Prin functie intelegem un set coerent de activitati de acelasi tip menite sa asigure identitatea

unui grup, existenta acestuia, buna sa dezvoltare si adevarata sa relationare cu mediul

inglobant.

In cazul familiei putem distinge mai multe tipuri de asemenea functii, multe din ele fiind
implicate in insasi definirea conceptului de familie. Exista mai multe incercari de identificare
a ceea ce ar putea fi considerate principalele functii ale familiei. Spre exemplu, sociologul si
antropologul american George Murdock aprecia ca o familie (ne referim la cea nucleara)
indeplineste in esenta patru functii:

· functie sexuala, functia de asigurare a necesitatilor sexuale ale partenerilor de cuplu.

· functie de reproducere.

· functie economica.

· functie educationala sau functie socializatoare.

Doi reprezentanti ai conceptiei structural – functionaliste, Talcott Parsons si Bales,

considerau ca functiile de baza ale unei familii ar fi urmatoarele:

· functia de socializare primara a copiilor in vederea integrarii corespunzatoare a acestora

in societate.

· functia de asigurare a securitatii emotionale a personalitatilor adulte in cadrul unei

societati date.

Dupa opinia celor doi autori aceste functii sunt cele care individualizeaza familia ca grup
social sau ca institutie sociala, in sensul ca ele sunt indeplinite exclusiv de catre acestea,
neputind fi suplinite de nici o alta institutie sociala.

Potrivit opiniei francezului Sabran, orice familie indeplineste functii care pot fi clasificate
astfel:

· functii fizice – in cadrul acestor functii el include: functia de reproducere, functia

economica si functia de protectie.

· functii culturale, afective si socializatoare – toate acestea au in comun faptul ca ele

vizeaza formarea individului sub aspectul instructiei, al educatiei si al socializarii, ele
asigurind dezvoltarea personalitatii fiecarui membru al familiei si asigurind totodata
bunastarea acestuia.

Remarcam si opinia citorva autori români – Traian Herseni aprecia ca functiile de baza ale
unei familii, in calitatea acesteia de institutie sociala organizata si sanctionata prin reguli
scrise sau nescrise, sunt in principal doua:

· functia de crestere a copiilor, incluzind educatia acestora.

· functia de completare social – economica a celor doua sexe, avind ca finalitate

formarea de catre acestea a unei unitati sociale eficiente.

Mai recent, Cornelia Dimitriu in lucrarea “Constelatia familiala si deformarile ei” aprecia
ca indiferent de perspectiva din care privim o familie, aceasta indeplineste citeva functii de
baza ce au un caracter biologic, juridic, economic, cultural si educativ.

Cea mai completa si mai adecvata caracterizare a functiilor familiei apartine lui Henri
Stahl care aprecia ca orice familie indeplineste doua mari categorii de functii:

· functii interne – sunt acele functii ce contribuie la crearea unui regim de viata intima a
familiei, regim menit sa asigure tuturor membrilor familiei un climat de solidaritate si de
sprijin.

· functii externe – constau in principal in asigurarea posibilitatii de dezvoltare a

personalitatii fiecarui membru al familiei, astfel incit acesta sa se poata incadra in mod
corespunzator in ansamblul vietii sociale, respectiv in societatea externa familiei.

Potrivit opiniei lui H. Stahl functiile interne ale familiei sunt:

· functii biologice si igienico – sanitare. Acestea constau in satis-facerea necesitatilor

sexuale ale partenerilor de cuplu conjugal, in procrearea copiilor si in asigurarea conditiilor
igienico sanitare care sa permita o dezvoltare biologica normala a tuturor membrilor familiei.

· functii economice – sunt realizate prin acumularea unor venituri suficiente pentru intreg
colectivul familial si organizarea unei gospodarii comune proprii pe baza unui buget comun
de venituri si cheltuieli.

· functia de solidaritate familiala – se refera la ajutorul mutual bazat pe egalitate, pe

respect si pe dragoste reciproca intre partenerii de cuplu, parinti si copii, frati si surori,
precum si atitudinea plina de deferenta fata de batrinii, bolnavii sau infirmii din cadrul
familiei.

· functii pedagogic - educative si morale – vizeaza asigurarea educatiei si a invatarii

copiilor. In literatura de specialitate aceste functii sunt cunoscute sub numele de “functii
socializatoare”.

Aceste functii interne presupun in acelasi timp si favorizarea dezvoltarii personalitatii

psihosociale a membrilor grupului familial, in primul rind prin crearea unui climat moral si
cultural adecvat.

Functiile externe se subdivid in doua categorii care vizeaza:

· incadrarea vietii de familie ca viata de grup si a familiei insasi ca grup social specific in
ansamblul vietii sau activitatii sociale sau in ansamblul societatii ca intreg

· functiile externe includ incadrarea completa a maturilor apti de munca in activitatea

sociala si productiva.

Functiile biologico – sanitare ale familiei: aceste functii cuprind trei subfunctii:

1) Subfunctia predominant biologica de asigurare a satisfacerii necesitatilor sexuale ale

partenerilor de cuplu – familia este cadrul organizat in care este asigurata satisfacerea
necesitatilor sexuale ale partenerilor de cuplu. De altfel, familia este uneori denumita “uniune
sexuala stabila” deoarece familia a aparut in esenta ei din necesitatea de reglementare
adecvata a relatiilor dintre sexe intr-o societate data.

Retinem ca acest prim demers al functiilor biologico – sanitare are o importanta deosebita
dar aceasta importanta nu trebuie exagerata sau absolutizata. In ultima vreme, din nefericire,
se exacerbeaza aceasta dimensiune, ea fiind un indicator important al reusitei unei familii si al
bunei functionari a acesteia.

2) Subfunctia reproductiva – poate fi considerata ca o prelungire si o finalizare a primei

subfunctii. Se poate spune ca din punctul de vedere al familiei si al societatii, aducerea pe
lume a copiilor reprezinta una din menirile de baza ale familiei, una dintre ratiunile de a fi ale
acesteia.
3) Subfunctia igienico – sanitara. Printre altele, familia are rolul de a se ingriji de starea de
sanatate a tuturor membrilor ei si de a asigura in consecinta o asistenta de calitate menita sa
garanteze o cit mai buna asemenea stare de sanatate. Este evident ca o buna stare de sanatate a
tuturor membrilor grupului familial este o conditie de baza pentru functionalitatea normala de
ansamblu a unei familii. Imbolnaviri sau diverse accidente de ordin biologic la nivelul
partenerului de cuplu sau al altor membrii ai grupului familial pot afecta indeplinirea anumitor
functii (functia sexuala si reproductiva, functia economica, functia educationala etc).

Functia economica a familiei este reprezentata de ansamblul de activitati care au drept

finalitate asigurarea bunastarii materiale a tuturor membrilor grupului familial, respectiv
satisfacerea trebuintelor de consum de baza ale acestui grup.

Aceasta functie economica poate fi considerata ca avind trei dimensiuni:

1) dimensiunea direct productiva – ea consta in producerea in cadrul gospodariei familiale a

unor bunuri necesare consumului intern sau destinate valorificarii in afara familiei si in acelasi
timp consta in realizarea de catre familie a unor servicii, atit in folosul propriu cit si –
eventual, in folosul altora.

2) dimensiunea de asigurare a pregatirii profesionale a tinerilor. Aceasta dimensiune are o

importanta deosebita in cadrul familiei rurale traditionale (copiii continua activitatea de
agricultor invatata de la parinti) sau in cadrul familiei mestesugaresti (copiii sau o parte a lor
preiau si continua meseria parintilor invatata de la acestia). De regula in aceste familii singura
pregatire profesionala a tinerilor era cea realizata in cadrul familiei.

3) dimensiunea financiar – contabila. Este dimensiunea universal valabila a functiei

economice si consta in asigurarea si administrarea cit mai buna posibil a unui buget comun de
venituri si de cheltuieli.

Functia educativa sau socializatoare a familiei. Privita din perspectiva sistemului social
global, functia educativa a familiei are o importanta deosebita, similara cu cea a functiei
demografice (reproductive), deoarece societatea are nevoie nu numai de un numar
corespunzator de indivizi ci si de o calitate corespunzatoare a acestora.
 Familia contribuie la asigurarea calitatii adecvate a viitorilor membrii activi ai societatii.
Se poate spune ca familia are un rol aparte in formarea atitudinii fata de munca si fata de viata
a membrilor societatii, in transmiterea principalelor norme si valori sociale catre cei care vor
deveni membrii activi ai societatii.