PROIECT DE LECŢIE - ORA a IV a

Data: 17.02.2015
Clasa/profilul: XII G (ŞTIINŢE SOCIALE)
Anul şcolar: 2014-2015
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Moromeţii, Marin Preda. Particularităţi de construcţie a personajului principal
Tipul lecţiei: Predare-învăţare-evaluare
Profesor: MAIEREAN DANIELA
Durata: 1 oră

Competenţe specifice:
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog si dialog, în vederea
realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de
critici şi istorici literari;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situaţii de comunicare diverse (scrise
sau orale);

Obiective operaţionale (la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili):

O1. să exprime argumentat opinii despre relaţia dintre o imagine şi viziunea proprie asupra unui
personajul literar;
O2. să încadreze personajul într-o tipologie;
O3. să comenteze interpretări realizate de critici sau istorici literari;
O4. să identifice trăsăturile relevante ale personajului romanului (moromeţianismul);
O5. să recunoască trăsături ale personajului în secvenţe narative/situaţii semnificative;
O6. să interpreteze gesturi/afirmaţii ale personajului ;

Bibliografie:
1. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Cluj-Napoca, 2003
2. Costache, Adrian, Ioniţă, Florin , Lascăr, M.N., Săvoiu, Adrian - Limba şi literatura
română, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art, Bucureşti, 2007;
3. Crişan, Al., Papadima, L., Pârvulescu, I., Sâmihăian, F., Zafiu, R., Limba şi literatura
română, manual pentru clasa a XII-a, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2008
4. Boghiu, Emilia, Vulpeş, Lăcrămioara - Hermeneutică şi naratologie aplicată, Editura
Eurocart, Iaşi, 2003
5. Iancu, Marin, Vlădescu, Andreea - Marin Preda. Dicţionar de personaje, Editura Festina,
Bucureşti, 1955
6. Marin Preda, Moromeţii, Editura Cartex Serv, Bucureşti, 2011

1
 SCENARIUL DIDACTIC

Secvenţe O.O Conţinuturi vizate Activităţi de învăţare Strategii didactice

didactice Forme de Resurse Evaluare. Itemi
organizare procedurale
Evocare O1 1. Exprimarea opiniei privind 1. Urmăriţi cu atenţie portretele de mai
relaţia dintre imaginile date şi Individual Observarea jos. Alegeţi imaginea pe care o
Ascultarea activă, viziunea proprie despre asociaţi cu personajul Ilie Moromete.
exprimarea personajul operei. Justificaţi-vă alegerea. (anexa 1)
opiniei,
conversaţia, 2. Asocierea protagonistului cu Frontală Conversaţia 2. Numiţi alte personaje cu care Ilie
monologul alte personaje studiate. dirijată Moromete se aseamănă, după părerea
argumentativ voastră. Argumentaţi-vă punctul de
vedere.
Realizarea 1. Prezentarea statutului social, 1. Evaluare formativă orală
sensului O2-O5 Tipologia psihologic, moral etc. al (anexa nr. 2)
personajului personajului ales, prin raportare
Statutul la conflictul/ conflictele Lectura
personajului textului narativ studiat sau prin Fişe de lucru
Conflictul literar raportare la citate comentate; Frontal Conversdaţia 2. Evaluare formativă orală
Trăsăturile 2. Relevarea unei trăsături a dirijată (anexa nr. 3)
personajului personajului ales, ilustrată prin Problematizarea
Deznodământul episoade/secvenţe narative/
situaţii semnificative;
Reflecţie O6 Opinia personală 1. Exprimarea unui punct de Individual Argumentarea Ilinca îşi aminteşte că l-a auzit pe tatăl
vedere argumentat, despre orală ei spunându-i “Domnule, […] eu
modul în care evoluează totdeauna am dus o viaţă
personajul. independentă”. Pornind de la această
afirmaţie, exprimaţi-vă opinia despre
cauza prăbuşirii/dramei personajului.

2
Temă Eseul structurat Scrie un eseu de 2 - 3 pagini (600-900 de cuvinte), despre particularităţile de construcţie a unui
acasă personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
conflictul/conflictele textului narativ studiat;
- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/secvenţe narative/situaţii
semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului
narativ în construcţia personajului pentru care ai optat.

