ROMANUL REALIST TRADIȚIONAL

BALTAGUL, M. SADOVEANU
CONTEXT LITERAR
A apărut în 1930
TIPOLOGIE
Roman social, de tip tradițional, cu caracter monografic.
Călinescu îl numește roman mitic, al transhumanței.
Bildungsroman, aparținând curentului literar tradiționalism
ELEMENTE REALISTE
 Narator omniscient
 Prezentarea veridică a faptelor ce compun universul fictiv
 Aspect monografic
 Coordonatele spațio – temporale reale
ROMAN SOCIAL; Mihail Sadoveanu scrie mereu monografia unei societăți umane... Eroul
statornic al celor mai bune scrieri e un pop. acestor, poporul de la munte în Baltagul,
poporul românesc îndeobște în toate. (G. Călinescu). Acest erou este prezent încă din
incipitul romanului, în legenda despre felul în care Domnul Dumnezeu , după ce a alcătuit
lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam. MUNTENII sunt din veșnicie oieri, ocupație
ce îi obligă la izolare. Suind domol cărările munților, sunt oameni tăcuți și dârji, care știu să
asculte în singurătate. Cel din Veac le-a dat o soartă grea, un destin aspru, dar, le-a oferit o
inimă ușoară, femei frumoase și iubitoare precum și plăcerea de a petrece.
Astfel, sunt ilustrate categorii sociale în evoluție:
Oamenii (sătenii) își organizează viața la sat, romanul fiind o imagine monografică
a satului arhaic de munte, în care legea supremă este tradiția.
Caracterul monografic al romanului este desprins din:
 Hrana
 Obiectele casnice
 Vestimentația
 Superstițiile și credințele străvechi
 Ceremonialurile legate de riturile de trecere: naștere, nuntă și înmormântare

ROMAN TRADIȚIONAL
Evidențiază identitatea noastră națională prin istorie și natură și prin atenția acordată
miturilor, datinilor, folclorului.
Roman inițiatic – Gheorghiță, care trece prin procesul maturizării, se formează ca bărbat,
preluând în finalul romanului rolul tatălui, într-un proces de naturală continuitate.
ROMAN INIȚIATIC – BILDUNGSROMAN
Este un roman al trecerii lui Gheorghiță de la adolescența la maturitatea. Potrivit
gândirii tradiționaliste, fiului îi revine sarcina de a restabili normalitatea, binele, și de a
sancționa răul, preluând atributele și apoi sarcinile celui dispărut. Numai că fiul este încă
nevârstnic, necunoscător și neîncercat și ca urmare, datorită inimii sale curate și hotărârii de a
duce la capăt sarcina care îi revine, chiar conștient fiind de lipsa sa de experiență, va primi un
adjuvant, pe mama sa, care îi va fi în același timp și mentor în perioada de inițiere.
Gheorghiță este la vârsta potrivită perioadei de inițiere, fiind în pragul adolescenței.
Această inițiere se va încheia cu proba de foc a luptei cu răul, reprezentat de criminalul
Calistrat Bogza.
Călătoria reprezintă nu doar descoperirea unor noi dimensiuni ale spațiului geografic,
ci și lărgirea universului spiritual al tânărului prin acumularea de experiență, astfel, pe
parcursul călătoriei, tânărul se va confrunta cu labirintul lumii necunoscute cât și cu cel al
propriilor temeri și neliniști.
Începutul oricărei perioade de inițiere presupune săvârșirea unor acte de purificare
trupească și sufletească. În primul rând cei doi vor merge la mănăstirea Bistrița iar apoi, pe
parcursul călătoriei, Gheorghiță va depăși încercarea îndemânării, a determinării și a forței
fizice.
Ulterior, după purificarea trupească prin post, cei doi se împărtășesc la biserică, asistă
la slujba religioasă și sfințesc baltagul cel nou, semnul viril al ucenicului care va pleca în
călătorie, obiectul magic care le va deschide calea spre lumea de dincolo. De dincolo de
hotarele satului Măgura, dar și de dincolo de viață, spre râpă, simbol infernal, unde îl vor găsi
pe Lipan.
Pe parcursul drumului labirintic imaginea copilului Gheorghiță se va estompa, acesta
doar aplicând poruncile date de mamă, privind cu atenție în jurul său, cunoscând astfel lumea
cea nouă.
