STUDIU DE CAZ NR.

NUME: D.M.

VÂRSTA: 51 ani

SEXUL: feminin

OCUPAŢIE: casnică

STAREA CIVILĂ: căsătorită (doi copii)

AFECŢIUNEA ACTUALĂ: depresie anxioasă

TABLOU CLINIC:

- tristeţe accentuată
- dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi
- reducerea speranţei în viitor
- lipsă de energie
- neîncrederea în sine, sentimente de inutilitate, sentimente de culpă
- frica nelamurită
- presentimentul unor evenimente nefavorabile
- scaderea stimei de sine

CUVINTE CHEIE: “mi-e frică să nu se întample ceva rău”

“mă supără orice şi plâng mereu”
„nu am putere sa fac ceva”
„îmi vin multe gânduri de moarte”
DEBUTUL BOLII:

La 15 ani dupa naşterea copiilor pacienta fiind foarte nemulţumită de aspectul ei fizic, în
decurs de 3 luni slăbeşte intenţionat 29 de kg. rezistenţa fizică scade. Nu mai face faţa solicitărilor
casnice.Oboseşte repede.Performanţele sunt din ce în ce mai scăzute în toate activităţile
desfăşurate.Factorul declanşator îl reprezintă problema banilor. Nu reuşeşte împreuna cu soţul ei, să
scoată nici un fel de profit din investiţia şi munca agricola efectuată.Dezamagire faţă de realizarea
profesională.

EVOLUŢIE: constantă.

Boala a recidivat după o perioadă de 2 ani. La început o deranjau, iritau lucrurile făcute de ea,
atitudine extrem de critică faţă de calitatea muncilor făcute:respală vasele, calcă hainele de maI multe
ori.Această atitudine se extinde şi asupra activităţor desfăşate de membrii familiei. Apoi se
instaleazăfrica de a se îtampla ceva grav cu ea sau cu cineva din familie.Anxietatea se extinde,
pacienta conştientă de boală are frica agravării ei.Se mainifestă stări contradictorii, când e inactivă ,
tristă , apatică , plânge mult şi se izolează, când manifestă o nelinişte motorie şi o hiperactivitate
soldată cu strigăte şi manifestari de furie.Ideea obsedantă că urmează să se întample ceva rău în
familie o oboseşte.Are insomnii de readormire cu trei patru treziri pe noapte şi cu coşmaruri multiple
fără să poată relata cele visate numai că simţea o groaza tot timpul. Nu mai poate trăi deplin prezentul,
se crede vinovată pentru o mulţime de lucruri petrecute în trecut.Nu se mai poate bucura de nimic fiind
alertată mereu de ce urmează să se petreacă.

FACTORI PREDISPOZANTI :

- singurătatea
- starea vremii
- probleme zilnice
Cu cât era mai mult timp singură cu atât se simţea mai rău. Singură,se accentuau starile de
tristete de frică.Se simţea vinovată pentru toată nenorocirea ce o trăia .De asemenea vremea ploioasă
şi întunecoasă îi producea asemenea stări.In faţa micilor probleme de zi cu zi se simţea neajutorată,
orice i se părea imposibil de rezolvat, exagera gravitatea problmelor, se consuma pe orice eveniment
neînsemnat în situaţii normale.

DESCRIEREA UNUI COMPORTAMENT RECENT: pe fondul unei oboseli pricinuită de insomnii şi

de o alimentaţie precară, lucrând în grădină observă plantele.Nemulţumită de stadiul lor de dezvoltare
izbucneşte în plans.Intrerupe munca şi se izolează, plânge toata ziua, nu mânâncă şi se răsteşte la
membrii familiei.Vizita fiicei ei şi o conversaţie cu aceasta o determină să consulte din nou medicul.

