Opera literara,„Povestea lui Harap-Alb", scrisa de lon Creanga, a fost publicata in revista „Convorbiri

literare" in anul 1877 si prezinta intamplarile personajului principal al textului, care trece prin
numeroase probe pentru a se pregati sa conduca imparatia lui Verde Imaprat.

„Povetea lui Harap-Alb" este un basm cult pentru ca imbina elemente reale (familia lui Harap-Alb,
spanul) cu cele fantastice (Sfanta Duminica, cerbul, ursul, ajutoarele). Opera lui Creanga contine
formule specifice basmului: initiale,,amu cica era odata intr-o tara...", mediane „caci cuvantul din
poveste inainte mul mai este" si finale,,si a tinut veselia ani intregi si acum inca mai tine". In text
apare conflictul intre fortele binelui (Harap-Alb, Sfanta Duminica) si fortele raului (Spanul), din care
intodeauna ies invingatoare fortele binelui.

Trasatura in plus: O alta trasatura a basmului este aparitia numerelor cifrelor magice, in„Povestea lui
Harap-Alb" cifra magica este 3 si multiplii de 3, la curtea Craiului sunt 3 frati, sunt 3 surori la curtea lui
Verde Imparat, calul vine sa manance jaratic de 3 ori, Spanul il supune pe Harap-Alb la 3 probe

Viziunea despre lume este una fabuloasa, deoarece sunt prezente multe intamplari supranaturale,
savarsite de persoane iesite din comun. Personajul principal parcurge astfel o aventura fantastica,
intr- un univers imaginar cu personaje care au abilitati fictive cu scopul de a invinge raul.

Tema romanului o constituie, pe langa lupta dintre bine si rau, intalnita in toate basmele populare
sau culte, initierea si maturizarea fiului de Crai, formarea tanarului prin diferite probe care au scopul
de a-l pregati sa ajunga imparat. In text fiind prezent motivul probelor.

O prima scena semnificativa in acest sens este scena coborarii in fantana a mezinului, acest lucru este
posibil datorita naivitatii lui. Antagonistul, Spanul, il inchide pe tanar in fantana si ii cere, pentru a-l
lasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robul lui si sa jure „pe ascutisul palosului" ca-i va
deveni sluga,,pana cand va muri si iar va invia". Acoperirea fantanii de catre span sugereaza o moarte
simbolica la care este supus fiul de Crai, incheierea unei etape a vietii lui din care va aparea un om
care va lupta pentru a-si castiga identitatea. Aceasta coborare, pentru fiul de Crai reprezinta
inceputul sclaviei in slujba Spanului. Astfel personajul intra in fantana naiv fecior de crai si iese Harap-
Alb, rob al Spanului, care joaca rolul initiatorului.

O a doua scena reprezentativa pentru tema si viziunea despre lume in basm este cea din finalul
basmului atunci cand Harap-Albse intoarce cu fata Imparatului Ros, iar ea dezvaluie adevarata
identitate a lui Harap-Alb. Atunci, Spanul ii taie capul baiatului, iar calul lui il arunca in inaltul cerului,
dupa care fata il reinvie pe Harap-Alb cu ramurelele de mar dulce, apa vie si apa moarta. Odata cu
moartea acestuia, el se elibereaza de promisiunea facuta Spanului si devine astfel liber. Momentul
decapitarii lui Harap-Alb are o semnificatie aparte, sugerand incheierea procesului de initiere si
intoarcerea la adevarata lui identitate fara a-si incalca juramantul.

Titlul operei,„Povestea lui Harap-Alb", numele de Harap-Alb este un nume primit de la Span. Harapul
este un om cu pielea si parul negru, cuvantul fiind folosit pentru a denumi un sclav, un rob.
Astfel,,rob alb" ajunge sa fie o contradictie, un oximoron, autorul dorind sa exprime punctul cel mai
de jos la care se ajunge datorita neascultarii.

Relatia incipit- final se ralizeaza prin clisee compozitionale, folosind formule specifice basmelor,
incipitul este construit de prima fraza a textului „Amu cica era odata intr-o tara un crai..." simbol al
unui timp magic, misterios, trecut, necunoscut. De asenebea spatiul este nedefinit si misterios „intr-o
tara". Lar finalul ,,si a tinut veselia ani intregi si acuma mai tine inca" exprima o continuitate, rolul
acesteia este de a readuce cititorul in situatia initiala, in lumea reala.
Prin prezenta formulelor secifice, prin tema si motive literare, prin subiect si viziunea despre lume,
prin conflict si personaj si prin imbinarea armonioasa a realului cu supranaturalul si umanizarea
fantasticului opera scrisa de Ion Creanga „Povestea lui Harap-Alb" ramane una dintre cele mai
reprezentative scrieri romanesti ale unui basm cult.