PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII

Proiect modificat în manieră inedită

Soare Elena Ariana, SLLR, Master, An I, Litere
Student: Soare Elena Ariana
Data: 14 decembrie 2016
Unitatea de învățământ: Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil”,Brașov
Clasa: a -X-a D
Obiectul: Limba și literatura română
Subiectul: Ion ,de L. Rebreanu- Caracterizarea personajului principal
Tipul lecției: dobândire de noi cunoştinţe

Competențe specifice :

- să cunoască universul social-uman al satului transilvănean

- să distingă notele originale ale viziunii lui Liviu Rebreanu, pentru a fixa locul romanului
Ion în literatura română
- să interiorizeze pulsaţia vieţii satului
- să cunoască instanţele comunicării narative
- să caracterizeze personajele principale ale romanului
- sa precizeze modalitatile de caracterizare a personajului
- să arate mentalitatea lui Ion în ceea ce priveşte problema pământului
Obiective operaţionale:

a) Obiective cognitive

La sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili

1.1 să identifice tipurile de personaje ce apar în romanul Ion, de Liviu Rebreanu
1.2 să recunoască mijloacele de caracterizare a unui personaj
1.3 să exemplifice trăsături ale personajului principal
1.4 să-și argumenteze opinia privind răspunsul la întrebarea dacă Ion este vinovat sau victimă
b) Obiective afective

2.1 integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori

2.2 cultivarea sensibilităţii prin receptarea textului literar
2.3 dezvoltarea gândirii critice

Strategie didactică :
a)Metode și procedee : conversaţia , exerciţiul, explicaţia, învățarea prin descoperire, analiza pe text, joc didactic
b)Forme de organizare : activitate frontală, activitate individuală
c) Materiale didactice : tabla, fișe, caietele elevilor, videoproiector, laptop
Timp: 50 de minute
 Etapele lecției Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii de Forme de
op. învățare evaluare
Organizarea Profesorul face prezența și asigură Elevii își pregătesc materialele necesare. Conversația
clasei și captarea climatul de lucru.
atenției
Actualizarea 2.1 Profesorul le pune la videoproiector Elevii vizionează filmul și răspund la întrebare. Conversația Evaluare
cunoștințelor elevilor spre a viziona scena (din filmul frontală
anterior adaptat după roman, Ion) cu nunta Anei
dobândite și a lui Ion. Le cere acestora să
recunoască romanul după care este
adaptat filmul, dar și să recunoască
scena redată în filmuleț.

Enunțarea lecției 1.1 Profesorul anunță subiectul lecției și Elevii sunt atenți, notează titlul lecției în caiet. Expunerea Observația
și a obiectivelor 1.2 scrie titlul pe tablă : Caracterizarea
noii invățări 1.3 personajului principal,Ion. Explicația
2.1 Sunt prezentate elevilor obiectivele
propuse.
Dirijarea 1.2 Profesorul roagă elevii să se grupeze în Elevii citesc citatele și scot trăsăturile personajului Evaluarea
învățării două echipe. Fiecare echipă va primi central. Totodată, aceștia numesc tipul de Conversația orală
bilețele cu citate (Anexa 1) care conțin caracterizare, dar și trăsăturile personajului. euristică
 caracterizarea directă/ indirectă a
personajului Ion. Membrii ambelor a)caracterizare directă
echipe vor avea de stabilit care sunt -de către autor Învățarea prin
trăsăturile care reies din citatele -de către alte personaje descoperire
respective, dar și care sunt mijloacele -autocaracterizarea
de caracterizare. b)caracterizare indirectă
Se realizează ,astfel, portretul moral și -numele personajului Analiza pe text
fizic al personajului central. -faptele personajului
La final, echipele unesc trăsăturile
obținute, dar și tipurile de caracterizare. -vorbele, gândurile și frământările sufletești
-relația cu celelalte personaje
-aspectul fizic
-vestimentație
Ion este personaj central ,realist,tipic pentru o
categorie socială- tăranul sărac care dorește pământ-
, el se individualizează prin modul în care obține
pământ.

Asigurarea 1.4 Profesorul roagă elevii să se grupeze, în Elevii stabilesc de ce parte se situează și caută Joc didactic Evaluare
feedback-ului 2.3 funcție de partea căreia se situează în argumente pentru a-și susține opinia. De asemenea, frontală
ceea privește personajul central : Ion, aduc scene reprezentative din operă în susținerea
 vinovat sau victimă ? argumentelor. Elevii pot folosi citatele din Anexa 1. Evaluare
Se va mima, astfel, un proces de Argumentele apărării : orală
judecată, în care o parte dintre elevi vor -harnic, isteț, ambițios, spirit competitiv, a avut
fi avocații lui Ion, iar ceilalți vor fi rezultate bune la școală ; Conversația
reclamanții. În vederea susținerii Argumentele acuzării :
argumentelor se vor aduce citatele din -iute, viclean, brutal, aflat între două patimi
operă, primite anterior (Dirijarea (pământ, Florica), fire pătimașă, orgolios ;
învățării) dar și citatele
criticilor -el este cel care distruge viața Anei ;
(Anexa 2) E.Lovinescu ( pentru cei ce
-tulbură liniștea întregii comunități ;
susțin că este o victimă) și G.Călinescu
(pentru cei ce susțin că este o brută). -nemilos cu propriul copil, cu parinții săi, chiar și cu
Florica.
Profesorul va fi cel care va decide care
este partea câștigătoare, în funcție de
argumentele aduse de către membrii
fiecărei grupe.

