POSIBILITATI DE RESTAURARE CORONARA A

DINTILOR CU TRATAMENT ENDODONTIC

Tratamentul endodontic se adreseaza dintilor cu:
 Procese carioase profunde
 Multiple restaurari coronare in antecedente
 Fisuri si/sau fracturi coronare

 Adica dinti cu o structura dura dentara deja slabita de catre

procesele patologice
 Cavitatea de acces endodontic – reduce si mai mult rezistenta
dintelui
 Este bine stiut ca uneori prognosticul pe termen lung al dintilor cu
tratament endodontic este unul rezervat
RESTAURAREA CORONARA DE DURATA
Dintii cu tratamente endodontice au anumite particularitati in restaurarea
coronara de durata:
 Tesuturile dure restante trebuie sa asigure suficienta retentie pentru tipul de
restaurare de durata ales
 Restaurarea finala trebuie sa asigure o maxima protectie/rezistenta la fractura
 Cat de  Care sunt
importanta obiectivele
este unei restaurari
restaurarea coronare de
coronara de durata dupa
durata dupa endo?
endo?
OBIECTIVE
 Sa mentina sigilarea coronara si apicala a obturatiei de
canal
 Sa protejeze si sa conserve tesuturile dure dentare
sanatoase restante
 Sa ofere suport si retentie suficienta pentru viitoarea
restaurare de durata
 Sa restaureze functional si estetic dintele cu
tratament endodontic
 Sa asigure rezistenta suficienta pentru complexul dinte-
restaurare astfel incat sa faca fata stresului functional si
sa impiedice fractura coronara/radiculara.
Care sunt factorii de luat in
considerare cand planuim o
restaurare de durata a unui
dinte cu tratament endo?
FACTORI DE CARE DEPINDE RESTAURAREA
CORONARA
 Cantitatea de tesut dur dentar remanent
 Functia ocluzala
 Dintii antagonisti
 Pozitia dintelui pe arcada (functie si estetica)
 Lungimea, calibrul, gradul de curbura al radacinilor
si canalelor radiculare

Naumann N, Kiessling S, Seemann R, Treatment concepts for restoration of endodontically treated teeth: A nationwide survey of dentists in Germany. J
Prosthet Dent, 2006:96:332-338.
DINTII CU TRATAMENTE ENDODONTICE

 Alterarea matricei organice dentinare din cauza hipocloritului de sodiu

(actioneaza prin denaturarea colagenului si a proteoglicanilor)
 EDTA poate produce eroziunea dentinei parietale prin utilizare in lavajele endo
prelungite in asociere cu solutia de hipoclorit de sodiu 5,25%

tipar eroziv caracterizat prin:

 Disolutia dentinei peritubulare
 Cresterea dimensiunii si a interconexiunilor spatiilor canaliculare
 Diminuarea marcata a dentinei intercanaliculare
 Substantele desicante (alcool, preparate pe baza de alcool) duc la deshidratare
dentinara
DINTII CU TRATAMENTE ENDODONTICE

 Folosirea alternativa Hipoclorit de sodiu- EDTA duce la

posibilitatea patrunderii hipocloritului in profunzimea dentinei
sanatoase
distrugerea componentelor organice si efecte la nivel
ultrastrucural
 Cele 2 substante induc efectul eroziv prin:
 Deproteinizare neuniforma de-a lungul canaliculelor dentinare:
indepartarea de catre hipoclorit a substantei organice din
dentina mineralizata creste permeabilitatea pentru EDTA a
dentinei peri- si intercanaliculare
 EDTA demineralizeaza componenta anorganica, ceea ce permite
infiltrarea hipocloritului de sodiu
 Odata ce fibrele de colagen sunt solubilizate, actiune a sinergica
se repeta
MODIFICAREA PROPRIETATILOR DINTILOR CU
TRATAMENTE ENDO

Efectele maxime se observa prin utilizarea solutiilor de dezinfectie si lavaj

specifice:
 Concentratia mare a solutiei de hipoclorit de sodiu
 Reimprospatarea frecventa a solutiilor de lavaj endodontic
 Timpul de actiune al acestor solutii de lavaj
 Incalzirea solutiei de hipoclorit de sodiu
 Activarea solutiilor de lavaj
MODIFICAREA PROPRIETATILOR DINTILOR CU
TRATAMENTE ENDO
Factor important – gradul de hidratare al dentinei radiculare
La nivelul dentinei coronare se afla un numar dublu de canalicule dentinare
comparativ cu dentina radiculara, aici gradul de hidratare fiind de 13,2%
La nivelul dentinei radiculare cu nr redus de canalicule dentinare, va fi si o
cantitate mai redusa de apa, deci contractia tesutului dentinar cu posibilitatea
aparitiei de fisuri radiculare.
Factor important – timpul scurs de la tratamentul endodontic
Parametrii care au prezentat diminuarea cea mai importanta a valorii in cursul
evaluarii pe o perioada de 30 de zile postoperator au fost rezistenta la flexiune si
la tractiune a dentinei radiculare.
Putem spune deci ca, tratamentul endodontic potentat de factorul timp, modifica
in sens negativ rezistenta la tractiune si la flexiune a dentinei radiculare.
MODIFICAREA PROPRIETATILOR DINTILOR CU
TRATAMENTE ENDO
Effect of sodium hypochlorite on mechanical properties of dentine and tooth surface strain, T. P. C. Sim , J. C. Knowles , Y‐L.
Ng , J. Shelton , K. Gulabivala, July 2008 | https://doi.org/10.1046/j.1365-2591.2001.00357.x |

 The aim of this study was to test the null hypothesis that sodium hypochlorite irrigation
of root canals does not alter the properties of dentine and contribute to the weakening
of root‐treated teeth
CONCLUZII: The null hypothesis was rejected, 5.25% NaOCl reduced the elastic modulus and
fexural strength of dentine. Irrigation of root canals of single, mature rooted premolars with
5.25% NaOCl affected their properties sufficiently to alter their strain characteristics when no
enamel was present.
Sodium Hypochlorite Irrigation and Its Effect on Bond Strength to Dentin, Tariq S. Abuhaimed and Ensanya A. Abou Neel,
Biomed Res Int. 2017; 2017: 1930360. Published online 2017 Aug 20. doi: 10.1155/2017/1930360

 It has been postulated that the reduction in bond strength after sodium hypochlorite treatment could be
attributed to the removal of organic matrix from the treated dentin, leaving a less receptive bonding surface.

 The negative action of NaOCl on dentin bond strength can be reversed by some natural antioxidants,
for example, ascorbic acid, sodium ascorbate, rosmarinic acid, green tea extracts, and proanthocyanidin. These
antioxidants could improve the bond strength to NaOCl-treated dentin and stabilize the resin-dentin interface due to
their antioxidative capacities. They also remove the remnant of sodium hypochlorite by oxidation-reduction reaction.
They have been therefore introduced as polymerization-facilitating agents and cross-linkers.
TESUTUL DENTINAR EXISTENT PREOPERATOR
Importanta cantitatii si calitatii dentinei existente presupune evaluarea acesteia astfel:
 Cantitate si localizare:
 Circumferentiala
 Partial circumferentiala
 Pereti absenti
 Exclusiv radiculara
 Partial absenta la nivel subgingival
 Calitate:
 Sanatoasa
 Afectata
 Infectata
REDUCEREA REZISTENTEI DENTARE DEPINDE
DE MAI MULTI FACTORI
 Procedurile restaurative impuse de de necesitatea respectarii regulilor de
preparare a cavitatilor coronare
 Realizarea cavitatii de acces coronar in cazul tratamentelor endodontice
 Manopere specifice tratamentului endodontic- preevazarea

Se impune deci utilizarea unor mijloace de restaurare coronara care sa induca

modificari minime asupra structurii dure dentare:
 Sacrificiu minim de tesut dentar
 Materiale de restaurare care sa prezinte proprietati cat mai apropiate de cele ale
tesuturilor dentare
 Eventuale pivoturi care sa respecte o serie de caracteristici specifice inclusiv de
ordin biomecanic – foarte important modulul de elasticitate identic cu cel al
dentinei, astfel nu apar tensiuni interne la microflexiuni
 THE BEST WAY TO RESTORE A TOOTH AFTER
ENDO
Still controversial subject to debate
To begin with the end in mind is the most appropriate plan for long term success

