1.

Caracteristici hemofilia A
HEMOFILIA A
Definitie: Este o coagulopatie ereditara datorata sintezei deficitare a factorului VIII al coagularii.
Boala se transmite X-linkat recesiv, motiv pentru care baietii prezinta boala clinic manifesta, iar
femeile sunt transmitatoare ale bolii.
Hemofilia A este coagulopatia ereditara cea mai frecventa, reprezentand 80 % din sindroamele
hemofilice.
Tablou clinic
 manifestari hemoragice precoce in formele severe, la nou nascut si sugar (sangerarea
ombilicala, cefalhematom, cu ocazia eruptiei dentare, odata cu aparitia mersului)
 caracterul provocat al hemoragiilor, uneori de catre traumatisme minore nesesizate, ce poate
conferi o imagine “spontana” a sangerarilor
 durata prelungita a sangerarilor exteriorizate, fara tendinta spontana de oprire
 sediul hemoragiilor este frecvent profund, intracavitar, intratisular sau intravisceral
 evolutia cronica, ondulanta, in pusee de agravare
 absenta obisnuita a leziunilor petesiale
 manifestarile hemoragice :
o sangerari “deschise” din plagi bucale si linguale, plagi cutanate contuze sau taiate,
epistaxis
o echimoze si hematoame subcutanate si intramusculare largi
o hemartroze la nivelul articulatiilor mari ale membrelor, in timp cu deformari, anchiloze
articulare
o hemoragii postoperatorii
o hemoragii viscerale (renale, digestive, meningocerebrale, organe de simt)
Date de laborator
 TC, T Howell prelungite
 APTT prelungit
 Timp de protrombina, trombina – normale
 Timp de sangerare , nr. trombocite - normale
 Determinarea factorului VIII
 Determinarea anticorpilor anti factor VIII in evolutia bolii
 Examen radiologic: osteoporoza, ingustarea spatiilor articulare, distructie osoasa
 Forme clinice de hemofilie A in functie de nivelul de factor VIII:
o forma usoara F VIII = 5 – 25 %
o forma medie F VIII = 1 – 5 %
o forma severa F VIII < 1 %
14. Criterii diagnostic pozitiv în hemofilia A
Diagnostic pozitiv
o bolnavi de sex masculin
o antecedente familiale semnificative
o contextul de aparitie al hemoragiei
o hemoragie profunda, provocata sau spontana
o APTT prelungit + PT normal
o Dozarea factorului VIII

21. Hemofilie de tip A – caracteristici sangerare

 manifestari hemoragice precoce in formele severe, la nou nascut si sugar (sangerarea
ombilicala, cefalhematom, cu ocazia eruptiei dentare, odata cu aparitia mersului)
 caracterul provocat al hemoragiilor, uneori de catre traumatisme minore nesesizate, ce poate
conferi o imagine “spontana” a sangerarilor
 durata prelungita a sangerarilor exteriorizate, fara tendinta spontana de oprire
 sediul hemoragiilor este frecvent profund, intracavitar, intratisular sau intravisceral
 evolutia cronica, ondulanta, in pusee de agravare
 absenta obisnuita a leziunilor petesiale
 manifestarile hemoragice :
o sangerari “deschise” din plagi bucale si linguale, plagi cutanate contuze sau taiate,
epistaxis
o echimoze si hematoame subcutanate si intramusculare largi
o hemartroze la nivelul articulatiilor mari ale membrelor, in timp cu deformari, anchiloze
articulare
o hemoragii postoperatorii
o hemoragii viscerale (renale, digestive, meningocerebrale, organe de simt)

2. Modificările hemoleucogramei in purpura trombocitopenică idiopatică

PURPURA TROMBOCITOPENICA IMUNA(PTI)

Definitie : PTI se defineste ca o stare patologica secundara unei hiperdistructii trombocitare
periferice, realizata prin mecanism imunologic.
PTI este cea mai frecventa anomalie a hemostazei la copil si se caracterizeaza prin:
o sdr. purpuric
o trombocitopenie < 100.000/mm3
 o prezenta megacariocitelor in maduva osoasa

