Strategia de fuziune

Student: Dogaru Marian-Daniel

Management, an III, grupa 13LF311

Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
Ce este strategia de fuziune?............................................................................................................3
Tipuri de strategii de fuziune...........................................................................................................4
De ce companiile aplică strategia de fuziune?.................................................................................4
Fuziune între Banca Transilvania S.A. și Bancpost S.A.................................................................5
Analiza SWOT a strategiei de fuziune............................................................................................6
Bune practici....................................................................................................................................7
Concluzii..........................................................................................................................................8
Bibliografie......................................................................................................................................9

Introducere

Am ales această temă deoarece denumirea în sine mi-a atras atenția, iar până la sfârșitul
proiectului, mi-am propus să înțeleg mai bine acest concept. Mai exact, când poate fi aplicat,
unde, de ce da sau de ce nu, și nu in ultimul rând, avantajele si dezavantajele acestui concept.
Încă de mici suntem încurajati să lucrăm în echipă. Ca de exemplu, înca din anii de grădinita ni
se spunea faptul că daca lucrăm in echipa putem avea șanse mai mari de reușită, idei cantitative
dar si calitative, strategii mai avansate si o ușurință mai mare de parcurgere a sarcinilor si
ducerea lor la bun sfarșit. Toate acestea, doar că sub o formă diferită, pe care cel mai probabil nu
o conștientizam in totalitate la perioada respectivă.
 Ce este strategia de fuziune?

Conform Dicționarului Explicativ Român, termenul “fuziune” reprezintă reorganizarea

prin contopire, într-o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții.
Din punct de vedere juridic, conform articolului 234, “Fuziunea se face prin absorbția unei
persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin contopirea mai multor persoane
juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.”
Fuziunea este operațiunea prin care două sau mai multe societăți comerciale hotărăsc
separat transmiterea elementelor de activ si de pasiv la una dintre societăți sau inființarea unei
noi societăți comerciale în scopul desfășurării comune a activității (Constantin Enea, 2014).
Globalizarea economiilor internaționale și reducerea barierelor comerciale au făcut ca
fuziunea si achiziția să fie strategii de creștere atractive pentru internaționalizarea organizațiilor
(Hitt, Harrison & Ireland, 2001). Ei bine, înainte de aplicarea acestor strategii, clar sunt nevoie
de anumite studii in vederea aplicabilității și randamentelor ce pot fi obținute.

Tipuri de strategii de fuziune

Există mai multe tipuri de fuziuni ce se pot aplica intre companii. Printre acestea regăsim:
Fuziunea orizontală, în care două companii care activează in aceeași industrie și care oferă
servicii sau produse similare se unesc intr-o singură entitate. Fuziunea verticală, se referă la două
companii care se află in diferite etape de producție. De exemplu, un producător de materii prime
se poate uni cu un producător de produse finite. Fuziunea prin achiziție, așa cum sugerează
denumirea, o companie cumpără o altă companie, devenind o singură entitate. Fuziunea prin
consolidare are loc între două companii care decid să formeze una singură, în care fiecare deține
50% din acțiuni, având un control egal. Fuziunea transfrontalieră, in care două companii din țari
diferite decid să se unească. Și nu in ultimul rând, fuziunea de conglomerație, se realizează între
două companii total diferite din punct de vedere al serviciilor cât și al producției, dar care doresc
să își diversifice portofoliul.

De ce companiile aplică strategia de fuziune?

Ei bine, in formularea acestui răspuns trebuie să menționăm mai multe teorii, pentru a
înțelege exact de ce unele companii aplică această strategie de fuziune. Fie ca vorbim despre
fuziune pe termen lung sau mediu, la baza acestei strategii regăsim dorința de dezvoltare si
îmbunătățire a serviciilor sau produselor oferite de către companii (Dr. Malmström, 2011).
 Teoria sinergiilor, ne spune că două companii care fuzionează, oferă per total o valoare
mult mai mare comparativ cu valorile individuale ale companiilor, adunate la un loc. Teoria
subevaluării,care se aplică atunci când o firmă este subevaluată, bazându-se pe argumentul că
piața este ineficientă. Teoria agenției, sau a intereselor conflictuale se referă la faptul că firmele
fuzionează pentru a-și rezolva conflictele existente dintre manageri si acționari. De exemplu,
atunci când un manager nu iși dă interesul asupra companiei, el poate sa iî scadă valoarea
suficient de mult încât să nu mai fie profitabilă. Puterea asupra pieței este o altă teorie ce spune
că firmele fuzionează deoarece își doresc să crească cota de piață, obținând monopol, ceea ce
automat rezultă in creșterea prețurilor și control asupra pieței. Teoria diversificării, asa cum
sugerează si numele, companiile pot folosi fuziunea in vederea diversificării portofoliului, ce
duce la riscuri mai scăzute și câștiguri mai mari.