3
ANEXA NR. 1

Urmăriţi cu atenţie portretele de mai jos. Alegeţi imaginea pe care o asociaţi cu personajul Ilie
Moromete. Justificaţi-vă alegerea.

Imaginea 2
Imaginea 1

Imaginea 4
Imaginea 3

4
ANEXA NR. 2.

PARTICULARITĂŢI DE CONSTRUCŢIE E PERSONAJULUI ILIE MOROMETE.

STATUTUL SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL AL PERSONAJULUI

1. Reamintiţi-vă scenele din roman discutate în orele anterioare (scena întoarcerii de la câmp,
scena cinei, scena tăierii salcâmului). Ce trăsături ale personajului Ilie Moromete au putut fi
identificate în aceste scene.

2. Citiţi cu atenţie textul dat:

“Moromeţii este cartea unui singur personaj: Ilie Moromete. Nu pentru că celelalte nu ar
fi bine conturate, ci pentru că personalitatea protagonistului acoperă totul, ca umbra unui copac
mare. Orice alt personaj se defineşte în raport cu protagonistul, prin relaţia pe care o are cu el
[…]. Însă el însuşi se sustrage îngheţării în tipar, ar trebui să fie tipul ţăranului român din epoca
interbelică şi chiar are trăsăturile acestei categorii umane, dar câteva elemente insolite ale
caracterului său îl individualizează şi, în acelaşi timp îl fac memorabil. Iată unul din numeroasle
argumente posibile în favoarea acestei idei: naratorul precizează că pentru bărbaţii din Siliştea-
Gumeşti există două direcţii pentru sufletul lor, pe de o parte drumul bisericii şi, pe de altă parte,
cel opus şi de fapt mult mai cunoscut de oamenii din sat era cel al cârciumii. Moromete e altfel
decât toată lumea, nu agreează biserica, iar drumul cârciumii nu-l folosise niciodată ca soluţie”
(Emilia Boghiu, Lăcrămioara Vulpeş, Hermeneutică şi naratologie aplicată)
Sarcini de lucru:
a. Extrageţi din text comparaţia prin care se evidenţiază personalitatea protagonistului Moromete.
Exprimaţi-vă opinia despre această afirmaţie.

b. Autoarele textului afirmă: “ar trebui să fie tipul ţăranului român din epoca interbelică şi chiar
are trăsăturile acestei categorii umane”.
Exprimaţi-vă opinia despre încadrarea personajului Ilie Moromete în tipologia ţăranului
român. Daţi exemple de trăsături/secvenţe din operă care fac posibilă încadrarea personajului în
această categorie umană.

c. Pe de altă parte “câteva elemente insolite ale caracterului său îl individualizează şi, în acelaşi
timp îl fac memorabil”. În profilul personajului există trăsături care sunt mai degrabă specifice
personajului modern. Exemplificaţi.

d. Încadraţi personajul într-o tipologie, raportându-vă la fragmentul anterior dar şi la textul:

“În felul de a fi al ţăranilor lui Marin Preda e o psihologie specifică şi încărcată de
sensuri. Se poate spune fără teamă de exagerare, că scriitorul aduce în literatură un tip nou de
ţăran, un alt erou, unic şi ferm precizat, ce vine să se adauge celor creaţi de autorii clasici ai
satului, Slavici, Rebreanu - lărgind orizontul istoric dar şi concepţia estetică a romanului ţărănesc”
(Lucian Raicu, Contemporanul, nr. 36, 1955)

3. Prezentaţi conflictul/conflictele romanului raportându-vă la personajul principal. Justificaţi

cauzele acestor conflicte.