Cea de-a doua probă de foc o constituie momentul păzirii rămășițelor trupești ale
tatălui său. Această veghe reprezintă coborârea în infern, o moarte și o renaștere rituală. Intră
în prăpastie adolescentul iar cel care iese este bărbatul matur, aflat la finalul perioadei de
inițiere, investit cu atributele tatălui căruia îi poartă de altfel numele. În acest moment tânărul
este pregătit pentru confruntarea finală, pentru lupta decisivă cu răul.
La praznic, Gheorghiță îl înfruntă pe ucigașul tatălui, dovedind curaj și putere. Odată
ordinea lucrurilor restabilită, este gata să preia poziția tatălui și să ducă mai departe tradiția
acelei lumi edenice de la munte.
ROMAN MITIC
Mituri valorificate în roman:
 MITUL TRANSHUMANȚEI
 o Transhumanța – fenomen socio – economic, străvechi, care constă în
deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de animale, primăvara de la șes la
munte și toamna, de la munte la șes, în vederea asigurării hranei animalelor
 MITUL MARII TRECERI
o Marea trecere = moartea
o Un om care moare este văzut ca un călător spre cealaltă lume, întors cu fața
spre apus și trecând o apă neagră
 MITUL SOARELUI
o Semnele soarelui și ale naturii o ghidează pe Vitoria în drumul ei, care începe
la răsăritul soarelui și se încheie la asfințit:
 În zori de ziuă, vineri, în 10 martie, munteanca și feciorul ei ... au
încălecat ... și când răsărea soarele se aflau afară din sat.
 Când s-au așezat la masă, soarele era la asfințit. Răposatul își găsise
în sfârșit odihna.
o Motivul soarelui apare și în descrierea oamenilor de la munte care stau în fața
soarelui cu o inimă ca din el ruptă.
o În primul vis al Vitoriei, Nechifor Lipan trece spre asfințit o revărsare de ape,
omorul se petrece, în varianta femeii, la apus, găsirea cadavrului se petrece în
același timp.
 MOTIVUL LABIRINTULUI
o Constituie CĂUTAREA, care are drept scop înfruntarea necunoscutului și
revelarea forței eroului. Aceasta reprezintă axul central al desfășurării epice, o
căutare care vizează atât o dimensiune spațială cât și una temporală

GENEZA ȘI SURSE DE INSPIRAȚIE

A fost redactat într-un timp record, de aproximativ două săptămâni, și valorifică o serie de
mituri universale și autohtone.
Sursele de inspirație sunt:
 Autobiografice
o Într-un interviu oferit de scriitor acesta mărturisește cum, în călătoriile sale pe
jos prin Moldova a făcut popas la un han. Acolo a avut prilejul de a asculta doi
jandarmi care vorbeau despre uciderea unui cioban căruia i s-au furat oile.
 Folclorice
o Balada Miorița este preluat:
 motto -ul: Stăpâne, stăpâne/ Mai cheamă ș-un câne
 Motivul complotului
 Motivul transhumanței
o Balada Salga: tipul femeii justițiare
o Balada Dolca: imaginea câinelui credincios
 Mitice:
o Legenda lui Osiris, fost rege al Egiptului, zeificat ca zeu al fertilității. După ce
a fost ucis de fratele său, Seth pentru a-i urma la tron, soția lui Osiris, Isis,
 mare preoteasă dă naștere unui fiu pe nume Horus. După ce acesta crește,
pleacă în căutarea ucigașului însoțit de mama sa și de un câine. În toate
picturile rupestre, băiatul are în mână o armă cu două tăișuri.

TITLUL
 Conține un simbol: BALTAGUL:
o este un topor cu două tăișuri utilizat ca instrument de muncă pentru tăierea
copacilor.
o Denumește un obiect din instrumentarul ciobanilor din Moldova, folosit pentru
apărare
o Este și însemnul agiei, reprezentând autoritatea, forța.
 Din punct de vedere simbolic, BALTAGUL:
o Arma crimei prin care se produce dezechilibru în ordinea cosmică
o Arma cu rol justițiar, prin care se restabilește armonia universului,
o Este un obiect magic care face posibilă coborârea în infern dar și resurecția
(reînsuflețire, reînviere, deșteptare).
 În roman, BALTAGUL este prezent în două episoade semnificative, astfel:
o Cel vechi, CARE ȘTIE MULTE și pe care E SCRIS SÂNGE, baltagul lui
Calistrat Bogza, cu care se înfăptuiește omorul, dar și actul de justiție
o Cel nou, făurit special pentru Gheorghiță, simbol al inițierii sale, SFINȚIT
înainte de plecarea de acasă.
 În roman, acesta are mai multe conotații:
o Nechifor Lipan are și el un baltag pe care îl poartă frecvent, în drumurile sale,
pentru a-i fi de ajutor la treburile păstorești, dar și pentru a s e apăra de
atacatori.
o Cu un baltag a fost ucis de Calistrat Bogza și Ilie Cuțui
o Gheorghiță are și el un baltag, care va face cu ajutorul lui dreptate.
 Forma de singular a substantivului sintetizează funcțiile acestuia, obiect ce devine
simbol al vieții dar și al morții, al apărării, dar și al dreptății și revelării adevărului.

TEMA
 Rurală
o Transhumanța care ordonează și dictează ritmul existențial al oierilor de pe
Valea Tarcăului.
o Tradițiile legate de momentele importante ale vieții: botez, nuntă,
înmormântare
 Călătoriei inițiatice și justițiare
 Iubirii
 Familiei
STRUCTURĂ/ COMPOZIȚIE
Romanul este structurat în șaisprezece capitole, pe parcursul cărora realul și miticul
interferează. Este o operă de dimensiuni reduse, acțiunea este surprinsă pe un singur fir
narativ iar personajul principal, Vitoria Lipan este o mare eroină epică.
 Planul real este reprezentat de descrierea tradițiilor și a modului de viață păstoresc.
Existența oierilor stă sub semnul transhumanței, aceasta dictând toate acțiunile
oamenilor. Ea este și un fel de calendar, deoarece anul se divide în două părți
esențiale: când urcă și când coboară turmele de la pășunat. Legile tradiției sunt fixe și
precise. Evenimentele importante din viața omului se desfășoară după datini bine
cunoscute și respectate cu sfințenie. Personajul feminin, Vitoria, cunoaște aceste
datini, le aplică în traiul lor zilnic și vrea să le transmită și copiilor. Cel mai bine
ilustrate sunt obiceiurile legate de ritualul înmormântării, care debutează cu aprinderea
lumânării de ceară, vegherea mortului, împodobirea carului mortuar cu cetini de brad
precum și cu covoare tradiționale și ajungând în final la slujba religioasă urmată de
praznicul dat în memoria celui decedat.
 Planul mitic îl regăsim cu preponderență în roman, despre acest plan N. Manolescu
afirmă că miturile le regăsim răspândite pe tot parcursul acțiunii așa cum sunt risipite
oasele lui Nechifor în prăpastie.
Motto – ul de la începutul romanului reprezintă un avertisment asupra rolului pe care îl
îndeplinește câinele lui Nechifor în descoperirea criminalilor, astfel, balada devine un pretext
de intrare în mitic.
Vitoria, o femeie singură, o munteancă, reprezintă un EROU ALES , ea este purtătoarea
crengii de aur, cea care ajută la descoperirea criminalului și instituirea dreptății. Acest lucru
este evident dintr-o secvență, aparent nesemnificativă: la primărie, Vitoria are în mână o nuia
cu care scotocește printre scândurile care pardosesc încăperea și povestește celor prezenți
despre modul în care a fost ucis soțul ei. Gestul ei este unul banal, însă are o serie de conotații
pentru că, asociat vorbelor, începe să se traseze drumul spre adevăr.
Romanul conține, în partea de început, și legenda despre cum i-a răsplătit Dumnezeu pe oieri
pentru că au venit târziu la întâlnire: le-a dat inimă ruptă din soare, i-a făcut iuți și
nestatornici ca apele, răbdători în suferință ca și în ierni cumplite, plăcându-le dragostea și
beția și datinile lor de la începutul lumii.
Semnificații mitice are și coborârea lui Gheorghiță în prăpastie: el pătrunde în lumea lui
Hades și se inițiază în tainele morții, maturizându-se.
TIMPUL ȘI SPAȚIUL
TIMPUL
Romanul este limitat cronologic, întâmplările se petrec din toamnă până în primăvară,
dar nu este precizată perioada, deoarece Vitoria Lipan trăiește într-un timp mitic românesc, un
timp spiritual al credințelor și datinilor străvechi, care au valabilitate în orice epocă.