Realizați o narațiune de maximum 4-5 Elevii notează tema în caiete.

Tema pentru 2.1 pagini în care să-i creați un alt destin
acasă personajului central, Ion, total diferit de
2.3 destinul conturat de autorul romanului
omonim. În vederea realizării acestei
narațiuni, veți avea în discuție și unul
dintre citatele discutate la clasă, fie cel
al lui Lovinescu, fie cel al lui
Călinescu.
 Anexa 1.

Bilețele cu citate

Stabiliţi tipul de caracterizare din fragmentele citate mai jos, precizând trăsăturile de caracter ale personajului ce se
desprind din acestea.

„Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil (...) De pe atunci i-a fost mai drag decât o mamă.” (patima pentru pământ)

„Era iute şi harnic ca mă-sa. (...) Munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră, ca o râvnă ispititoare.” (harnic)

„... toată fiinţa lui arde de dorul de a avea pământ mult, cât mai mult.” (iubirea pentru pământ)

„Îl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, s-o crâmpoţească în sărutări. Întinse mâinile spre brazdele drepte,
zgrunţuroase şi umede.” (obsesia pentru pământ)

„Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al învăţătorului Herdelea, care mereu i-a bătut capul
Glanetaşului să dea pe Ion la şcoala cea mare din Armadia, să-l facă domn.” (isteț)

“-Să nu cumva să nu vii!, repetă Ion, înfigând în ochii ei o privire poruncitoare și lacomă.” (impunător)

„Îi clocotea tot sângele și parcă aștepta înadins să –l atingă baremi cu un deget Vasile, ca să-l poată apoi sfârteca în
bucățele ,mai ales că la spatele lui îl văzuse pe George care privea disprețuitor și mulțumit.” (nechibzuit)
 „Mă moleșesc ca o babă năroadă.Parcă n-aș mai fi în stare să mă scutur de calicie...Las’ că-i bună ea Anuța ! Aș fi o
nătăfleață să dau cu piciorul norocului pentru niște vorbe.”

„(...) Ion e băiat cumsecade. E muncitor, e harnic, e săritor, e isteț.Omul mai greșește, că doar de aceea e om.” (harnic,
cumsecade,ajutător, istet)

„-Să-ți fie rușine, Ioane, de cele ce faci! Rușine să-ți fie!

(...) Fiindcă ești un stricat, și un bătăuș, s-un om de nimic.Asta ești! Ai putea să dai pilde celorlalți băieți, că te ții mai
deștept ca toți , dar umblii numai după blestemății...Mai mare rușinea! ” (bătăuș, om de nimic)

„Ion, ginere-tău, fie iertat, da, merita moşia, că-i era dragă şi punea osul s-o muncească.‟(preotul Belciug)

„Ion urmări din ochi pe Ana câteva clipe. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut.‟
(viclean)

„ura pe George ca pe un tâlhar care i-a răpit cea mai dulce comoară... Se ducea (le el) fiindcă numai aşa putea sta aproape de
comoara lui. Nu schimba o vorbă cu ea, nici măcar o privire, şi totuşi se simţea fericit şi vesel... Nu ştia ce vrea, nici nu se
întreba nimic. Se mulţumea s-o ştie aproape şi nădăjduia... De când s-a stins Ana, s-a dus mai rar, dar cu mai multă nădăjde
ascunsă în inimă... Şi acuma, că nu poate merge şi nici nu vrea sa se gândească la ea, tot ea îi stăpâneşte visele...‟ (iubitor)

„Când văzu Ion pe Ana moartă, simţi parcă o lovitură de ciocan în moalele capului. Stătu în faţa spânzuratei, uluit,
strângându-şi gura cu palma, şi o durere necurmată îl apăsa pe creieri, ca un bolovan. Acuma îşi aduse aminte ameninţarea ei
din noaptea nunţii lui George cu Florica. Mila stranie, alcătuită din groază şi mirare, ce te cuprinde instinctiv în faţa morţii, îl
zgudui o clipă. Dar pe urmă, obişnuindu-se puţin cu faţa schimonosită cumplit a femeii, îl munci întrebarea cum a putut el
trăi aproape un an în acelaşi pat cu ea şi sfârsi zicându-şi că bine a facut că s-a omorât...‟ (cuprins între două patimi)

Anexa 2.

Citiţi atent cele două apreciri critice de mai jos, aparţinând lui Eugen Lovinescu, respectiv lui George Călinescu apoi
comentaţi-le, făcând referire la scene reprezentative din roman:

Eugen Lovinescu: “Ion e expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă
ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă: nimic nu-i rezistă.”(Istoria
literaturii române contemporane 1928)

George Călinescu: “ Ion nu e însă decât o brută, căreia şiretenia îi ţine loc de deşteptăciune…Nu din
inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse.”(Istoria literaturii
române de la origini până în prezent 1941)