5
ANEXA NR. 3
PARTICULARITĂŢI DE CONSTRUCŢIE E PERSONAJULUI ILIE MOROMETE.
RELEVAREA UNEI TRĂSĂTURI A PERSONAJULUI ALES, ILUSTRATĂ PRIN EPISOADE/
SECVENŢE NARATIVE/ SITUAŢII SEMNIFICATIVE SAU PRIN CITATE COMENTATE

“Moromete se aşeză pe piatra albă de hotar şi îşi luă capul în mâini. Era cu desăvârşire
singur. […] Moromete era însă departe de a fi rupt de lume şi venise aici tocmai că se simţea
îngropat în ea până la gât şi voia să scape. […] Stătea pe piatra de hotar cu capul în mâini şi
încerca să dea de curgerea până mai ieri a gândirii sale liniştite, îndârjit şi hotărât să nu cruţe
nimic pentru a o regăsi, simţind că înstrăinarea de ea ar aduce întunericul şi că moartea n-ar fi mai
rea decât atât. Cum să trăieşti dacă nu eşti liniştit? Nu se întâmplase nimic atât de cumplit încât să
nu fie repus totul sub lumina vie a minţii. Nu cumva timpul era undeva acelaşi? Nu cumva
trecerea lui era egală şi dacă o dată te ocrotea fărâmiţând primejdia, când te credeai scăpat îţi
distrugea de asemenea speranţele clădite peste legea lui? Nu cumva copiii de aceea sunt copii, ca
să nu-şi înţeleagă părinţii, fără ca mai întâi să rătăcească, şi de aceea părintele e părinte, ca să-i
ierte şi să sufere pentru ei? “Dar i-am iertat mereu”, gândi deodată Moromete şi gândirea aceasta
reveni şi nu mai fu urmată de alta, i-am iertat mereu, i-am iertat mereu, şi rămase cu ea în cap
până ce îşi luă seama şi o stinse.[…]
“Am făcut tot ce trebuia, reluă Moromete cu sforţare, le-am dat tot ce era, la toţi, fiecăruia
ce-a vrut…Ce mai trebuia să fac şi n-am făcut? Ce mai era de făcut şi m-am dat la o parte şi n-am
avut grijă? Mi-au spus ei mie ceva şi nu le-am dat? A cerut cineva ceva de la mine şi eu am spus
nu? S-au luat după lume nu s-au luat după mine! Dacă lumea e aşa cum zic ei şi nu e aşa cum zic
eu, ce mai rămâne de făcut!? N-au decât să se scufunde! Întâi lumea şi pe urmă şi ei cu ea.”

1. Justificaţi gestul personajului de a-şi lua capul în mâini.

2. Extrageţi din text exemple pentru a justifica gestul personajului pentru a se retrage departe de
lume.
3. Apreciaţi dacă în acest moment Ilie Moromete înţelege planul fiilor săi de a fugi de acasă.
4. Precizaţi dacă tatăl intenţionează să-şi împiedice fiii. Folosiţi un exemplu din textul dat pentru a
vă justifica răspunsul. Numiţi trăsătura de caracter pe care o demonstrează.
5. În ultimul capitol al volumului I, Moromete află că fiii au fugit de acasă cu caii:
“Moromete nu păru surprins de ştirea plecării cât de felul în care cei doi fugiseră; nu-i
venea să creadă.
- Cu caii? Au fugit cu caii? […]
Moromete stătea pe pat, cu fruntea lui bombată aplecată spre genunchi, cu coatele înfipte
în păturile aşternutului. După un lung timp de tăcere se ridică şi se uită la fiecare copil în parte;
apoi încet şi căutând să pară cât mai liniştit şi mai netruburat:
- Da! Bine! Vedeţi-vă de treabă!
După care el însuşi se ridică de pe pat şi porni spre uşă să-şi vadă de treburile lui ca şi
când nimic nu s-ar fi întâmplat…” (Moromeţii, partea a III a, capitolul XXVIII)

a. Extrageţi din text exemple potrivite pentru a ilustra reacţiile personajului. Comentaţi-le.
b. Apreciaţi dacă nepăsarea personajului este una reală sau aparentă. Susţineţi cu exemple opinia
voastră.
6. Numiţi alte trăsături pe care personajul le demonstrează în cele două texte.

6
TEMĂ ACASĂ
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini (600-900 de cuvinte), despre particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea
personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
conflictul/conflictele textului narativ studiat;
- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe
narative/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau
tema textului narativ în construcţia personajului pentru care ai optat.