Perspectiva spirituală este reprezentată de meleagurile accidentate și stâncoase ale munților
din Moldova, ilustrând viața aspră a muntenilor.
Astfel, acțiunea romanului debutează la finalul toamnei, prin luna noiembrie (Sfântul
Andrei era aproape) și se încheie primăvara. Trecerea timpului este marcată de sărbătorile
creștine: Sâmetru, Boboteaza cât și de ritmurile cosmice: sărbătorile solstițiului de iarnă.
SPAȚIUL în care este plasată întâmplarea este cel specific operelor sadoveniene: Moldova,
spațiu construit pe coordonatele reale, de-a lungul itinerariului ancestral al transhumanței, pe
care eroina îl va străbate în căutarea celui dispărut. Singurul nume fictiv este cel al satului,
Măgura, dar există însă un munte cu acest nume, deasupra pârâului Tarcăului.
PERSPECTIVA NARATIVĂ
Narațiunea la persoana a III -a , perspectivă auctorială.
Narator omniscient, omniprezent, obiectiv, prin tehnica detaliului și a observației;
Predomină narațiunea, completată de descrieri și de dialog;
Există două planuri ale acțiunii narative: unul retrospectiv, altul prezentat în desfășurarea lui.
Autorul se dovedește maestru în gradarea conflictului și în a prezenta acumularea tensiunii,
pentru ca în final totul să se deruleze rapid, pentru a-i deconspira pe criminali.
ACȚIUNEA
Este complexă, sunt relatate, în primul rând, acțiunile protagonistei, Vitoria Lipan, care
urmărește să afle adevărul despre absența soțul ei și de a îndeplini dreptatea, prin pedepsirea
răufăcătorilor.
Conflictul interior al eroinei este ilustrat prin zbuciumul profund declanșat în sufletul acesteia
chinuit de o serie de incertitudini, în care se manifestă un drum lăuntric, sinuos, de la neliniște
la adevăr, numit labirint interior.
 PRIMA PARTE: capitolele 1-6: expozițiunea și intriga
o Stând singură pe prispă și torcând, Vitoria își amintește de legenda spusă de
soțul ei despre viața și psihologia oamenilor de la munte, aceasta o știa de la un
baci bătrân și era rostită cu prilejul cumetriilor și nunților la care participa.
Povestea funcționează ca un pretext narativ pentru prezentarea:
 temperamentului: umblăm domol, tăcem... nu vă mai pot da
decât o inimă ușoară
 A ocupației de frunte a muntenilor: suntem cu oile și cu asinii
 Viața lor aspră, dar pline de farmec: asupra voastră fulgeră,
trăsnește și bat puhoaiele... să vă pară toate bune; să vie la voi
cel cu cetera; și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și
iubețe.
 Prologul din incipit este un artificiu compozițional, prin care
naratorul îl introduce în text pe Nechifor Lipan, personajul absent, dar
al cărui portret este creionat pe parcursul acțiunii prin amintirile
celorlalți despre el.
o Femeia se gândește la soțul ei, plecat pentru a cumpăra niște oi, iar venirea lui
întârzia. Această imagine a eroinei stând pe prag care se gândește la întârzierea
soțului este un moment din desfășurarea acțiunii, deoarece intriga este
anterioară acestui moment și este reprezentată de gândurile femeii: Nechifor
Lipan plecase de acasă după niște oi, la Dorna, și-acu Sfântu-Andrei era
aproape și el încă nu se întorsese.
 o Vitoria își amintește de anii petrecuți împreună, precum și de realizările lor: cei
doi copii: Minodora, care stătea cu ea acasă și Gheorghiță care se află la
Cristești cu oile pentru iernat, de unde o informează că tatăl lui nu ajunsese
încă acolo.
o Apropiindu-se sărbătorile, Gheorghiță se întoarce acasă și mama lui hotărăște
să plece împreună în căutarea lui Nechifor, însă, înainte de plecare, după
Bobotează, se deplasează la mănăstirea Bistrița, unde se roagă la icoana Sfintei
Ana.
o La Piatra Neamț ia legătura cu prefectul, care îi recomandă să redacteze o
plângere pentru a se demara cercetările necesare, Vitoria nu are încredere în
autorități, motiv pentru care va pleca împreună cu Gheorghiță în căutarea
soțului.
o Înainte de plecare, îi face lui Gheorghiță un baltag, pe care îl sfințește preotul
Dănilă, iar pe Minodora o duce la mănăstirea Văratic, pentru a fi în siguranță.