Modificari de laborator
1. Sange periferic
o Tr. <100.000/mm3
o Tr. < 20.000/mm3 - risc de manifestari hemoragice severe
o frotiu sangvin periferic : macrotrombocite (volum plachetar mediu crescut), in rest
normal;
o ocazional (20 % din cazuri) – leucocitoza cu limfocitoza, eozinofilie
o Hb normala sau anemie posthemoragica
2. Examenul maduvei osoase evidentiaza cresterea numarului de megacariocite tinere, cu
absenta afectarii seriei eritrocitare si granulocitare; aspiratul osteomedular nu este imperativ
pentru diagnostic, dar este obligatoriu in formele cronice de boala pentru excluderea altor
afectiuni hematologice (leucemia).
3. Studiul hemostazei
o timp de sangerare prelungit
o TC, PT, APTT – normale
1. Determinarea anticorpilor antitrombocitari reprezinta un test ideal pentru diagnostic dar
nu se practica de rutina, fiind o metoda laborioasa si costisitoare.
2. Alte investigatii:
o teste imunologice : anticorpi antinucleari, C3, test Coombs, imunograma
o teste hepatice, renale
o determinari virusologice: HIV, EBV, virusuri hepatitice

19. Descrieti manifestarile hemoragice specifice in PTI

o manifestari hemoragice de tip plachetar;

o manifestari hemoragice cutanate: purpura, petesii, echimoze-aspect caracteristic “de
copil batut”;
o manifestari hemoragice mucoase: epistaxis, gingivoragii, hemoragii subconjunctivale
(purpura umeda);
o manifestari hemoragice viscerale, apar rar : cerebrale, digestive, retiniene, renale;

28. Semne clinice in beta talasemia majora

Tablou clinic:
• debut in primele luni de viata, cei mai multi fiind diagnosticati intre 6 luni si 2 ani
• paloare
• subicter/icter
• hepatosplenomegalie
 • intarziere in dezvoltare
• copilul netratat corespunzator se prezinta tipic cu un tablou de anemie hemolitica
cronica:
o facies particular mongoloid: oase malare proeminente, maxilarul superior mare,
fante oculare orientate in sus si in afara, nas scurt, aplatizat
o abdomen marit de volum datorita hepatosplenomegaliei importante
o membre subtiri cu musculatura atrofica
o tegumente palid maslinii (paloare, hemosideroza, icter)
o hemosideroza hepatica, cardiaca, pancreatica, a glandelorendocrine prin
depunerea fierului in organe, ca si consecinta a transfuziilor repetate de sange si in
lipsa unui tratament chelator corespunzator
o hipersplenism: numar scazut de hematii, leucopenie, trombocitopenie

3. Modificari pe hemoleucograma in Beta Talasemia majora (Hemoleucograma B Talasemie

majora) x2

 Sindroamele talasemice sunt afectiuni ereditare, in care scaderea productiei de Hb

normala este cauzata de blocarea partiala sau totala a sintezei unuia din lanturile
polipeptidice ale globinei, cu afectarea formarii de eritrocite cu un continut normal de
Hb. Afectarea formarii lantului α determina α talasemie, iar afectarea formarii lantului β
determina β talasemie.
Din punct de vedere clinic, sindroamele talasemice se manifesta ca anemii hipocrome
microcitare hipersideremice, cu eritropoieza ineficienta, hemoliza si splenomegalie, care se
transmit ereditar cu caracter autosomal
 anemie severa: Hb = 5-7 g%
 hipocroma: HEM, CHEM scazute (CHEM < 20%, HEM = 12-18 pg)
 microcitara: VEM scazut = 50-60 µ3
 reticulocite crescute; in formele severe- numar scazut de reticulocite datorita
eritropoiezei ineficiente
 frotiul sanguin periferic este caracteristic: hipocromie marcata, anizocitoza si
poikilocitoza marcata- hematii in semn de tras la tinta, hematii in picatura, schizocite,
hematii cu punctatii bazofile, policromatofilie, eritroblasti oxifili si policromatofili
 numarul de leucocite este normal; numarul mare de eritroblasti in periferie (300/100
leucocite) dau o falsa leucocitoza datorita colorarii nucleului eritroblastilor care se
numara impreuna cu leucocitele