FACTORI DE PRECIPITARE :

- singurătatea
- desfăşurarea unor sarcini casnice
- oftări dese şi adânci
- gânduri de genul: “nimic nu merge cum trebuie”, “nu am nici un chef să fac”, “mă simt
obosită”, “mă enervează orice”, “nu sunt multumită de nimic”, “nu mă mai înveseleşte
nimic”
- critici adresate comportamentului soţului
- slabirea rezistenţei fizice
- scaderea libidoului

CONSECINŢELE COMPORTAMENTULUI PROBLEMĂ:

Comportamentul problemă determină şi în acest caz cercuri vicioase. Faptul că nu duce la bun
sfârşit activităţile o face să–i crească neîncrederea în forţele proprii ceea ce o determină la o
inactivitate şi mai mare.De când are aceste probleme pacienta nu mai are răbdare la proprii
nepoţi.Teama pe care o simte în mod permanent o determină să fie mereu bănuitoare, suspicioasă
ajungând să se izoleze de lume.Această consecinţă duce la rândul ei la un alt simptom, tristeţe şi crize
de plâns dese.

COMORTAMENTE DE COPPING:

- rugaciunea
- vizionarea unor programe TV
 - somnifere
ANTECEDENTE MEDICALE: depresie simplă cu doi ani în urmă, tratament medicamentos

CONVINGERI DESPRE BOALĂ :

Găseşte boala obositoare, vrea să se vindece cu orice preţ, are încredere în tratamentul ce îl va
urma.
Am aplicat scala Hamilton pentru evaluarea gradului de depresie în vederea stabilirii unui
tratament medicamentos sau a celui psihoterapeutic. Datele se prezintă astfel:
Depresie 3- plange frecvent,sentimentul persistă şi în timpul zilei şi de la o zi la alta, este comunicată
nonverbal.
Vinovatie 3-severe sentimente de autoblamare dezinteres faţă de multiplele arii ale existenţei ideii
delirante de culpabilitate.
Suicid 2- îşi doreşte moartea dar fără gânduri clare de suicid.
Insomnii de adormire 1- uşoare dificultăţi de adormire.
Insomnii în timpul nopţii 2 - se trezeşte peste noapte frecvent şi readoarme greu.
Insomnii de trezire 1- se trezeşte mai repede decât ora obişnuită de trezire.
Munca si activitatea 3- pierderea eficienţei devine imposibil de ascuns deficienţele apar peste tot
dând naştere la comentariu, sarcinile casnice nu mai sunt indeplinite, munca este total dezorganizată,
igiena este delăsată.
Icetineala 1- încetinire usoară a conversaţiei, comunicării, fixitatea expresiei sau oscilaţii ale
răspunsului emoţional.
Agitaţie 1- se joacă cu mâinile şi cu părul.
Anxietate 2- simptome frecvente şi de mare intensitate şi care preocupă subiectul un timp îndelungat.
Anxietate somatică 3- cefalee frecvente persistă în timpul zilei.
Simptome gastrointestinale 1 - pierderea poftei de mâncare senzaţii de greutate abdominală apariţia
constipaţiei.
Simptome somatice generale 2- simptome accentuate, distincte nevoia frecventă de a se odihni se
simte epuizată de activităţile fizice, dificultate de a susţine un efort, epuizare.
Simptome genitale 1- o pierdere usoară a libidoului scădere a activităţii sexuale.
Ipohondrie 2 - preocupare pentru simptomele fizice şi gânduri asupra unor afecţiuni organice.
Scadere în greutate 2 - marcată.
Constiinţa bolii 0- recunoaşte că este deprimată şi bolnavă.

PLAN TERAPEUTIC:

Rezultatele obţinute în urma aplicării scalei coincid cu informaţiile culese în urma interviului.
Aplicarea acestor metode de investigare permite propunerea unui tratament eficient mixt. Acesta va
cuprinde atât tratament medicamentos cât şi psihoterapie cognitiv comportamentală cu sesiuni de
relaxare, având în vedere că anxietatea domină, ea trebuie în primul rând redusă şi apoi tratată şi
depresia.

OBSTACOLE:

Întrucât pacienta este foarte încrezătoare în tratament, şi foarte motivată să se vindece, pe

parcursul tratamentului se recomandă a se acorda o atenţie deosebită aspectelor personale, pentru ca
atunci când ajunge iar în mediul ei să nu recidiveze.