 PARTEA A II -A: capitolele 7 – 13: desfășurarea acțiunii
o Vitoria merge la biserică pentru început;
o Vinde o parte din produse pentru a face rost de bani;
o Pleacă la Dorna, însoțindu-l pe hangiul David, apoi trec prin Bistrița și se
opresc seara la Bicaz, unde află că soțul ei a trecut pe acolo, apoi ajung la
Călugăreni, după care trec prin Fărcașa, unde se întâlnesc cu subprefectul
Anastase Bolnez și pe Moș Picop, care își amintește de trecerea lui Lipan prin
acele locuri.
o La Borca participă la un botez, la Cruci întâlnesc o nuntă.
o În Țara Dornelor află că la târgul de oi Lipan a vândut 100 de oi și apoi a
coborât cu cei doi ciobani, apucând drumul spre Negrea.
o Se semnalează prezența oierilor în localitățile Broșteni și Borca, apoi ajung la
Sabasa, la Domnul Toma, și în cele din urmă în satul Suha, la hanul lui Iorgu
Vasiliu, unde află că în preajma sărbătorii Sfinților Mihail și Gavril au făcut
popas doi ciobani și o turmă de oi. Aceștia erau Calistrat Bogza și Ilie Cuțui.
Vitoria își dă seama că aceștia sunt cei doi ucigași, el îl găsește pe câinele
Lupu în curtea unui localnic și cu ajutorul lui descoperă osemintele lui Lipan.
 PARTEA A III -A: capitolele 14 – 16: conține punctul culminant și deznodământul
o Vitoria îndeplinește datinile creștine privind cinstirea mortului
o Folosindu-se de inteligență și abilitate, protagonista reușește să reconstituie
faptele și scoate adevărul la iveală;
o Ultimul capitol prezintă praznicul făcut după momentul înmormântării și
surprinde demascarea vinovaților, realizându-se astfel actul justițiar;
o În cadrul praznicului, la care sunt invitată cei doi ciobani, subprefectul, preotul,
Vitoria reconstituie momentul crimei iar Calistrat Bogza se aruncă asupra lui
Gheorghiță care îl va lovi cu baltagul.
o Calistrat Bogza își recunoaște fapta , cerându-și iertare înainte de a muri iar Ilie
Cuțui este reținut.
o Vitoria îi va trasa lui Gheorghiță următoarele ordine, se pregătesc de plecare
pentru că au alte lucruri care îi așteaptă, deoarece viața merge înainte, toate
având o rânduială la care nu se poate renunța.
 FINALUL: este unul optimist. După înfăptuirea actului de restabilire a ordinii
cosmice prin răzbunarea lui Nechifor Lipan și după ce acesta își află odihna
mormântului, viața poate să-și continue cursul: Și-apoi după aceea ne-om întoarce
iar la Măgura, ca să luam de coadă toate câte am lăsat.
PERSONAJELE
În romanul Baltagul, personajele se pot clasifica astfel:
 Principale: Vitoria, Gheorghiță;
 Absent: Nechifor Lipan;
 Episodice: moș Pricop, negustorul David, cârciumarul Iorgu Vasiliu, cei doi
ucigași: Calistrat Bogza, Ilie Cuțui.