4. Semne clinice din limfomul Hodgkin la copil

Definitie: Boala proliferativa a sistemului limfatic caracterizata prin proliferarea monoclonala a
2 tipuri de celule maligne (celula Reed – Sternberg si celulaHodgkin), alaturi de proliferarea
unor celule reactive (limfocite, plasmocite, histiocite, etc.)
Tablou clinic
 adenopatia
o este prezenta in 90 % din cazuri
o cervicala 60 – 80 %
o alte localizari : axilara, inghinala, mediastinala
 afectare extralimfatica: splina, ficatul, plamanul, osul, maduva osoasa
 disfunctia medulara determina neutropenie, trombocitopenie, anemie
 simptome sistemice : febra, transpiratii nocturne, astenie, scadere in greutate, prurit
 in functie de prezenta simptomelor sistemice se diferentiaza 2 forme de boala:
o forma A: absenta simptomelor sistemice
o forma B: prezenta simptomelor sistemice

30. Aspect clinic al modificarilor în purpura Henoch Schonlein

Tablou clinic:
o varful de incidenta 4-11 ani
o debut variabil, frecvent postinfectios
o purpura cu aspect polimorf (leziuni maculo-papuloase hemoragice, urticariforme, uneori
cu aspect echimotic sau petesial, mai rar necrotic sau bulos), cu dispozitie la nivelul
membrelor inferioare, feselor, si mai rar la nivelul membrelor superioare, cu evolutie in
pusee, agravata de orostatism, consum de alimente sau medicamente alergizante; este
prezenta la toti bolnavii
o sindromul articular, prezent la 40-60% din cazuri, manifestat prin artralgii, edeme
articulare mari, impotenta functionala, fenomene care se remit in cateva zile
o sindromul abdominal, evident la 60-80% din cazuri, cu debut precoce chiar prepurpuric,
alteori instalat pe parcursul evolutiei bolii; expresia sa clinica poate fi usoara ( dureri
abdominale, varsaturi, hemoragii oculte), grava nechirurgicala (colici intestinale
pseudoapendiculare, melena) sau chirurgicala (invaginatie intestinala ileo-ileala, perforatie
intestinala); simptomatologia digestiva este determinata de adenopatia mezenterica si de
infiltratia sangvina hemoragica a anselor intestinale
o sindromul renal, prezent la 20-36% dintre bolnavi si este exprimat clinic prin: hematurie
macroscopica, mai rar hipertensiune arteriala si edeme; frecvent lipsesc manifestarile clinice,
iar diagnosticul se stabileste doar pe criterii biologice: proteinurie, hematurie, cilindrurie;
punctia biopsie renala evidentiaza o glomerulonefrita acuta cu depozite mezangiale
o alte manifestari: neurologice, cardiace, pulmonare (rare)
5. Diagnostic diferential la purpura Henoch-Schonlein

Definitie: este o vasculita care afecteaza vasele mici din dermul superior, produsa printr-o
reactie de hipersensibilitate de tip III, cu formare de complexe imune.
Diagnostic diferential:
o purpura infectioasa ( viroze, sepsis, purpura fulminans)
o vasculite din cadrul bolilor de colagen
o urticarie
o eritem multiform
o alergie medicamentoasa

6. Schimbari ale analizelor de urina in purpura Henoch Schonlein

sindromul renal, prezent la 20-36% dintre bolnavi si este exprimat clinic prin:
hematurie macroscopica, mai rar hipertensiune arteriala si edeme; frecvent lipsesc
manifestarile clinice, iar diagnosticul se stabileste doar pe criterii biologice:
- proteinurie,
- hematurie,
- cilindrurie;

7. Clasificare forme clinice artrita cronica juvenila

CLASIFICARE
 Distingem 3 forme clinice:
o ACJ tip sistemic,
o ACJ tip poliartrită şi

o ACJ tip mono-oligo-artrită (pauciarticulară).

 În clasificările recente se mai disting subtipuri clinico-evolutive corelate cuprezenţa sau

absenţa
o factorului reumatoid,

o anticorpilor antinucleari, cât şi

o prezenţa antigenului de HLA - B27.

20. Enumerati cel putin 3 modificari de laborator caracteristice in artrita cronica juvenila
Probe nespecifice de inflamaţie:
 VSH crescut(în cele sistemice peste 100 mm / 1h);
 concordant cresc fibrinogenul şi proteina C reactivă
 creşterea α2- şi γ-globulinelor
 anemie hipocromă, hiperleucocitoză cu neutrofilie.

Probe de orientare a bolii reumatismale:

 factorul reumatoid (FR) pozitiv în 70% dintre formele sistemice şi doar în 30% dintre
celelalte forme
 ANA sunt prezenţi la 85% dintre cazurile cu iridociclităşi în 25% dintre celelalte
forme.