Fuziune între Banca Transilvania S.A. și Bancpost S.A.

Una dintre cele mai remarcabile fuziuni din România, în ultimii ani, a avut loc intre
Banca Transilvania S.A. și Bancpost S.A. Procesul de fuziune prin achiziție dintre cele două
societăți a durat nouă luni, finalizându-se pe data de 31 decembrie 2018. Astfel, Bancpost S.A.
își încetează activitatea, având loc procesul de dizolvare făra lichidare şi transmiterea întregului
patrimoniu către Banca Transilvania S.A., care dobândeşte drepturile şi obligațiile societății
absorbite. Ca rezultate benefice în urma fuzionării putem menționa activele totale în valoare de
2,5 miliarde de euro, 147 de sucursale în România si peste 1 milion de clienți ce sunt preluate de
către Banca Transilvania S.A. Toate acestea au dus Banca Transilvania S.A. semnificativ mai
aproape de locul unu din topul băncilor, ocupat de Banca Comercială Română. Din punct de
vedere al dezavantajelor, ipotetic vorbind, putem menționa posibile pierderi de personal din
cauza restructurărilor și suprapunerii de funcții, dar și posibilitatea de a pierde unii clienți.
În concluzie, trecerea anilor a dovedit faptul că această strategie a fost una de succes,
deoarece la sfârșitul anului 2023, Banca Transilvania S.A. a reușit sa depășească Banca
Comercială Română S.A., având o cotă de piață de aproape 20%.
 Analiza SWOT a strategiei de fuziune

Puncte tari Puncte slabe

- Extinderea portofoliului de clienți / servicii - Integrarea culturală
- Consolidarea poziției pe piață - Pierderi de personal
Oportunități Amenințări
- Acces la noi piețe -Schimbări legislative și reglementări
-Beneficii fiscale -Schimbări in preferințele clienților
Tabel 1 Analiza SWOT a strategiei de fuziune

Puncte tari:
-Fuziunea poate aduce acces la noi segmente de piață, ceea ce rezultă in mai multi clienți.
-În urma fuziunii, de obicei se creează o entitate mai puternică, ceea ce inseamnă o stabilitate
mai mare pe piață.
Puncte slabe:
-Diferențele culturale între companii (acolo unde este cazul) pot duce la dificultăți de adaptare
ale angajaților.
-În urma procesului de fuziune, din cauza restructurărilor, se pot pierde angajați.
Oportunități:
-În urma fuziunii apar oportunități de acces la noi piețe.
-Anumite fuziuni pot genera diferite beneficii si avantaje fiscale.
Amenințări:
-Pot apărea anumite schimbări legislative si reglementări ce pot afecta buna funcționare a
companiei, sau pot apărea costuri suplimentare.
- Comportamentul si preferințele clienților se pot modifica în urma unei fuziuni, ceea ce poate
duce la un dezechilibru asupra cererii.

