ACTIVITATE FINALĂ

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:

Coordonator practică pedagogică – prof. Mihaela Opre

Metodist – prof. Micle Călin

Educatoare – Pop Mariana

PROPUNĂTOARE:

Flonta Anna Maria

ZALĂU, martie, 2023

1
 ACTIVITATE FINALĂ

Educație muzicală
Grădinița cu program prelungit Nr. 1 Zalău
02.03.2023

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:

Coordonator practică pedagogică – prof. Mihaela Opre

Metodist – prof. Micle Călin

Educatoare – Pop Mariana

PROPUNĂTOARE:

Flonta Anna Maria

Clasa: a XII-a A

Filieră: Vocaţională

Profil: Pedagogic

Specializarea: Învăţător – educatoare

An şcolar: 2022-2023

2
 CUPRINS

PROIECT DIDACTIC..............................................................................................................................4
ANEXE.....................................................................................................................................................12
REFERAT DE FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICĂ.............................................................................18
ARGUMENT...........................................................................................................................................20
REFERAT DE FUNDAMENTARE PSIHOPEDAGOGICĂ..............................................................22
REFERAT DE FUNDAMENTARE METODICĂ...............................................................................24
APLICAȚIE.............................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................37

3
 PROIECT DIDACTIC
DATA: 02.03.2023
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Zalău
GRUPA: Mijlocie „Ciupercuțe”
EDUCATOARE: Pop Mariana
PROFESOR COORDONATOR: Mihaela Opre
PROFESOR METODIST: Micle Călin
PROPUNĂTOARE: Flonta Anna Maria
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ADE
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: DEC- ed. muzicală
TEMA ANUALĂ: “Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: “Mărțișoare colorate”
TEMA ACTIVITĂȚII: „În pădure”- repetare cântec
„Ghiocel mititel”- predare cântec
MIJLOC DE REALIZARE: Predare cântec
TIPUL ACTIVITĂȚII: -de formare de priceperi și deprinderi
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Formarea și dezvoltarea unor deprinderi muzicale
elementare, în mod intuitiv și gradat (auz muzical, voce, simț ritmic).
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: -să execute corect exercițiile de respirație, ritmice și de încălzire a vocii.

O 2: -să identifice cântecul învățat anterior, după un fragment ascultat la flaut.

O3: -să interpreteze corect linia melodică și textul cântecului, pe baza modelului
oferit, atât individual, cât și pe grupe.
O4 : -să adopte o ținută corporală corectă în timpul cântării, în vederea unei respirații
corecte și emiterii corespunzătoare a sunetelor.

4
Strategia didactică:
 Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe, în cor.
 Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exemplul,
observația, expunerea.
 Mijloace didactice: flaut, scăunele, ghiocei, cartonașe, machete, figurine.
Durata: 25 min.

5
EVENIMENT CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGIA EVALUAREA
ELE DIDACTICĂ
DIDACTICE

1.Moment Voi asigura condițiile necesare pentru

organizatoric buna desfășurare a activității:
-pregătirea materialului didactic;
-aerisirea sălii de grupă; Observarea
-aranjarea mobilierului; Frontal sistematică
-crearea unui climat potrivit învățării;
“Bună dimineața, copii! Eu sunt
Anna și azi vreau să petrecem
puțin timp împreună, în care ne
vom distra și ne vom juca!”

2. Captarea P: “Cine poate să-mi spună în ce anotimp ne Frontal

atenției aflăm noi acum?” Observ interesul
C: “Ne aflăm în anotimpul primăvara.” manifestat de
P: “Foarte bine! A început anotimpul copii
primăvara, și știți voi oare cine este
responsabilă pentru acest anotimp? Vă dau
un indiciu: este o zână!”
C: “Este Zâna Primăvara!”
P: “Exact!”
Conversația
-se va auzi un ciocănit în ușă, voi deschide și
voi găsi o cutie cu un bilețel.
P: “Uite că dacă am vorbit de Zâna
Primăvara, ne-a și trimis o surpriză! Voi citi
bilețelul”
(Anexa 1)
Expunerea
“Special pentru grupa mijlocie,
ciupercuțele!
De la Zâna Primăvara”

P: “Ei bine, să știți că ea este puțin supărata, Bilețel

știți de ce?”
C: “Nu.”
P: “Deoarece vestitorii primăverii nu și-au

6
 făcut treaba încă! Știți cine sunt vestitorii
primăverii? V-am adus o ghicitoare să vă Ghicitoare
ajut.” (Anexa 2 )
P: “Cine este?”
C: “Ghiocelul!”
P: “Foarte bine! Este ghiocelul. Ei bine,
ghioceii nu și-au făcut încă treaba de a
alunga zăpada și de a chema soarele, și de Baghetă
aceea Zâna Primăvara are nevoie de noi. Ne-
a trimis un cântec pe care să-l învățăm
pentru a chema ghioceii. Iar pentru a se
asigura că facem o treabă bună ne-a trimis
chiar și bagheta sa magică!” (Anexa 3)

3. Reactuali- Exerciții de respirație:

zarea „Înainte să vă prezint cântecelul, haideți
cunoștințelor să încercăm să facem frunzele din copaci Frontal
să se miște. Vom sufla tare, tare, cât de
tare putem. Acum să ne imaginăm că Observarea
suntem într-o grădină cu flori. Să vedem sistematică
ce miros plăcut au acestea. Haideți să În grup
tragem puternic aer în piept. Foarte
bine!”
Exerciții ritmice:
„Acum va trebui să mă imitați puțin pe
mine. Eu voi bate din palme, dar fiți Explicația
foarte atenți cum bat. Iar apoi, când spun Aprecieri
eu, veți bate și voi. Ați înțeles cum ne generale
jucăm?”
-le voi arăta un exercițiu ritmic, la fel ca
și primele două măsuri ale noului cântec.
-vor bate din palme corespunzător.
Frontal

