segmente ale corpului.
În cadrul calendarului naturii, copiii vor preciza câteva aspecte ale zilei referitoare la
anotimpul în care ne aflăm, luna, ziua şi fenomenele naturale specifice zilei.
Ȋmpărtăşirea cu ceilalţi: Se va realiza prin jocul ,,Cubul de gheață al emoţiilor’’, cu
ajutorul formulei magice: ,,Cubul se învârtește/Cubul se rostogolește și spre.....pornește’’. Cubul
va circula pe la fiecare copil, copiii își vor expune starea de spirit (vesel, trist, somnoros, etc).
Noutatea zilei: De dimineață, în drum spre grădiniță, m-am întâlnit cu Moș Martin. Îi era
frig și strănuta, iar eu l-am invitat la noi să se încălzească și să ne povestească cea mai făcut.
Vreți să ne povestească?
Tranziția spre Activitățile liber alese se va realiza prin cântecul: Bat din palme clap, clap,
clap,/ Din picioare trap, trap, trap,/ Ne-nvârtim, ne răsucim/Și spre centre noi pornim!
Le voi prezenta copiilor sectoarele de lucru și sarcinile corespunzătoare fiecăruia. Astfel, la
centrul Știință vor asambla piesele puzzle-urilor redând astfel imaginile puse la
dispoziție ,,Animale de la Poli”, la centrul Artă prin tehnica dactilopicturii vor realiza
lucrarea ,,Morsa”, la centrul Bibliotecă vor ,,Ajuta pingunii să ajungă la steguleț”, iar la
centrul Construcții vor realiza din bețișoare de urechi ,,Fulgi de zăpadă”. După terminarea
activității, prin metoda Turul Galeriei, copiii vor vizita toate centrele, observând lucrările
realizate.
Prin tranziţia ,,De activități ne pregătim și cuminți noi o să fim!”, se va face trecerea la
activitatea pe Domeniul Experienţial – Limbă și comunicare.
Utilizând decorul pregătit și imagini din poveste se va expune Povestea ursului cafeniu de
Vladimir Colin. Pe parcursul activității, preșcolarii vor fi antrenați să identifice comportamentele
prietenoase/neprietenoase ale personajelor din poveste, să participe la concursul pe echipe
Răspunde la întrebare și să ordoneze imaginile din poveste în ordinea cronologică a
evenimentelor.
Prin tranzația ,,Ursulețul Martinel/A-nvățat un cântecel/Și îi place că-i ușor/Mor, mor, mor și
iar mor, mor, mor!” se va face trecerea către Activitățile Liber Alese (ALA II) unde se va
desfăsura jocul de mișcare ,,Pe urmele ursului polar”.
Obiective operaționale:
O1: Să audieze cu atenţie povestea, reţinând mesajul transmis;
O2: Să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare pe baza conţinutului poveştii;
O3: Să analizeze comportamentul personajelor, evidenţiind calităţile acestora;
O4: Să se exprime în propoziţii formulate corect din punct de vedere gramatical.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: lectura, conversația, explicația, problematizarea.
Mijloace didactice: Anexa 5, imagini poveste, Moș Martin, ecusoane pinguin și urs polar,
jetoane fulg de zăpadă, coșulețe.
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2019;
Piramida cunoașterii -Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Coord .:
Adina Glava, Lolica Tătaru, Olga Chiş; Referent ştiinţific: prof. univ. dr. Vasile Chiş. -
Piteşti : Diamant, 2014;
Curriculum pentru educația timpurie a copilului de la naștere până la vârsta de 6
ani;Didactica Dom.,,Limbă și Comunicare” din învățământul preșcolar, Vasile Molan,
Ed.Miniped, București, 2020.
Strategii didactice
Observarea
Acest moment se realizează cu ajutorul lui Moș Jucăria de plus comportamentului
2. Captarea atenției Martin, un vechi prieten de-al nostru. El este tare Conversația ,,Moș Martin” copiilor
curios să afle despre ce lucruri noi au mai învățat
copiii și, totodată, să le povestească despre ultima
pățanie trăită de el în ținutul înghețat, la Polul Nord.
DE VLADIMIR COLIN
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la Poli s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi
frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu.
Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se
zbenguiau pe ei.
– Ia te uită!…Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei
– E mânjit tot! – De la gheare pân la bot!
– Vai, vai, ce caraghios!
– Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de
ursul cel murdar când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
– Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
– Păi de cine, măi Martine?
– Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind. Şi nu
merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
– Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd…
– Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
– Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
– Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
– Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-l mai învrednicii cu o privire, toţi
urşii albi plecară.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
– Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi
răi trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
– De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
– Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la
noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
– Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
– Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos!
– Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
– Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta….
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă
bine, bine, bine, şi – iată – curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şi strălucitori.
– Aşa, destul, spuse pinguinul. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar
pinguinul îl opri.
– Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
– Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
– Ce blană albă! se minună al doilea.
– Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea.
Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii
albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Îi mulţumi pinguinului şi rămase printre urşii albi cu
care jucă.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
– Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i.
Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin – neobişnuit cu viaţa de la pol-
rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea
răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:
– Puiul! Puiul meu!…A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cutezasă se întoarcă
pe sloi. Mama urs fără să mai stea pe gânduri merse să îl salveze pe Martinel , dar, când ajunse
lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui
Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu …
– Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzând cum puiul se
prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc…
– Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi
strângându-i care mai de care laba. Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi
împodobească blana cu clăbuci de săpun.
De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă.