DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

AL HEPATOMEGALIEI IN BOLI
CONGESTIVE .

STUDENT : PALII DUMITRITA

M1621
Definiție
■ Sindromul Budd-Chiari – masca a unui grup
heterogen de entități nozologice caracterizate prin obstrucția
drenajului venos al ficatului cauzat de un impediment de la
nivelul venulelor hepatice pîna la atriul drept.
Etiologie
■ SBC primar (75%) – tromboza venelor hepatice.
-Hemoblastoze (policitemia vera)
-Sarcină
-Perioada postapartum
-Contraceptive orale
-Hemoglobinuria nocturnă paroxismală
-Carcinomul hepatocelular
-LES cu anticuagulantul lupic +
-Coagulopatii
■ SBC secundar (25%) – în urma compresiei de o formațiune
de volum (ex. tumoare)
Patogenie

■ Staza venoasă
■ Tromboză venoasă
■ Leziuni hipoxice a hepatocitelor
■ Necroză centrolobulară
■ Fibroza centrolobulară progresivă
■ Noduli regenerativi
■ Ciroză hepatică
Necroză centrolobulară
Tabloul clinic

-Dureri rapid progresive în hipocondrul drept

-Icter
-Ascita
-Hepatomegalie
-Splenomegalie
-Encefalopatie
-”Cap de meduză”
Diagnostic

■ Anamneza
■ Tabloul clinic
■ Investigații de laborator
AGS: Anemie, VSH crescută
ABS:
-ASAT, ALAT (pînă la 5x crescute)
-Bilirubina (indirectă, directă), GGTP, fosfataza
alcalină marită
-Albumina serică scazută
Laporocenteză: >2,5g/dl
Diagnostic

■ Instrumental
-USG: lobul caudat mărit, obliterarea venelor
hepatice
-CT
-MRI
-Angiografia (semnul “plasei de paianjen”)
CT
■ Lobul caudat hipertrofiat
■ Vena cavă inferioră
comprimată
MRI
Angiografie hepatica

■ Venografie hepatică relevă

colaterale (semnul plasei de
păianjen)
Angiografie hepatica
Principiile tratament

■ Prevenția propagării trombului

■ Decompresia ficatului congestionat
■ Prevenirea complicațiilor (malnutriția, hipertensiunea portală)

■ Tratament trombolitic
■ Angioplastie
■ Stenting
■ Șunt portosistemic
Pericardita constrictiva 

reprezinta reducerea elasticitatii
sau indurarea pericardului, un
sac epitelial care acopera la
exterior inima, prin calcificari sau
adeziuni ale foitelor acestuia.
Patogenia :

In pericardita constrictiva pericardul este rigid si nu

transmite modificarile presionale intratoracice la camerele
cardiace. In timpul inspiratiei presiunea diastolica ventriculara
stinga nu se modifica, iar umplerea ventriculara este normala.
Ventriculul drept se poate umple mai mult in timpul inspiratiei
datorita volumului pericardic fix si a umplerii ventriculare stingi
blocate. Procesul fiziologic opus intervine in timpul expiratiei
cu amelioarea umplerii ventriculare stingi, velocitati crescute
la nivelul valvei mitrale, umplere defectuoasa a ventriculului
drept si velocitati Doppler diminuate la valva tricuspida.
Pericardita constrictiva prezinta o varietate de simptome, facind
diagnosticul bazat doar pe elementele clinice imposibil. Aceste
simptome se pot instala lent pe parcursul a citorva ani.

Dispnea tinde sa fie cea mai frecventa si apare la toti pacientii.

Oboseala si ortopnea sunt frecvente.
Edemul extermitatilor inferioare si disconfortul abdominal sunt
adesea intilnite.
Greata, varsaturile si durerea abdominala superioara daca sunt
prezente sunt datorate congestiei hepatice, congestiei intestinale
sau ambelor.
Durerea precordiala prin inflamatia activa poate fi prezenta desi
este observata la o minoritate dintre pacienti.
Istoricul initial poate sa fie compatibil mai degraba cu boala hepatica
decit cu constrictia pericardica datorita predominantei elementelor
asociate cu sistemul venos
Examenul fizic general
In stadiile initiale elementele fizice pot fi subtile necesitind
examinarea atenta pentru a nu fi neobservate. In stadiile mai
avansate pacientul poate aparea bolnav cu scadere in
greutate marcata sau icter. 