Observ
comportamentul
copiilor
Demonstrația

7
 Exerciții ritmice de încălzire a vocii:
„-Acum va trebui să fiți atenți la ce voi
cânta și să repetați după mine, tot așa,
când vă voi anunța eu să o faceți.”
Explicația
-voi cânta acest vers: Aprecieri
individuale

Flaut

Observ interesul
manifestat de
-v om repeta cântecul învățat anterior, copii
(Anexa 4)
“V-ați descurcat excelent la jocurile Frontal
anterioare, acum urmează ceva puțin mai
dificil. Voi cânta un cântec la flaut, iar la Observarea
final voi trebuie să ghiciți ce am cântat.” sistematică
-voi cânta la flaut prima strofă pentru a o
recunoaște.
„Cine știe ce cântec am cântat?”
“Este cântecul În pădure” În cor
„Foarte bine! Acum vreau să ne ridicăm
în picioare și să cântăm împreună acest
cântec.”

4. Anunțarea P: “Acum trebuie să ne asigurăm că facem o frontal Observ

temei treabă bună, să învățăm cântecul Ghiocel comportamentul
mititel și să îi ajutăm pe ghiocei.” (Anexa 5) copiilor și
conversația interesul
manifestat de
aceștia

5. Dirijarea • Familiarizarea cu textul: Frontal

învățării -Se va realiza cu ajutorul unui ghiocel 3D

8
(Anexa 6)
P:“Ce este acesta?” Observ interesul
C:“Este un ghiocel!” Conversația manifestat de
P:“Foarte bine! Și cu ce este acoperit?” copii
C:„Este acoperit de zăpadă”
P: „Exact, acesta este primul ghiocel care a
Explicația
ieșit din zăpadă, haideți să îi ajutăm și pe
ceilalți să iasă!”
Demonstrația
-în conversația cu copiii, nu voi folosi Aprecieri
noțiunea de “strofă”, ci noțiunea de “parte”. individuale

“Acum vom încerca să învățăm noul

cântecel. Voi cânta mai întâi la flaut, iar voi Flaut
mă veți asculta!”
Observarea
-după ce am cântat la flaut, voi interpreta sistematică
cântecul și vocal.
-voi pregăti o machetă care are legătură cu
conținutul cântecului și personajele din acest
cântec (ghiocel, soare, peisaj de primăvară).
Pe parcurs ce voi cânta voi adăuga câte o Machetă
imagine în machetă. (Anexa 7) Aprecieri verbale

“După ce voi da tonul de la flaut, voi cânta

singură prima strofă, după care vom cânta
împreună.” Figurine
„Voi lua tonul de la flaut și cântăm împreună Observ
prima strofă.” comportamentul
copiilor
-interpretarea primei strofe și solicitarea
redării acesteia, de câte ori este necesar.

„Văd că vă descurcați bine la prima strofă.

Vă rog să ascultați și a doua strofă, apoi
vom cânta împreună.”

-interpretarea celei de-a doua strofe și

solicitarea redării ei, de câte ori este necesar.

„Credeți că ne descurcăm să cântăm ambele

strofe?”

9
 -legarea celor două strofe.
-voi insista asupra poziției corporale și
asupra intonării clare și coerente a
cântecului.

6. Obținerea -după ce noul cântec este fixat, voi împărți

performanței copiii în două grupe: Frontal
Observarea
,,Aș dori să ne împărțim în grupa ghioceilor sistematică
și în grupa rândunicilor."

-le voi împărți stickere cu cele două grupe. Pe grupe

,,Să se ridice în picioare grupa ghioceilor și

să cânte! Cealaltă grupă va sta jos și va Evaluarea orală
asculta!" În perechi
,,Să se ridice în picioare grupa rândunicilor
și să cânte! Cealaltă grupă va sta jos și va
asculta!" Individual Observ
comportamentul
-vom cânta integral cântecul stând în Conversația copiilor
picioare.

“Acum, bagheta trimisă de Zâna Primăvara,

Aprecieri
va alege câte un copil pentru a veni în fată și Explicația
să le cânte colegilor.” individuale

-voi chema, pe rând, câte un copil, va veni în Exercițiul

față, îl voi ajuta la interpretarea cântecului,
apoi voi continua cu ații.
-voi acorda fiecăruia câte un scurt feedback.

7.Asigurarea “Cum se numește cântecelul pe care l-am Frontal

retenției și a învățat azi?” Observ interesul
(R: Cântecul se numește Ghiocel mititel.) manifestat de
transferului
“Despre ce floare este vorba în cântecul Conversația copii
învățat?”
(R: Este vorba despre ghiocel, care iese din
zăpadă și aduce primăvara.)

10
8. Încheierea Voi face aprecieri colective și individuale. Conversația
activității Le voi împărți bulinuțe zâmbitoare drept Aprecieri frontale
răsplată. și individuale
„Pentru că v-ați descurcat atât de bine Zâna Frontal Recompensa
v-a trimis în schimbul ajutorului vostru un
abțibild foarte drăguț!”

