CURS 14

Clementina Cojocaru
 Anemiile
 Tulburarilehemoragipare
 Leucemiile si limfoamele

 Examenul clinic – examenul general, examenul

ganglionilor limfatici (vezi Curs 6 !!), examenul
splinei & ficatului (vezi Curs 13 !!)
 Mostenite/Congenitale VS
Dobandite

 Perturbari ale productiei de

eritrocite VS Pierderi excesive de
hematii
 1. Anemii datorate defectelor de sinteza

 Thalassemia (productie inadecvata de

lanturi α si β ale hemoglobinei)

 Alteanemii mostenite (anemia congenitala

diseritropoietica, anemia Diamond-Blackfan,
sindromul Schwachman-Diamond, anemia
sideroblastica)
 2. Anemii datorate distructiei crescute a
eritrocitelor (hemoliza)

 Defecte structurale ale hemoglobinei (anemia

cu hematii “in secera”/falciforma, prezenta HbC
sau a HbE – Hb anormale)

 Defecte ale membranei eritrocitare

(microsferocitoza ereditara, eliptocitoza,
piropoikilocitoza)

 Defecte enzimatice ale eritrocitului

(deficienta de G6PDH, deficienta de piruvat-
kinaza)
 1. Anemii datorate productiei anormale de eritrocite
 Deficiente
 Fier, vitamina B12 sau folati
 Eritropoetina scazuta in boala cronica de rinichi
 Inflamatia
 Anemia din bolile cronice inflamatorii
 Infectia HIV
 Probleme ale maduvei osoase
 Intoxicatia datorata consumului de alcool, droguri citotoxice,
antibiotice
 Infiltrarea maduvei hematogene cu celule maligne (boli
maligne hematologice sau cancere de organe solide)
 Mielofibroza
 Sindromul mielodisplazic
 Aplazia medulara (tranzitorie in infectiile virale) sau idiopatica
(= fara o cauza cunoscuta) - anemia aplastica (persistenta)
 Boli hepatice
 2. Anemii datorate distructiei crescute a eritrocitelor (hemoliza) sau
pierderii excesive
 Hemoragii (variate surse – digestiva, renala etc.)
 Hemoliza imun-mediata
 Anemia hemolitica autoimuna la cald
 Boala aglutininelor la rece
 Hemoglobinuria paroxistica la rece
 Anemia hemolitica drog-indusa
 Icetrul hemolitic neo-natal
 Reactii hemolitice post-transfuzionale
 Haemoliza non-imun mediata
 Valve cardiace mecanice
 Defecte cardiace congenitale
 Hemoglobinuria de mars
 Hemoglobinuria paroxistica nocturna
 Anemia hemolitica microangiopatica
 Infectii (malaria, C. perfringens)
 Arsurile pe suprafete mari
 Droguri oxidante (dapsona, primaquina, sulfonamide, sulfasalazina)
 Hipersplenism (ciroza hepatica)
 !!! Hemoliza poate fi intravasculara SAU extravasculara
 Asimptomatice SAU
 Oboseala
 Dispnee
 Cefalee
 Vertij
 Greata
 Senzatie de raceala si parestezii ale degetelor

 Anemia moderata sau severa - dispnee,

palpitatii, sincopa, scaderea pragului anginos,
claudicatia intermitenta, atacurile ischemice.
 Durata si debutul simptomelor
 Istoric de sangerare (menstruala cel mai frecvent, traumatica,
epistaxis, sangerare orala, melena/hematochezia, hematuria)
 Infectii recente (aglutinine la rece dupa infectia
cu Mycoplasma , aplazia eritrocitara dupa infectii virale -
Parvovirus B19)
 Simptome si afectiuni asociate (boala cronica de rinichi, ulcer
peptic etc)

 Istoricul familial
 in anemiile mostenite AD (microsferocitoza ereditara) sau anemiile
transmise AR (siclemia si thalassemia)
 Deficienta de G6PDH este transmisa recesiv, X-linkata deci subiectii
masculini afectati ar putea avea si bunicul matern afectat
 Istoricul social
 Excesul de alcool (alcoolul – efect toxic direct & inapetenta)
 Dieta (vegetariana/vegana – deficienta de vit B12), consum excesiv
de ceai (inhiba absorbtia fierului)
 Droguri/medicamente
 Antecedentele personale patologice
 Boli renale si hepatice cronice
 Cancere, chimioterapie sau radioterapie
 Boli limfoproliferative (risc crescut de anemie
hemolitica autoimuna)
 Boli cardiace congenitale, ischaemice sau
valvulare
 Malabsorbtie gastrointestinala (boala celiaca,
bolile inflamatorii intestinale) sau malnutritia
 Litiaza biliara pigmentara (in hemoliza cronica
cresc pigmentii biliari in bila)
 Paloarea patului unghial, a santurilor palmare si
conjunctivala
 Sufluri cardiace, puls saltaret

 Anemia prin deficienta de fier, vit B12 sau folati:

- Glosita atrofica
- Cheilita angulara (fisuri la colturile gurii)
- Koilonichia (unghii “in lingurita”) – doar in anemia
feripriva!
 Anemia prin deficienta de vit B12:
- Neuropatie periferica
 Anemiile hemolitice
- Febra, icter
- Splenomegalie
- Cresterea bilirubinei neconjugate, urina hipercroma
 Semne de sangerare
 Echimoze
 Petesii
 Telangiectazii sau malformatii vasculare mai mari
 Semne de alarma (malignitate)
 Atrofii musculare
 Edeme
 Organomegalie
 Limfadenopatie
 Mase tumorale ale tesuturilor moi
Paloarea santurilor palmare Paloare conjunctivala
 Sangerari spontane sau la traumatisme minore –
afectiuni hemoragipare congenitale sau dobandite
 Cel mai frecvent: epistaxis, sangerare la periajul
dintilor, aparitia facila de echimoze

A. Afectiuni hemoragipare ereditare

- Boli congenitale (hemofilia)
- Sangerari anormale la varsta mica, istoric familial
de cazuri la baieti
B. Afectiuni hemoragipare dobandite
- Boli hepatice cronice
- Leucemiile
- Utilizarea anticoagulantelor (warfarina, NOAC) sau
antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel)
 I. Afectiuni plachetare – sugerate de sangerarea
superficiala implicand tegumentele, membranele mucoase,
tractul gastrointestinal si urinar.
 Semne tipice:
- Petesii la nivel cutanat si al mucoaselor
- Mici echimoze
- Sangerarile apar imediat dupa traumatism, pt ca dopul
plachetar nu este corect format
- Sangerarile care apar la nivelul mucoasei orale (purpura
umeda) cresc riscul de sangerari mai severe!

* Sangerarea datorata unui defect vascular seamana cu cea

datorata unui defect plachetar si se poate asocia cu
acesta!
Sangerare mucoasa (purpura umeda) Petesii cutanate
 II. Tulburari de coagulare – sugerate de
sangerari tisulare profunde, afectand mai ales
articulatiile si cavitatile virtuale ale corpului
(e.g. pleura)
 Semne clinice:
- Echimoze de mari dimensiuni
- Hematoame profunde
- Hemartroza (prezenta de sange in articulatii) –
duce in timp la deformatii si anchiloze articulare
- Deoarece functia plachetara este normala,
sangerarea poate sa nu apara imediat dupa
traumatism, ci dupa cateva ore sau zile
Hemartroza de genunchi Echimoza de mari dimensiuni
 Dureri osoase, oboseala

 Senzatie de plin in hipocondrul stang si satietate

precoce din cauza splenomegaliei

 Simptome de leucostazie = hiperleucocitoza si dopuri

de leucocite, in microcirculatie – consecinte: distresa
respiratorie, status mental alterat)

 Simptome legate de prezenta unor mase mediastinale

de mari dimensiuni (e.g, dispnee, durere toracica,
tuse, circulatie venoasa colaterala toracica)
 Prurit generalizat
 Hiperplazie gingivala
 Febra, scadere ponderala, transpiratii nocturne
 Eruptii prin infiltrarea cutanata cu celule leucemice
 Infectii – e.g. pneumonia
 Insuficienta renala
 Sindromul de vena cava superioara – la pacientii cu
limfadenopatie mediastinala masiva

 Semne si simptome de anemie (sindromul anemic)- paloare,

oboseala, vertij, palpitatii, sufluri cardiace si dispnee la
eforturi mici
 Sangerari (sindromul hemoragipar) (trombocitopenia
datorata infiltrarii medulare cu celule leucemice) – petesii
(in special la membrele inferioare) si echimoze
 Limfadenopatie palpabila, splenomegalie , hepatomegalie
 Eruptie eritematoasa prin Hiperplazie gingivala
infiltrarea cutanata cu celule
leucemice
 Colectie de semne si
simptome datorate
compresiunii prin
limfadenopatie mediastinala
(limfoame):
- Dispee
- Tuse
- Edem al fetei, gatului,
bratelor, trunchiului superior

- Rar: raguseala, durere

toracica, disfagie si
hemoptizie.
- Exam clinic: venele gatului si
toracelui proeminente, edem
al fetei si bratelor, tahipnee
si dispnee.
A: Facies pletoric. B: Vene jugulare
dilatate C: Cianoza buzelor D: Edem
masiv al bratului si mainii drepte E:
Circulatie colaterala evidenta
(sageata). F: CT: compresiunea VCS
(sageata) datorita unei mase
mediastinale de mari dimensiuni,
cauzand compresiunea traheei ,
devierea ei si stridor(F)
Examenul general (tegumente
& mucoase & examenul cavitatii
orale!!)

Examenul ganglionilor limfatici

Examenul splinei & ficatului

 Cristina-Maria Gavrilescu. Basics of Semiology in
Internal Medicine
 Carol Stanciu. Clinical examination, vol.1, 2002
 Barbara Bates. A Guide to Physical Examination
and History Taking
 Oxford Handbook of Clinical Diagnosis

 Pictures from www.google.ro/imagini