23. ACJ forma cu debut sistemic 3 caracteristici

Forma cu debut sistemic,întâlnită în 20% dintre cazuri.

Atingerea sistemică este atestată de:
o febră (neregulată, oscilantă, intermitentă, variabilă în cursul zilei, uneori cu
accese subite)
o manifestări cutanate (rash-ul reumatoid, uneori noduli subcutanaţi)
o splenomegalie, hepatomegalie, adenopatii

o pericardită, atingere pleurală şi peritoneală

o rareori manifestări nervoase

o Se mai citează dureri abdominale dar şi dureri musculare care pot precede
manifestările articulare.
FORMA CU DEBUT SISTEMIC
Atingerea articulară este absentă în primele săptămâni
o Intre săptămâna 3-6 apar artritele, insidioase, traduse prin atitudini antalgice sau
nete, exudative, simetrice şipuţin dureroase;
o Ating mai multe articulaţii (în special mâna, tibio-tarsiene şi genunchii);
o 1/2 din bolnavii care iniţial au avut manifestări sistemice evoluează ulterior ca
forme poliarticulare
33. Manifestari clinice in RAA
TABLOU CLINIC
1. Angina premonitorie – atesta infecţia streptococică între 30-80% din cazuri;
2. Perioada de stare:
 Manifestări extracardiace:
o Nespecifice: febră, transpiraţii, anorexie, dureri articulare, paloare, tahicardie,
VSH şi leucocitoză.
o Manifestări articulare:
Artrita:
 frustă (artralgii fără modificări obiective, de obicei la articulaţiile mari),
sau gravă.
 oligo sau monoarticulară.
 cu caracter saltant (clasic) succesiv.
 dispare rapid la aspirină şi steroizi.
o Manifestări cutanate: între 8-10% din cazuri.
 Eritemul inelar (marginat) eflorescenţe care apar iniţial ca macule care
apoi se şterg în centru (aspect inelar), limitat de o margine roşie; apar pe
torace şi abdomen.
 Nodulii subcutanaţi (Meynet), sunt: tari, uşor dureroşi, de mărimi
variabile, simetrici, pe coate şi genunchi; de obicei denotă forme severe.
 Eritemul nodos pretibial sau pe antebraţe.
o MANIFESTARI NEUROLOGICE
 Coreea reumatică (Sydenham) întâlnită în 15% dintre pusee.
 Apare la distanţă după angina premonitorie ;reactanţii de fază acută: VSH,
fibrinogen, proteina C reactivă sunt negativi şi chiar titrul ASLO se poate
normaliza.
 De obicei se asociază cu alte manifestări reumatice
 Este afebrilă şi nu răspunde la salicilaţi.
 Clinic: mişcări involuntare, necontrolate, aritmice, explozive, ilogice,
bizare, unilaterale sau bilaterale; efortul, oboseala şi emoţiile le
accentuează.
 Se deteriorează vorbirea (dizartrie) şi scrisul (disgrafie). Hipotonia
musculară şi tulburările emoţionale completează tabloul
 Manifestări cardiace:
o miocardita : este cea mai frecventă,
o endocardita : este mai evidentă clinic;
o pericardita : este mai rar decelată.
o Cardita reumatismală :
 poate fi: uşoară, medie, severă.
 este raportată la 40% dintre cazuri în cursul primului puseu.
 Incidenţa creşte la 90% dacă se utilizează mijloace moderne de diagnostic
(eco Doppler sau biopsia endomiocardică).
8. Enumerati criterii majore din RAA x2 + minore

9. Tratament antiinfecțios în RAA x2

Clasic se administrează penicilina G 1.600.000 u.i / zi în 4 prize - 10 zile
• In caz de alergie se recomandă Eritromicină 30-40 mg/kg /zi, sau claritromicină
15 mg/kg/zi.
• Prevenirea recurenţelor sau recidivelor se face în faza post-puseu, prin profilaxia
secundară care se aplică tuturor foştilor bolnavi de RAA. Se face cu benzatinpenicilină
(MOLDAMIN) 1.200.000 im saptamanal la copiii > 30 kg sau 600 000 im saptamanal la
copii < 30 kg
• Durata profilaxiei secundare este de minimum 5 ani de la ultimul puseu acut, de
obicei până la 18 ani şi se prelungeşte în toate cazurile unde există riscul expunerii la
infecţii streptococice (elevi, studenţi, militari).
• În cazul carditei grave, cu sechele valvulare şi cardiomegalie, profilaxia se
continuă toată viaţa.