11
 ANEXE

Anexa 1

12
Anexa 2

13
Anexa 4

14
Anexa 5

15
Anexa 6

Anexa 7

16
17
REFERAT DE FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICĂ
A
LECȚIEI FINALE
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

18
 MOTTO:

“Cred că muzica e vindecătoare. E ceva care ne mişcă pe toţi. Nu

contează din ce cultură facem parte, toţi iubim muzica.”
– Billy Joel

19
 ARGUMENT

Muzica, cea mai profundă şi complexă dintre arte, este exprimarea ideilor şi
sentimentelor prin mijlocirea sunetelor muzicale. Mesajele ei sunt adresate afectivității,
sensibilității. Ea dă naştere unor puternice sentimente estetice care sprijină dezvoltarea
intelectuală a copiilor. Aceasta este prezentată în nenumărate manifestări ale vieții noastre. Ea ne
încântă, ne bucură sau ne întristează, ne dezvăluie un bogat conținut de idei, ne ajută să
înțelegem mai profund gânduri și evenimente, ne mobilizează forțele, ne îndeamnă la realizări
nobile.

Vârsta timpurie aduce cu sine contraste specifice între posibilitățile, premisele de

dezvoltare și vulnerabilitățile, dificultățile și blocajele care pot interveni în evoluția copilului.
Dezvoltarea copilului contemporan se află mereu în proximitatea sau în interiorul unor relații
cauzale circulare de tipul complexitate- vulnerabilitate. Evoluția structurilor psihice, cognitive,
socio-emoționale, comportamentale este accelerată de mediul supra-saturat în stimuli.

Cuvântul “educație” provine din latinescul “educatio” care prin definiția sa reprezintă
cultivarea, creșterea sau hrănirea. Mințile creative ale noilor generații de copii se dezvoltă pe zi
ce trece, inserând în sistemul lor de dezvoltare o lume plină de fantasme, de aceea educația pune
problema unor noi metode de dezvoltare educațională, în conformitate cu comportamentele
noilor gândiri, dar și ciclul continuu al imaginației interioare al copiilor. Educația are un rol
extrem de important în dezvoltarea noastră personală și cognitivă, dar mai ales în punerea
bazelor unor valori și principii de care noi ca indivizi, avem nevoie pentru a avea o viață
prosperă!

Reperele generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare- învățare din

grădiniță sunt construite în cadrul generos a trei principii fundamentale:

 principiul unității și coerenței procesului didactic din grădiniță,

 principiul focalizării pe învățare a procesului didactic din grădiniță,
 principiul asigurării caracterului experiențial al procesului didactic din grădiniță.

Cântecele, jocurile cu cântec, jocurile muzicale, audițiile sunt mijloacele de bază ale
educației muzicale la vârsta preşcolară. Prin cântec, joc cu cântec, audiții muzicale, preşcolarii se
deprind să asculte muzică, îndeosebi muzică vocală, şi datorită capacității imitative,
caracteristică dominantă la vârsta preșcolară li se trezește dorinţa de a cânta ei înșiși. Astfel, se
formează priceperi și deprinderi elementare de a interpreta clar, melodios și expresiv piesele
muzicale destinate copiilor.

20
Educația muzicală face parte din Domeniul estetic și creativ al Curriculumului pentru
învățământul preșcolar. Ea reprezintă o cale de cunoaștere a lumii înconjurătoare pe care
copilul o străbate însușindu-și ideile, sentimentele, imaginile sugerate, create prin
intermediul artei sunetelor.

La preșcolari, educația muzicală constituie în sine o artă, arta de a adapta

conținuturile cântecului, a jocului sau a audiției muzicale, particularităților de vârstă ale
copilului mic.

21
 REFERAT DE FUNDAMENTARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Psihopedagogia este o disciplină caracterizată prin prezența sa în domeniul educației.

Această disciplină este o ramură a psihologiei, care este responsabilă de aplicarea. atât a
cunoștințelor psihologice, cât și pedagogice, la probleme din domeniul educațional pentru a
ajunge la o formulare mai adecvată a metodelor didactice și pedagogice. Are menirea de a asista
integrarea acțiunilor creative și metodologice ale pedagogului, psihologului și elevului,
promovând un parteneriat în procesul educațional.

Aceasta este știința care studiază fenomenele educaționale, cu toate implicațiile acestora
asupra formării personalității umane, în vederea integrării sale active în viața socială. Aceasta
studiază esența și trăsăturile fenomenului educațional, scopul și sarcinile educației, valoarea și
limitele ei, conținutul, principiile, metodele și formele de desfășurare a proceselor pedagogice.

Educația constituie o componentă a existenței socio-umane, care este definită ca fiind o

acțiune umană și socială de transformare și modelare a naturii umane, acțiune ce se desfășoară în
direcția facilității și impulsionării evoluției individului spre stadiul de personalitate formată,
autonomă, responsabilă, conformă cu valorile promovate la anumit moment în societate.

Educația este un fenomen complex, specific uman, în care un subiect, individual sau
colectiv, acționează în mod conștient, sistematic și organizat asupra unui obiect, individual sau
colectiv, în vederea transformării acestuia într-o personalitate activă și creatoare în concordanță,
atât cu cerințele actuale și de perspectivă ale societății, cât și potențialului său biopsihic. În
calitatea sa de acțiune, educația, prezintă o corelație formativă între subiectul educației și
obiectul educației.

Subiectul educației (părinții, profesorii, instituțiile specializate în educație, etc.)

este cel care proiectează, realizează și dezvoltă acțiunea educației, urmărind anumite
finalități pedagogice. Are calitatea de inițiator, emițător al mesajului educațional, calitate
conferită de statutul său social și de diferite roluri rezultate în consecință.

Obiectul educației este cel care preia mesajul educațional, în calitate de receptor,
calitate conferită de statutul său social inițial. (copil, elev, student, etc.) Poziția de obiect
al educației vizează statutul ontologic al personalității elevului.