Constrictia trebuie considerata in prezenta distensiei

venoase jugulare, epansamentului pleural,
hepatomegaliei sau ascitei.
Insuficienta cardiaca
Stare patologica determinata de incapacitatea
cordului de a-si îndeplini functia de pompa,
deci de a asigura un debit cardiac
corespunzator necesitatilor tisulare, sau
asigurarea acestui debit cu pretul unei
cresteri simptomatice a presiunii de umplere a
cordului

Sdr. clinic caracterizat prin semne de staza

(pulmonara/sistemica) si debit cardiac scazut
IC CONGESTIVA-SEMNE
CLINICE

■ Jugulare turgescente
■ Hepatomegalie congestiva
■ Cianoza extremitatilor
■ Edeme cardiace
■ Revarsate lichidiene seroase
■ Casexia cardiaca
Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace:
■ 1.Tulburari de ritm sau conducere:Fibrilatie/Flutter atrial, tahicardii paroxistice
supraventriculare, bloc atrioventricular de grad inalt.
■ 2.Boli infectioase:Sistemice si Cardiace
■ 3.Criza Hipertensiva
■ 4.Ischemie miocardica
■ 5.Tromboembolism pulmonar
■ 6.Anemie
■ 7.Hipoxemii de diverse etiologii(tulburari respiratorii in somn,altitudine >3000 m)
■ 8.Afectiuni endocrine(hipo-/hipertiroidie)
■ 9.Stari hiperkinetice(fistule a-v,beri-beri)
■ 10.Non-complianta la recomandari (Consum excesiv de sare sau alcool,
■ nerespectarea tratamentului farmacologic prescris si Efort excesiv).
■ 11.Consum de medicamente cu efecte defavorabile:Antiinflamatoare nesteroidiene
sau staroidiene, inotrop negative,toxicitate digitalica.
 
 Simptome Semne
IC stîngă Dispnee(de Paloare/cianoza,transpiratii
effort,de Raluri pulmonare subcrepitante simetrice
repaus,ortopnee,di Tahicardie
spnee paroxistica Deplasare laterala soc apexian
nocturna) Cresterea ariei matitatii cardiace
Tuse,hemoptizii Galop protodiastolic de VS(Zg 3)
Respiratie Suflu sistolic apical
Cheyne-Stokes
Astenie,fatigabilita
te

IC Hepatalgii Edeme periferice/generalizate declive

dreaptă Balonari, greata, Cianoza
anorexie Subicter/icter
Edeme periferice Hepatomegalie dureroasa
Turgescenta jugulara
Reflux hepato-jugular
Revarsate lichidiene(pleural, pericardic, ascitic)
Semn Harzer
Galop protodiastolic de VD(Zg 3)
Suflu sistolic endapexian(regurgitare tricuspidiana
secundara)
Tratamentul :
 Diuretice
 Inhibitori ai enzimei de conversie
 Betablocante
 Digoxin
 Antialdosteronice
 Antagonisti ai repectorilor de angiotensina
 Inotrop pozitive
 Inotrop pozitive
 Antiaritmice
Anemia hemolitică
este o afecţiune hematologică autoimună ce
poate apărea la orice vârstă şi care constă în
producerea unor anticorpi de către sistemul
imunitar care atacă eritrocitele într-un ritm mai
rapid decât sunt produse, proces care poartă
denumirea de hemoliză.
Cauze:
-genetice: (anemie hemolitica congenitala)
-de membrana:
-sferocitoza ereditara
-eliptocitoza ereditara
-de metabolism (defect de enzime):
-piruvat kinaza
-aldolaza A
-de hemoglobina (hemoglobinopatii):
-anemie falciforma
-talasemie
-dobandite:
-mediate imun:
-anemia hemolitica autoimuna
-anemia hemolitica alloimuna
-anemia hemolitica indusa de medicamente
-mediate non-imun:
-medicamente
-toxine
-mecanic
-anemie hemolitica microangiopatica
-infectii (malarie, septicemie)
-hemoglobinuria paroxistica nocturna
• Simptome
Simptomele anemiei hemolitice sunt, în primă fază, destul de vagi,
uneori lipsind cu desăvârşire. Pe măsură ce afecţiunea evoluează şi
dacă este asociată cu o altă boală, apar manifestări precum:

Oboseală
Slăbiciune
Paloare
Icter al sclerelor
Febră
Dureri în piept
Senzaţie de leşin
Ameţeală
hepatomegalie si splenomegalie
Cianozarea extremităţilor
Diagnostic :
Investigaţii pentru confirmarea AHAI
(investigaţii obligatorii):

 Analiza generală a sîngelui periferic cu

reticulocite şi cu trombocite
 Analiza urinei la urobilină
 Bilirubina
 Determinarea ALT şi AST
Investigaţiile pentru determinarea cauzei AHAI (care
permit de a stabili forma idiopatică sau secundară)
(investigaţii obligatorii)
 Determinarea aminotransferazelor
 Determinarea antigenelor hepatitelor virale B,C şi D
 Examinarea la HIV/SIDA
 Determinarea anticorpilor, anticorpi antimitocondriali
 Examinarea radiologică sau endoscopică a tractului
gastrointestinal la necesitate
 Biopsia ganglionilor limfatici sau altor formaţiuni tumorale la
prezenţa lor
 Ultrasonografia organelor cavităţii abdominale
 Consultaţia ginecologului (pentru femei)
Bibliografia :
1.Protocol clinic national
Insuficienţa cardiacă acută şi cronică la adult 

2. 2015 Ghidul ESC pentru diagnosticul şi managementul

bolilor pericardice