10. CID-3 modificări de laborator

Tablou biologic
 Numar de trombocite scazut (prin consum excesiv)
 Timp de sangerare prelungit
 PT, APTT, timp de trombina: prelungite (prin consumul factorilor de coagulare)
  Prezenta in exces a PDF (produsi de degradare a fibrinogenului) prin activarea
fibrinolizei
 Fibrinogen scazut < 100 mg %
+ Anemie microangiopatica

11. Teste de screening pentru hemostaza

12. Tablou clinic boala von Willebrand

Tablou clinic
 Boala apare la ambele sexe
 Sangerari cutaneomucoase: echimoze, hematoame, epistaxis, gingivoragii, hemoragii
digestive, menometroragii
 Hemoragii profunde tisulare
 Hemartrozele sunt rare

13. Anemia aplastica - tablou clinic

14. Anemie aplastică: definiție și caracteristici
ANEMII PRIN INSUFICIENTA MEDULARA
• Insuficienta medulara se caracterizeaza prin scaderea productiei de eritrocite, leucocite si
trombocite, in sangele periferic aparand pancitopenia.
• Anemia aplastica = afectarea tuturor celor trei linii celulare sau numai a doua linii
(incluzand seria rosie)
ANEMIA APLASTICA

 Anemii aplastice dobandite:

  Clasificare:

a) secundare:
 iradiere, medicamente: cloramfenicol, antiepileptice, antiinflamatorii, agenti
citotoxici
 substante chimice: insecticide, benzen, toluen
 infectii: virus Epstein-Barr, citomegalovirus, virusuri hepatitice, parvovirusuri,
HIV
 boli imune
 hemoglobinurie paroxistica nocturna
 preleucemii
b) idiopatice- 60% din cazuri
 boala apare la orice varsta
 debut insidios
 manifestari hemoragice: petesii, echimoze, epistaxis, gingivoragii, secundare
trombocitopeniei
 paloare progresiva, oboseala, astenie, inapetenta, secundare anemiei
 ulceratii bucale, febra, infectii bacteriene trenante, secundare neutropeniei

 Date paraclinice:

 anemie normocroma, normocitara

 numarul absolut de reticulocite scazut
 trombocitopenie
 leucopenie cu neutropenie
 medulograma: celularitate redusa, reprezentata de celule reticulare, adipoase si
plasmocite; aspiratul osteo-medular nu este o forma sigura de diagnostic
 biopsia osteo-medulara confirma inlocuirea tesutului hematopoietic cu tesut
adipos si permite aprecierea cantitativa a aplaziei, deci severitatea bolii
Anemia aplastica severa se defineste prin reducerea precursorilor medulari sub 25%( la
biopsia medulara) si prin prezenta a doua din urmatoarele criterii:

 granulocite < 500/mm3

 trombocite < 20.000/mm3
 reticulocite < 1%
 Tratament

 simptomatic (de sustinere):

o transfuzii de masa eritrocitara si trombocitara
o tratamentul infectiilor cu antibiotice, antifungice, antivirale
 de stimulare medulara:
o androgenii
o factori de crestere hematopoietici (GM-CSF, G-CSF)
 imunosupresoare: - globuline anti-timocite sau anti-limfocite+ cortizon in doze mari
o ciclosporina
o ciclofosfamida
 transplantul medular este metoda terapeutica de electie, la pacientii tineri cu forme
severe de anemie aplastica

15. Manifestări clinice în hipoxie anemica

Sindromul de hipoxie anemica este manifestat prin:

- cefalee,
- ameteli,
- lipotimii,
- dispnee,
- tahicardie, sufluri cardiace
depinde de nivelul hemoglobinei si ritmul instalarii anemiei.