Psihologia este știința sufletului, a comportamentului uman, care se ocupă cu

studiul psihicului, al legității proceselor psihice cognitive, logice și afective, și al
însușirilor psihice ale persoanei: caracter, temperament. Astfel, este studiul funcțiilor și

22
proceselor mentale, a experiențelor interioare și subiective, precum gândurile, emoțiile,
conștiința, motivarea, percepția și personalitatea.

Pedagogia și psihologia sunt științe înrudite, dar de sine stătătoare. Dacă știința
presupune abordarea diferențiată a obiectului de studiu, atunci practica cere o abordare
integrată. În acest sens, psihopedagogia constituie aplicarea principiilor psihologice în
practica educațională, păstrând specificul întregii dimensiuni psihologice în cadrul acestei
abordări.

Cunoașterea psihopedagogică este un proces organizat și continuu prin intermediul

căruia educatorii (profesori, învățători, educatoare, institutori), evidențiază trăsăturile
psiho-individuale ale celor pe care îi educă.

Educația muzicală influenţează pozitiv pe copii şi sub aspect intelectual. Sporirea

impresiilor şi a cunoştinţelor muzicale sunt în fond o lărgire şi aprofundare a experienței lor de
viață. Fiecare piesă muzicală audiată sau interpretată aduce cu sine un conținut nou de idei şi de
fapte, care fac să crească zestrea spirituală a copilului, capacitatea lui de a vedea, de a înțelege,
de a simți, de a aprecia. Toate mijloacele folosite în educația muzicală a preşcolarilor îşi au
aportul lor la dezvoltarea gândirii şi imaginației copiilor, la stimularea atenției şi mai ales la
cultivarea memoriei auditive. Educația muzicală îşi extinde influenţa şi asupra dezvoltării fizice
a copiilor. Aceasta ocupă un loc important în munca din grădiniță și aduce o contribuție de
seamă la educația estetică a copiilor, precum și la educația lor morală, intelectuală și fizică

O bună cunoaștere psihologică presupune recurgerea la instrumentele cu care

operează, în mod obișnuit, știința. Caracterul științific al acestei cunoașteri este asigurat
prin respectarea a câtorva condiții:

-să fie sistematică și permanentă

-să se întemeieze pe cât mai multe procedee de cunoaștere în legătură cu același copil

-să se evite, totuși, abuzul de metode care ar putea avea efecte negative asupra subiecților
(instalarea unui comportament de apărare, blocare, etc.)

-copilul să nu știe că este studiat

-împrejurările în care este studiat copilul să fie cât mai variate

-să se stabilească un climat de încredere și afecțiune reciprocă.

23
 REFERAT DE FUNDAMENTARE METODICĂ

Muzica, este cea mai complexă și mai profundă dintre arte, poate modela un copil
în așa fel încât poate să-l ridice la un înalt nivel de înțelegere și simțire. Ea exercită o
profundă influență asupra copilului mic, declanșând stări afective și sentimente care îl fac
pe copil să vibreze în fața problemelor vieții și unor manifestări morale, dându-i, așa
după cum spunea compozitorul I. D. Chirescu: „impulsuri noi și puternice de viață, de
faptă și de luptă pentru țara și neamul său.”

Educatia muzicală face parte din domeniul estetic şi creativ al Curricumului pentru
învăţământ, ca componentă a educației umaniste, estetice, angajează viața psihică a
copiilor sub toate aspectele ei, cu repercusiuni adânci asupra intregii personalități,
prezentând numeroase valențe cognitive, raționale, educaționale, afective şi estetice.
Aceasta reprezintă o cale de cunoaştere a lumii înconjurătoare pe care copilul o străbate
însuşindu-şi ideile, sentimentele, imaginile sugerate, create prin intermediul artei sonore.

Are valențe cognitive, raționale, educative, voluționale, afective și estetice,

formând un tineret bogat sufletește, capabil să recepteze frumosul din artă și prin aceasta,
să fie apt de a cultiva frumosul în viață, de a-și disciplina continuu comportamentul
conferindu-i corectitudine, principalitate, frumusețe.

Muzica reprezintă exprimarea ideilor și sentimentelor prin mijlocirea sunetelor

muzicale, Mesajele ei sunt adresate afectivității, sensibilității. Ea dă naștere unei
temeinice sentimente estetice, care sprijină dezvoltarea intelectuală și ridică o treaptă
superioară mobilurile activității umane.

Rolul primar al educației muzicale este acela de a dezvolta copilul atât din punct
de vedere intelectual, emotional- afectiv, cât şi fizic, prin armonizarea şi adaptarea
particularităților vârstei copilului cu mijloacele de bază: cântecul, jocul cu cântec, jocul
muzical și audiția. Obiectivele pe care le urmăreşte educația muzicală, pun accentul pe
formarea de competente specifice: -dezvoltarea auzului muzical, -dezvoltarea simțului
ritmic, -dezvoltarea simțului melodic, -dezvoltarea simțului dinamic, -dezvoltarea
sensibilității şi al gustului estetic. Folosirea instrumentelor şi obiectelor sonore pe
parcursul desfăşurării diferitelor activități muzicale duce la: - stimularea şi muzicalitatea
tuturor elevilor, -îmbogățirea considerabilă a conținutului şi formei activităților muzicale,

24
-oferirea variatelor posibilități de exprimare muzicală, -constituirea unui valoros mijloc
de conştientizare a tuturor elementelor de natură ritmică, melodică şi armonică, -sporirea
considerabilă a laturii spectaculoase a activităților muzicale, dând mari satisfacții estetice,
atât micilor instrumentişti, cât şi celor care cântă vocal şi simt frumusețea
acompaniamentul orchestral.