Bune practici

Una dintre cele mai prețioase colaborări prin fuziune pe care o admir si sunt recunoscător
in totalitate asupra rezultatului este cea dintre Disney si Pixar. Aceasta a avut loc in anul 2006,
fiind considerată un succes internațional, aducând beneficii semnificative ambelor companii.
Chiar daca discutăm despre o fuziune prin achiziție, este de apreciat că ambele companii au
reușit sa-și păstreze identitățile distincte. Fuziunea a facilitat schimbul de resurse si tehnologii
între cele două studiouri. Pixar a avut acces la resurse financiare oferite de Disney, în timp ce
Disney a beneficiat de tehnologia avansată și de experiența in animație digitală oferita de Pixar.
De asemenea, Disney, cu expertiza sa puternică in vănzari si marketing, a ajutat filmele Pixar sa
ajungă cunoscute la nivel internațional, crescând cifra de
afaceri, consolidându-și poziția pe piață, si cel mai important, au reușit sa marcheze copilăria a
milioane de copii in sens pozitiv, atât din punct de vedere cultural, educațional și emoțional.
Acest studiu de caz evidențiază efectele benefice a unei colaborări de succes,puterea
acesteia, si ce influență poate avea asupra populației.

Concluzii

Concluzionând, pot spune că acum înțeleg mult mai bine acest concept, am aflat lucruri
noi pe care înainte de a realiza acest proiect, nu le cunoșteam. Acum cunosc strategia de fuziune,
și tipurile de fuziuni, însă pentru a o înțelege pe deplin este nevoie de o cercetare mult mai
amănunțită. De asemenea, am reușit să-mi răspund la întrebarea “De ce aplică companiile
strategia de fuziune?” Cel mai pe scurt și sincer răspuns pe care aș putea să-l dau în urma celor
analizate, ar fi acela că “De nevoie”. Fie că vorbim de nevoia de creștere, de stabilitate, de
diversificare, de eliminarea competiției sau chiar nevoia de salvare din pragul falimentului,
această strategie este una complexă, ce poate avea o influență enormă asupra entităților dar mai
ales asupra clienților. Din păcate, nu putem să nu luăm in calcul si dezavantajele pe care această
strategie le poate aduce odată cu ea. Mai exact, cateva care mi-au atras atenția și consider
personal ca sunt de luat in seamă ar putea fi integrarea culturală dificilă, probleme de comunicare
si pierderi de personal, ce automat generează costuri ridicate, dacă nu sunt gestionate corect.
În încheiere, strategia de fuziune este o strategie puternică, ce trebuie folosită cu mare
atenție deoarece nu garantează neaparat succesul, dar atunci când este utilizată corect, poate
creea adevărate imperii.
 Bibliografie

1. Financial Decision Making Dr. C.-G. Malmström Professor, Swiss Business School
CGM/2011, disponibil la: http://accioneduca.org/admin/archivos/clases/material/mergers-and-
acquisition_1564415367.pdf
2. STRATEGII DE FIRMĂ Drd. Robert Constantin PANAIT1, disponibil la:
https://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2015/ARTICOLE/4/STRATEGII%20DE
%20FIRMAPanait.pdf
3. Fuziunea | Codul Civil, disponibil la: https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/fuziunea-codul-civil?
dp=gu3dmnbxga2ts
4. Drd. Robert Constantin PANAIT, STRATEGII DE FIRMĂ, disponibil la:
https://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2015/ARTICOLE/4/STRATEGII%20DE
%20FIRMAPanait.pdf
5. https://economedia.ro/topul-bancilor-din-romania-si-cotele-lor-de-piata-banca-transilvania-
lider-detasat-cu-aproape-20-institutiile-bancare-cu-cele-mai-mici-procente-au-cate-001.html
6. https://adevarul.ro/economie/bancpost-dispare-dupa-fuziunea-cu-banca-1890806.html
7. "Definition Of Mergers And Acquisitions." ukessays.com. 11 2018. UKEssays, disponibil la:
https://www.ukessays.com/essays/marketing/definition-of-mergers-and-acquisitions-marketing-
essay.php?vref=1
8. https://dexonline.ro/definitie/fuziune
9. Panait, Nicoleta Georgeta, TRENDS OF ROMANIAN BANKING NETWORK
DEVELOPMENT, Bucharest (2015), disponibil la:
https://www.proquest.com/openview/69cb9471aa57f00f83a3cb1eae45832b/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=2036059
10. Youngeun Choi, What is the effect of the corporate marriage of Disney
and Pixar on their films’ image quality?, disponibil la:
https://www.colorado.edu/economics/sites/default/files/attached-files/22-
08_jmp_youngeunchoi97_-_revised_10-26-22.pdf