16. Leucemia acuta limfoblastica – clinic

Tablou clinic
 Varsta : 2 – 10 ani
 Debut insidios (3 – 4 saptamani) cu
o sdr. hemoragipar (epistaxis, gingivoragii, purpura)
o sdr. anemic (paloare progresiva)
o sdr. febril
o sdr. dureros osos (pseudoreumatismal)
 perioada de stare este marcata de semnele sindromului de insuficienta medulara si
sindromului de infiltratieblastica
 insuficienta medulara:
 o sdr. anemic: paloare cu nuanta ceroasa, astenie, tahicardie, suflu sistolic
o sdr. febril prelungit, izolat (febra leucemica) sau asociat infectiilor severe
favorizate de neutropenie (angina ulceronecrotica, stare septica , pneumonii)
o sdr. hemoragipar: epistaxis, gingivoragii, purpura
 sindromul de infiltratieblastica:
o adenopatii generalizate
o hepatosplenomegalie
o mase tumorale mediastinale
o dureri osoase (osteoporoza sau osteoliza difuza la Rx)
o suferinta neurologica: semne de HIC (cefalee, varsaturi, edem papilar), convulsii,
paralizii de nervi cranieni
o alte afectari viscerale: testiculare, renale, pulmonare

17. Markeri specifici neuroblastom

NEUROBLASTOMUL
Definitie: Este o tumora maligna a sistemului nervos simpatic, derivata din creasta neurala
primitiva; este localizata la nivelul medulosuprarenalei si a ganglionilor simpatici paravertebrali.
Reprezinta cea mai frecventa tumora maligna a sugarului, dar poate sa apara la orice varsta.
Tablou clinic
1. Semnele tumorii primare:
 Tumora abdominala: asimptomatica in 75 % din cazuri; dezvoltarea rapida cu deplasarea
rinichiului + dureri abdominale
 Tumora mediastinala localizata in mediastinul posterior; poate determina detresa
respiratorie.
 Tumora cervicala determina sindromul Horner (mioza, ptoza palpebrala, enoftalmie)
 Tumori epidurale care produc compresie medulara
2. Semnele metastazelor:
 Maduva osoasa: anemie, purpura
 Ficat: hepatomegalie
 Piele: noduli albastrui
 Orbita: sdr. Hutchinson (echimoze periorbitare)
 Canalul medular: paraplegie
Investigatii paraclinice  
1. Identificarea markerilor tumorali:
o catecolamine urinare (acidul vanilmandelic si homovanilic); screeningul
populational pentru neuroblastom a fost ineficient
o enzime: LDH, feritina
o gene : amplificarea oncogenei N-myc
26. Modificarile hemoleucogramei in anemia hemolitica autoimuna
ANEMIA HEMOLITICA AUTOIMUNA
Definitie
• Anemia hemolitica autoimuna este caracterizata de prezenta autoanticorpilor
antieritrocitari sau a complementului pe suprafata hematiilor, ducand la hemoliza.
 anemie normocroma, normocitara (Hb = 4-9 g%, VEM, CHEM normale)
 reticulocitoza importanta: 10%-30%
 frotiu sanguin periferic: policromatofilie (data de numarul mare de reticulocite),
poikilocitoza (sferocite, schizocite, hematii in lacrima)
 bilirubina indirecta crescuta, LDH crescut
 hemoglobinurie
 testul Coombs direct pozitiv- identifica anticorpii si componentele complementului pe
suprafata hematiilor circulante (Ac tip Ig M, Ig G)

27. Deficitul de vitamina K - clinic si paraclinic

 vitamina K este o vitamina liposolubila
 surse ale vitaminei K: medicamente de sinteza (vit.K3), vegetale verzi (vit. K1), prin
sinteza bacteriilor intestinale (vit. K2)
Factori dependenti de vitamina K, sintetizati in ficat: II, VII, IX, X
Entitati:
o boala hemoragica a nou nascutului
o afectiuni hepatice severe
o sindroame de malabsorbtie grave
o tratamente cu antagonisti ai vitaminei K (preparatecumarinice)

Clinic: sangerari prelungite, severe

Laborator: PT, APTT prelungite

29. 5 criterii de diagnostic in lupus

CRITERII DE DIAGNOSTIC (American College of Rheumatology – ACR )
1. Erupţie facială „în fluture“
2. Lupus discoid
3. Fotosensibilitate
4. Ulceraţii mucoase (cavitate bucală, mucoasă nazală)
5. Artrită neerozivă, afectând articulaţiile mici ale mâinii şi piciorului
6. Nefropatie:
o Proteinurie > 0,5 g/zi
o Modificări ale testului Addis (cilindrurie)
7. Encefalopatie: criză convulsivă, psihoză
8. Pleurezie sau pericardită
9. Citopenii (anemie şi/sau leucopenie şi/sau trombocitopenie)