Întrucât muzica este o disciplină prin excelență practică, ea se învață numai

practicând-o, iar mesajul ei se receptează cel mai bine tot în practică, activitatea
opționalului s-a axat pe audierea, învățarea și interpretarea de către elevi a unui mănunchi
de cântece și jocuri cu cântec selectate cu grijă din rândul valorilor muzicale autentice.

Folosirea instrumentelor și obiectelor sonore pe parcursul desfășurării diferitelor

activități muzicale duce la:

 stimularea și muzicalitatea tuturor elevilor,

 -îmbogățirea considerabilă a conținutului și formei activităților muzicale,
 -oferirea variatelor posibilități de exprimare muzicală,
 -constituire unui valoros mijloc de conștientizare a tuturor elementelor de natură
ritmică, melodică și armonică,
 -sporirea considerabilă a laturii spectaculoase a activităților muzicale, dând mari
satisfacții estetice, atât micilor instrumentiști, cât și celor care cântă vocal și simt
frumusețea acompaniamentul orchestral.

Alături de cântece, jocurile cu cântec sunt foarte atractive pentru copii întrucât
îmbină cu măiestrie mișcarea, cântecul și jocul, și conțin esențe virtual nelimitate în
modelarea și tonifierea ființei umane.

Cântecele, jocurile și jucăriile muzicale constituie valoroase mijloace de formare și

dezvoltare a priceperilor și deprinderilor muzicale, și-n același timp, căi directe și rodnice
de modelare a personalității elevilor. Toate mijloacele folosite în educația muzicală a
preșcolarilor, își au aportul lor în dezvoltarea gândirii și imaginației copiilor, la
stimularea atenției și mai ales la cultivarea memoriei auditive.

Educația muzicală își extinde influența și asupra dezvoltării fizice a copiilor:

dezvoltarea aparatului respirator, a aparatului vocal și asigură o mai bună oxigenare a
sângelui. Înainte de a trata particularitățile psihofiziologice ale preșcolarilor pe grupe de

25
vârstă, trebuie să cunoaștem aspectele fiziologice ale aparatului fonator a vocii umane,
care cuprinde: plămâni, laringele, cavitatea bucală și cavitățile nazale.

Copilul are particularități fiziologice diferite, față de adult, astfel, cântul lui va fi
diferit datorită laringelui de 2-3 ori mai mic decât al adultului și a coardelor vocale de 4
ori mai scurte decât ale acestuia. Din acest motiv, sunetul emis de copil va fi mai înalt,
mai subțire, uneori ascuțit, iar intonația mai nesigură. De asemenea, mușchii laringelui și
cei respiratorii sunt mai slab dezvoltați, astfel încât volumul vocii este mai mic,

Educatoarele trebuie să cunoască și faptul că respirația scurtă și accelerată a

copiilor nu le permite să intoneze fraze muzicale lungi. Ritmul cântecului trebuie să fie
simplu, cuvintele cunoscute de copii, melodia și versul să fie scurte, să se repete, să aibă
un ambitus redus, iar tempo-ul să fie lent, deoarece copiii depun un efort considerabil în
cânt.

Particularitățile vocale și psihofiziologice ale copiilor preșcolari din grupa mică

sunt următoarele:

-volum mic al vocii,

-respirație scurtă,

-pronunție defectuoasă,

-capacitate foarte redusă de a asculta un cântec și de a cânta în colectiv.

Obiectivele de referință specifice educației muzicale sunt în strânsă legătură cu

aceste particularități și în concordanță cu deprinderile și competențele pe care
educatoarele urmăresc să le dezvolte copiilor preșcolari.

Competențe pentru grupa mijlocie:

 stimularea interesului pentru muzică,

 formarea deprinderii de a asculta cântecele educatoarei,

 formarea deprinderii de a asculta cântecele educatoarei și ale unor copii mai mari
decât ei,

26
  formarea deprinderilor de a cânta în colectiv cântece cu o întindere de două- patru
sunete,

 audierea unor cântece interpretate la un instrument.

Este bine să nu li se ceară și nici să li se admită să cânte sau să vorbească prea tare.
Acest lucru dăunează coardelor vocale și are consecințe nefavorabile asupra calității și
expresivității interpretării cântecelor de către copii. Cântatul prea tare nu numai că
dăunează coardelor vocale, dar vatămă și aparatul auditiv al copilului, Se știe că
zgomotele sau sunetele prea puternice sunt iritante, enervează și provoacă senzații de
durere, urmate imediat de reflexe de apărare din partea noastră.

Este evident că la vârsta de 3 ani, vârsta primirii copiilor în grădiniță, dezvoltarea

lor psihofizică nu permite realizarea deplină a celor arătate mai sus. De aceea este bine să
precizăm ce putem realiza la fiecare grupă în privința educației muzicale, deoarece
educația muzicală în grădinița de copii se concretizează prin sarcini stabilite de programa
școlară potrivit fiecărei grădinițe.

Pentru ca muzica să producă o stare emoțională, este necesar să dezvoltăm

capacitatea copiilor de a o percepe, să le educăm interesul și dragostea pentru muzică, să-
i învățăm să asculte muzică, să cânte și să se miște în ritmul muzicii. Copilul, intuind
textul concomitant cu melodia, vede felul în care educatoarea pronunță cuvintele, vede
gesturile prin care arată copiilor cum trebuie să cânte (mai tare, mai rar, mai încet), în
special în predarea jocului muzical sau a jocului cu cântec, intuirea se realizează
concomitent prin perceperea auditivă și cea vizuală.