 Vitoria:
o Personaj exponențial
o Reliefând tipul de țărancă de la munte, soție de oier;
o Femeie neștiutoare de carte, dar înzestrată cu inteligență nativă
extraordinară;
o Bună cunoscătoare a tradițiilor și semnelor naturii;
o Acționează ca om al datoriei față de credință, tradiție și soț;
o Din momentul pornirii la drum ea știe că soțul ei este mort și
este convinsă că ucigașii nu s-au preocupat de îngroparea
osemintelor;
o Femeie gospodină, legată de casă și rosturile ei, ea nu este
obișnuită să pornească în călătorii;
o Călătoria în căutarea soțului este una spre necunoscut iar
inteligența, intuiția, voința, perspicacitatea o ajută să-și
îndeplinească misiunea, găsindu-și soțul și îndeplinind cele
necesare înmormântării, apoi identificând ucigașii;
o Un scop al călătoriei pe care o realizează Vitoria este inițierea
lui Gheorghiță, deoarece acesta reprezintă o continuare a lui
Nechifor în tainele păstoritului. Când îi spune lui Gheorghiță că
jucăriile au stat, ea afirmă că acesta se îndreaptă spre maturitate
iar de acum trebuie să se concentreze pe lucruri mult mai
importante în viață;
o Personajul feminin dă dovadă de mult tact, diplomație și rațiune
în tot ceea ce face, astfel pe Minodora o duce la mănăstire, pe
Mitre îl lasă să aibă grijă de gospodărie cât timp ea este plecată,
pe Gheorghiță în ia cu ea în călătorie iar înainte de a pleca la
drum trece printr-un proces de purificare prin post și rugăciune;
o Trăiește sentimentul împlinirii odată ce își îndeplinește datoria
față de soțul ei, este conștientă că acesta și-a găsit liniștea, prin
înhumare iar dreptatea a ieșit biruitoare;
o Conștientizează dificultatea existenței sale din acest moment,
dar spiritul rațional și tăria morală o ajută să-și îndeplinească în
continuare datoria sa de mamă și de văduvă, care trebuie de
 acum să nu uite de pomenirile de rigoare pentru sufletul
mortului.
o Numele reprezintă un simbol al izbânzii vieții asupra morții, a
inteligenței asupra perfidiei și a lăcomiei, a adevărului și
dreptății asupra crimei.
 Gheorghiță: este eroul care se maturizează brusc deoarece trece printr-o
tragedie;
o Știe carte atât cât are nevoie un copil de păstor;
o Pornește, alături de mama sa spre marele necunoscut;
o Se inițiază treptat, rapid, parcurgând o serie de faze: uimire,
contemplare, fapte (atunci când se află în fața ucigașului tatălui
său și-l lovește cu baltagul);
o Statutul său de NEOFIT în incipitul romanului se modifică pe
parcursul acțiunii, ajungând în final un INIȚIAT, mai ales după
ce stă și veghează osemintele tatălui său, moment în care acesta
înțelege ce reprezintă viața și moartea;
o Adolescent curajos, inteligent, docil față de mama sa,
respectuos și harnic;
o După traversarea acestor experiențe, eroul devine un cioban
priceput, capabil să administreze averea și gospodăria frumoasă
a familiei.
 Nechifor Lipan: reprezintă o absență prezentă: sintagmă paradoxală ce
definește statutul personajului ce apare în roman, despre care se spun
multe lucruri:
o Personajul este construit prin tehnica REFLECTĂRII: alte
personaje își expun părerile despre un alt erou;
o Cioban harnic, cu dragoste față de propria meserie și devotat
familiei sale;
o Curajos, cinstit, încrezător în oameni, în care vede propria
corectitudine;
o Această calitate de a avea încredere în oameni îi va fi fatală,
deoarece cei doi tovarăși ai săi măcinați de lăcomie și invidie îl
vor ucide pentru a-și însuți turmele acestuia;
o Om cu mare dragoste de viață, cu suflet deschis, dornic să
petreacă alături de prieteni;
o Neînfricat, călătorește fără a se teme, bazându-se pe propriul
său baltag de care nu se desparte;
o Vitoria vede în el un oier plăcut, aspru, un soț care merită
sacrificiul ei de a porni la drum pentru a realiza cele necesare
înmormântării creștinești.
o Personajul absent purtase în copilărie un alt nume: Gheorghiță,
dar se îmbolnăvise iar mama sa îl vânduse în mod simbolic pe
geam unei țigănci, schimbându-i cu această ocazie numele în
Nechifor, care înseamnă purtătorul de victorie, pentru a nu mai
fi recunoscut de alte boli, moartea sa devenind astfel un alt
 ciclu, reluat cu o renaștere în persoana fiului săi, devenit, în
finalul textului, matur.
CONCLUZIE
Prin viziunea realist – mitică despre lume cât și prin tematica romanului, Mihail
Sadoveanu pledează pentru apărarea virtuților, tradițiilor și obiceiurilor poporului român,
aducând în prim plan condiția femeii de la munte. Fire credincioasă și justițiară, respectând cu
sfințenie datinile străvechi.