DREPTUL AFACERILOR – CURS 4: 25.10.

2021

RAPORTUL JURIDIC

Raportul juridic este o relație socială reglementată de o normă juridică.

Trăsături:
1. Raportul juridic are un caracter social deoarece se realizează între oameni, persoane
fizice și juridice
2. Raportul juridic are un caracter volițional deoarece ține de voința părților aflate în
raporturi juridice
3. Raportul juridic are un caracter valoric deoarece se află în consens cu valorile sociale
pe care le reglementează
Structura raportului juridic:
Raportul juridic are următoarea structură: persoane, conținut și obiect.

 persoanele raportului juridic sunt persoanele fizice sau juridice care sunt părți ale
raportului juridic;
 conținutul raportului juridic este alcătuit din drepturile și obligațiile părților;
 obiectul raportului juridic constă în acțiunile și inacțiunile părților, iar obiectul derivat
al raportului juridic îl reprezintă bunurile.
Persoana fizică reprezintă omul privit în calitatea sa de titular de drepturi și de obligații.
Elementele de identificare ale persoanei fizice sunt următoarele: nume, domiciliu, stare
civilă.

 numele se compune din numele de familie obținut pe calea filiației și prenumele stabilit
la momentul emiterii certificatului de naștere;
 domiciliul reprezintă locul în care persoana fizică locuiește în chip statornic; domiciliul
poate fi privit și din perspectiva următoarelor accepțiuni (sensuri):
a) domiciliul profesional
b) domiciliul ales
Reședința reprezintă locul în care o persoană locuiește temporal.
 starea civilă reprezintă ansamblul elementelor prin care persoana se identifică în familie
și societate.
Capacitatea juridică a persoanei fizice este de mai multe categorii (civilă, penală, de muncă).
În cazul cursului dreptul afacerilor vom analiza capacitatea civilă a persoanei fizice. Capacitatea
civilă se compune din capacitate de folosință și capacitate de exercițiu.
Capacitatea de folosință reprezintă aptitudinea generală și abstractă a persoanei fizice de a
fi titulară de drepturi și obligații juridice. Capacitatea de folosință începe la momentul nașterii
persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. Cu titlul de excepție, capacitatea de folosință
se poate dobândi de către copilul conceput, dar nenăscut atunci când este în interesul lui și
numai dacă se naște viu.
DREPTUL AFACERILOR – CURS 4: 25.10.2021

Capacitatea de exercițiu reprezintă posibilitatea persoanei fizice de a-și asuma drepturi și

obligații prin încheierea de acte juridice în nume propriu. Capacitatea de exercițiu se dobândește
în următoarele etape:
1. ETAPA 1:
 minorii pâna la vârsta de 14 ani și interzișii judecătorești nu au capacitate de exercițiu;
 aceste persoane pot încheia doar acte de conservare și mici acte de dispoziție.
Actele de conservare sunt actele prin care se conservă un drept sau un bun.
Actele de administrare sunt acele acte prin care sunt administrate inclusiv cu scopul de a se
obține venit.
Actele de dispoziție sunt actele prin care o persoană își mărește sau își micșorează
patrimoniul.
2. ETAPA 2:
 minorii cu vârsta între 14 și 18 ani, au capacitate de exercițiu restrânsă în sensul că pot
încheia acte de conservare, de administrare și anumite acte de dispoziție;
 cu titlu de excepție, aceștia pot încheia și acte de dispoziție cu acordul părinților sau,
după caz, a reprezentanților legali și cu avizul instanței de tutelă.
3. ETAPA 3:
 după împlinirea vârstei de 18 ani, persoana dobândește capacitate deplină de exercițiu;
 în această etapă persoana poate să încheie orice categorie de acte juridice.
Excepții:
1) Minorul de 16 ani, care se căsătorește, dobândește anticipat capacitatea de exercițiu
deplină.
2) Minorul în vârstă de 16 ani, emancipat de către instanța de tutelă, în cazul unor situații
extraordinare, dobândește și el anticipat capacitatea deplină de exercițiu.