Predarea muzicii la grădiniță este însoțită de explicare și demonstrare. Numai

astfel copiii ajung să înțeleagă contribuția elementelor ritmice, melodice și dinamice, în
exprimarea conținutului de idei și sentimente al pieselor muzicale ascultate sau învățate.

Însușirea activă și conștientă a materialului muzical, presupune posibilitatea

aplicării cunoștințelor și deprinderilor muzicale în practică, prin redarea nuanțelor, a
diferitelor mișcări indicate de text, prin executarea sarcinii și comenzii în jocurile
muzicale.

Însușirea temeinică a cunoștințelor și deprinderilor muzicale este condiționată de

aplicarea, cu consecvență a principiului intuiției și a principiului accesibilității și în

27
muncă de repetare a materialului muzical predate în activitățile obligatorii. Activitățile
muzicale desfășurate în grădiniță au ca obiective formarea deprinderilor de a asculta,
interpreta și înțelege mesajul cuprins în cântece, jocuri și audiții muzicale. Alte obiective
specifice vizează dezvoltarea simțului ritmic, melodic, a motricității și a sensibilității
estetice.

Tipurile de activități muzicale se clasifică în mai multe categorii, în funcție de etapele

realizării acestora, pentru atingerea obiectivelor specifice. Tipuri de activități muzicale:

 Activitate de predare (cântec, joc muzical, joc cu text și cânt)

 Activitate de fixare a cunoștințelor și deprinderilor (se consolidează atât cântecele

și jocurile cu text și cânt predate anterior, cât și unele deprinderi muzicale)

 Activitate de verificare (în scopul cunoașterii nivelului de dezvoltare a

deprinderilor muzicale ale copiilor, a calității execuției și interpretării pieselor
muzicale învățate de ei în activitățile anterioare)

 Activitate mixtă (este cea mai frecventă și cuprinde predarea unui cântec sau a
unui joc cu text și cânt și repetarea unui cântec, a unui joc cu text și cânt sau a unui
joc muzical)

Una dintre elementele care anticipează activitatea muzicală, foarte important

pentru această etapă, este pregătirea sălii de grupă și a copiilor. Sala trebuie aerisită în
prealabil, scăunelele așezate în semicerc pentru activitatea de învățare a cântecului și
spațiu pentru activitatea de însușire a jocului muzical care implică mișcarea. De
asemenea, copiii trebuie să aibă o poziție corectă pe scăunele, cu spatele ți capul drepte și
mâinile așezate comod pe genunchi, iar când stau în picioare, trebuie să aibă o poziție
dreaptă a spatelui și degajată.

Exercițiile muzicale pregătitoare trebuie să conțină etapa de pregătire a respirației

corecte și cea de pregătire a intonației și omogenizării vocilor. Copiii trebuie pregătiți
pentru a respira corect, înlocuind prin exerciții respirația claviculară, cu cea
costodiafragmatică. Se pot utiliza jocuri imitative, precum: mirosim floarea, trenul șuieră,
etc. Aceste exerciții măresc treptat capacitatea aparatului respirator și mijlocesc o emisie
cât mai naturală a sunetelor muzicale. Exercițiile de intonație și acordaj nu trebuie să fie
lungi, pentru a nu plictisi și pierde atenția copiilor: cca 4 minute, la grupa mijlocie.

28
 În ceea ce privește exercițiile de intonație, acestea trebuie să conțină fragmente
scurte din cântecul care va fi însușit, pentru a familiariza copilul cu formulele melodice,
specifice lumii sonore a acestuia. Este cel mai indicat mod de a pregăti intonațional
cântecul care va fi însușit. Interpretarea oricărei lucrări muzicale trebuie să fie anticipată
de o analiză profundă, care să permită executantului o cât mai autentică și veridică
interpretare a ei.

Principiile didactice se aplică în mod creator numai prin îmbinarea lor. Numai
astfel se poate realiza cu succes scopul urmărit de educația muzicală.

29
 APLICAȚIE

În data de 02.03.2023 voi susține activitatea de Educație muzicală la grupa

mijlocie „Ciupercuțe”, la unitatea de aplicație “Grădinița cu program prelungit Nr. 1”
Zalău, la grupa doamnelor educatoare Pop Mariana și Puha Crina.

Tema activității este ,,Ghiocel mititel”- predare cântec și „În pădure”- repetare
cântec, iar tipul lecției este mixtă.

Educația muzicală face parte din Domeniul estetic și creativ al Curriculumului

pentru învățământul preșcolar. Ea reprezintă o cale de cunoaștere a lumii înconjurătoare
pe care copilul o străbate însușindu-și ideile, sentimentele, imaginile sugerate, create prin
intermediul artei sunetelor.

Tipul de activitate desemnează un mod de concepere şi realizare ale activității de

predare-învățare-evaluare, o unitate structurală şi funcţională care se structurează după
diferite criterii, obiectivul central, disciplina de predat. Principalele tipuri de activități
muzicale:
1. -Activitate de predare
2. -Activitate de fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor
3. -Activitate de verificare
4. -Activitate mixtă
Tipul utilizat în desfășurarea activității de educație muzicală, este cea mixtă,
deoarece copiii au studiat cântecelul „În pădure” la activitatea anterioară, acum doar
repetându-se, dar se va preda și cântecul nou „Ghiocel mititel”.
Obiectivele operaţionale sunt acele obiective care descriu cât mai corect posibil,
concret și clar, starea finală a elevului, adică ce va şti şi ce va fi capabil să facă elevul la
sfârșitul unei lecții, fiind o reflectare a rezultatului învățării, a progresului în cunoaștere și
acțiune. Acestea cuprind exprimarea manifestărilor observabile și măsurabile, precum și
nivelul de performanță așteptat. Sunt valabile doar pentru o lecție sau activitate didactică.

Obiectivele educaționale sunt enunțuri cu caracter finalist prin care se intenționează

provocarea unei schimbări în personalitatea elevului, ca urmare a implicării sale în
activitatea de predare și învățare.

30
 Printre obiectivele cadru ale predării educației muzicale la preșcolari se enumeră:

● Să interpreteze muzica în mod afectiv și să învețe să se exprime prin intermediul

muzicii, interpretând melodii sau secvențe ritmico-melodice;

● Să recunoască un cântec audiind un fragment ritmico-melodic.

Pentru activitatea mea de educație muzicală mi-am propus următoarele obiective

operaționale:

O1: -să execute corect exercițiile de respirație, ritmice și de încălzire a vocii.

O 2: -să identifice cântecul învățat anterior, după un fragment ascultat la flaut.

O3: -să interpreteze corect linia melodică și textul cântecului, pe baza modelului
oferit, atât individual, cât și pe grupe.
O4 : -să adopte o ținută corporală corectă în timpul cântării, în vederea unei respirații
corecte și emiterii corespunzătoare a sunetelor.

Strategiile didactice presupun îmbinarea tuturor elementelor procesului instructiv-

educativ în condiţii/ contexte concrete. Strategia a fost definită ca un mod de combinare
și organizare cronologică a ansamblului de metode și mijloace alese pentru a atinge
anumite obiective.

O strategie poate fi înțeleasă ca o modalitate de abordare și rezolvare a unei

activități de învățare. Aceasta oferă soluții de ordin structural- procesual, dar și
metodologic, prin modul de combinare a diferitelor metode, procedee, mijloace didactice
și forme de organizare specifice. În vederea îndeplinirii acestor obiective voi aplica
următoarele strategii didactice:

 Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

 Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exemplul, observația,
expunerea.
 Mijloace didactice: flaut, scăunele, ghiocei, cartonașe, machete, figurine.

31
 Forma de organizare constituie ansamblul modalităților de realizare a lecției în
diferite contexte educaționale, (în sala de clasă sau în afara ei, în sala de sport sau în afara
ei, frontal, individual sau pe grupe) în concordanță cu obiectivele urmărite.

Metodele reprezintă forme specifice de organizare a relației educatoare-elev și

cuprind o suită de procedee care vizează cunoașterea, instruirea și formarea personalității.

Procedeul este forma de exprimare a metodei, modalitatea de realizare practică a

acesteia. În aplicarea unor metode ca explicația, demonstrația, povestirea reprezintă un
procedeu, cum în aplicarea metodei demonstrației, explicația poate fi un procedeu la
rândul ei.

Mijloacele didactice reprezintă materialele folosite pentru a conduce elevul la o

mai bună înțelegere a lecției.

Lecția pe care o voi susține se va desfășura frontal, în grupe, în cor, dar și

individual și voi urmări ca toți elevii să fie solicitați și să participe activ la oră.

Metodele și procedeele pe care le voi folosi sunt: conversația, expunerea,

explicația, observația, demonstrația, exercițiul

Conversația constă între dialogul dintre educatoare și copii. Aceasta determină o

participare activă a copiilor. Este recomandat să se formeze copiilor o deprindere în a
adresa întrebări educatoarei atunci când nu înțeleg ceva.

Expunerea reprezintă comunicarea unor structuri informaționale complexe, sub

forma preponderent verbală, organizată, de către unul sau mai mulți lectori, unui
auditoriu compus din copii, elevi sau studenți.

Explicația reprezintă o metodă didactică în care predomină acțiunea de

comunicare orală explozivă, bazată în special pe valorificarea resurselor raționamentului
de tip deductiv. Educatoarea explică procedeul de lucru, modul de utilizare a mijloacelor
didactice, regulile de joc și sarcinile de lucru. Copiii pot folosi această metodă pentru a
explica modul în care au acționat pentru rezolvarea unei sarcini și soluțiile găsite.

Metoda observației presupune urmărirea, investigarea unor obiecte sau fenomene

în vederea obținerii de informații despre acestea. Ca metodă de învățământ, observarea
este intenționată, organizată și sistematică.

32
 Demonstrația este metoda de predare - învățare, în cadrul căreia mesajul de
transmis către elev se cuprinde într-un obiect concret, o acțiune concretă sau substitutele
lor.

Exercițiul este o metodă de bază prin care se urmărește formarea priceperilor și al

deprinderilor muzicale. Exercițiul înseamnă repetare spre a se ajunge la obișnuită.

Mijloacele didactice pe care le voi folosi sunt o machetă, un flaut, scăunele, un

tren ghiocel din carton.

Desfășurarea activității de educație muzicală cuprinde următoarele etape:

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenției
3. Anunțarea temei noi
4. Reactualizarea cunoștințelor
5. Dirijarea învățării
6. Obținerea performanței
7. Asigurarea retenției și a transferului
8. Evaluarea

Momentul organizatoric
Este prima secvență a activității, în care se asigură un climat educațional optim
pentru o bună desfășurare a activității. În această etapă voi aerisi sala de grupă și îmi voi
pregăti materialele necesare pentru activitate. Mă voi asigura că și copiii sunt pregătiți
pentru activitatea care urmează.
Reactualizarea cunoștințelor anterioare

Înainte de a trece la noul cântec vom face reactualizarea cunoștințelor anterioare.

Este o etapă care permite actualizarea cunoștințelor învățate în orele anterioare și care
reprezintă baza pe care se vor introduce și fixa noile cunoștințe sau cel puțin sunt utilizate
date și noțiuni deja învățate.

Această etapă va începe cu două exerciții de respirație. Primul va consta în

„suflarea frunzelor”, iar al doilea în „mirosirea florilor”.

33
 Exercițiile de respirație sunt urmate de exerciții ritmice cu măsuri și de încălzire a
vocii. Mai întâi voi bate ritmul primelor două măsuri din noul cântecel, iar ei vor asculta
cu atenție. Când le voi cere eu, vor bate și ei ritmul, bătând din palme.

Exercițiul ritmic de încălzire a vocii constă în următorul lucru: le voi cânta la flaut
două măsuri (măsurile 3 și 4 din noul cântec), după care le voi cânta un vers în funcție de
vremea de afară. Copiii urmează să cânte împreună cu mine acest vers.

Urmează apoi să le cânt la flaut primul vers din cântecul învățat anterior, iar apoi
să-l înlocuiesc cu sunetul „la”. Copiii vor identifica acest cântec ca fiind „În pădure”. Le
voi cânta întregul cântec la flaut, după care cu vocea. Apoi vom cânta împreună acest
cântecel.

Captarea atenției

Captarea atenției elevilor la clasa și implicarea lor activ în lecție este esențială
pentru succesul școlar și profesional al acestora. În această etapă ai posibilitatea de a-i
capta pe elevi și a-i determina să fie atenți pe tot parcursul orei, introducându-i în lumea
jocului, a captivității pentru o desfășurare mai eficientă a orei. Menținerea captării pe
parcursul întregii ore este importantă și se asigură prin modul de organizare a
cunoștințelor, a metodelor folosite și atitudinea față de elevi.

Am ales să realizez captarea atenției cu o scrisoare de la Zâna Primăvara, e care le-o voi
citi, împreună cu această cutie se va afla și o ghicitoare despre ghiocei și bagheta magică
a zânei. Pentru a fase totul mai interesant, aceste elemente vor fi lăsate la ușa grupei de
către zână, iar la ciocănitul său voi aduce obiectele.

Anunțarea temei noi

La această etapă îi voi anunța pe copii că vom învăța cântecelul „Ghiocel mititel”.
Vom repeta de câteva ori titlul, ca să-l rețină mai ușor.

Dirijarea învățării

Este o etapă importantă a lecției, cea mai complexă care cuprinde practic, tema
activității. Dirijarea învățării de către educatoare facilitează și orientează efortul copiilor
și susține capacitatea lor de muncă. Este etapa cu durata cea mai mare în care se
desfășoară activitatea dominantă.

34
 Vom analiza, împreună, o machetă pe care o voi aduce în grupă, este un ghiocel
din carton. Folosind metoda conversației și a observației, o vom descrie, vom identifica
lucrurile pe care le putem vedea, culoarea, elementele de compoziție etc.

Îi voi ruga să fie atenți la cântecel: le voi cânta la flaut, iar apoi cu vocea. Vom
dezbate conținutul cântecului, îi voi întreba ce părere au despre acesta. Le voi explica
cuvintele necunoscute, folosind un limbaj adecvat vârstei lor.

Le voi cânta prima strofă din cântec, după care o vom repeta împreună de 2 ori.

Vom face același lucru cu strofa a doua, după care vom repeta întregul cântec de 2-3 ori.

Obținerea performanței

Prin această etapă se urmărește gradul în care educatoarea și-a atins obiectivele,
oferindu-i o imagine de ansamblu cu privire la modul în care copiii au înțeles informațiile
și eventual indică elementele care nu au fost înțelese, pentru a putea explica din nou,
astfel încât toată lumea să înțeleagă. Această etapă este foarte importantă pentru că,
copiii, conștientizează ce și cât și-au însușit din ceea ce au parcurs până la momentul
respectiv.

Pentru desfășurarea acestei activități, voi împărți copiii în două echipe. Băieții vor
cânta una dintre strofe, iar fetele cealaltă strofă.

Câte un copil, individual, va fi ales de bagheta Zânei Primăvara, va veni în față, și va

cânta una dintre strofele cântecului. După ce termină de cântat, urmează să vină alt copil.

Asigurarea retenției și a transferului

Această etapă se va desfășura printr-un dialog purtat cu copiii legat de tema lecției.
Le voi pune întrebări legate de titlul cântecului, de conținutul acestuia, de cuvintele
necunoscute anterior și alte întrebări legate de ghiocei și de anotimpul primăvara.

Evaluarea

La această etapă îi voi anunța pe copii că activitatea noastră s-a încheiat și voi face
aprecieri generale și individuale legate de modul de lucru, de comportamentul avut la oră.

35
 Pe tot parcursul activității voi urmări asigurarea unui climat adecvat de învățare,
voi acorda atenție tuturor copiilor și îi voi implica activ în activitate. De asemenea, voi
menține captată atenția și interesul pe tot parcursul activității.

36
 BIBLIOGRAFIE

● „Piramida cunoștințelor” , Lolica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș, editura

Diamant, anul 2014
● „Laborator preșcolar”, ediția a V-a revizuită, Mihaela Păiși Lăzărescu, Liliana
Ezechil, editura V& Integral, anul 2015
● „Introducere în pedagogie și teoria și metodologia curriculumului”, Daniel
Andronache, Mușata Bocoș, Vasile Chiș, editura Eikon
● „Educație și personalitate”, Salade Dumitru, editura Cărții de știință
● „Teoria elementară a muzicii”, Sposobin V.I., editura muzicală a Uniunii
Compozitorilor din R.P.R., 1959.

37