CEL MAI BUN MOD DE REFACERE CORONARA A DINTILOR TRATATI ENDODONTIC

► Inca un subiect controversat
►Cel mai bine este sa inceapem avand solutia finala terapeutica in cap pentru a avea un
prognostic favorabil pe termen lung
PLAN DE TRATAMENT
Inainte de a initia tratamentul endodontic, dintele trebuie evaluat riguros in ceea
ce priveste:
 Posibilitatile de restaurare directe (compozit, ionomer, amalgam de
argint)/indirecte (coroane de invelis partiale sau totale)
 Functia ocluzala
 Statusul parodontal
 Raportul coroana radacina

Gulabivala K,Endodontics. Edinburgh: Elsevier Mosby;2004. Restoration of the root treated tooth.In:stock CJR,
Gulabivala K, Walker RT;279-305.
MAKE EVERY DETAIL PERFECT AND LIMIT THE
NUMBER OF DETAILS TO PERFECT

Jack Dorsey – the co-founder of Twitter

TESUTURILE DURE DENTARE RESTANTE
 Cantitatea de tesut dur dentar sanatos este probabil cel mai important factor de
luat in considerare in tratamentul endo si restaurarea post endo
 Pentru a asigura longevitatea functionala dintii cu tratament endo trebuie sa aiba
cel putin 5 mm de structura dura dentara sanatoasa coronar de osul
crestal:
 3 mm sunt necesari pentru a mentine un tesut parodontal inconjurator sanatos
 2 mm incizal dincolo de limita preparatiei sunt necesari pentru a asigura
integritatea structurala a restauratiei
 Cand structura dura dentara este mai mica de 5 mm se recomanda alungire
coronara chirurgicala sau ortodontica
 Raportul coroana-radacina se poate schimba, astfel se considera ca raportul
minim acceptat este de 1:1 pentru a rezista fortelor laterale

Ng CCH, Dumbrigue HB,and all, Influence of remaining coronal tooth structurelocation on the fracture resistance
of restored endodontically treated anterior teeth. J Prosthet Dent 2006;95:290-296.
POSIBILITATI DE RESTAURARE CORONARA A
DINTILOR DEVITALI
 In cazul dintilor anteriori cu pierdere minima de substanta dura dentara –
RESTAURARE A ADEZIVA (BONDED RESTORATIONS )reprezinta alegerea principala
 O forma de PROTECTIE/ACOPERIRE CUSPIDIANA (CUSPAL COVERAGE) in cazul
dintilor laterali asigura succesul pe termen lung al dintilor devitali
 Se recomanda conservarea la maxim a tesuturilor dure dentare sanatoase pentru
a sigura forma de retentie si rezistenta
 POSTS AND CORE – au rolul de a asigura rezistenta, retentia si forma geometrica
a bontului in cazul dintilor compromisi. Cantitatea de tesut radicular restant e
foarte importanta pentru alegerea si plasarea unui pivot radicular
 Cand PIERDEREA DE SUBSTANTA DURA DENTARA E MAI MARE DE 50% se
recomanda utilizarea unui pivot (ATENTIE LA PREPARAREA RADICULARA PENTRU
INSERAREA UNUI PIVOT- POATE SLABI REZISTENTA RADICULARA)
 FERRULE EFFECT- minim 2 mm vertical si 1 mm grosime a peretelui dentar
sanatos restant pentru a utiliza un pivot

C. Varlan, B. Dimitriu and all, Current opinions concerning the restoration of endodontically treated teeth: basic
principles, J Med Life 2009 Apr 15;2(2):165-172
COROANE TOTALE/PARTIALE
 Traditional ,restaurarea estetica si functionala a dintilor devitali laterali cu
pierdere semnificativa de substanta dura dentara presupunea COROANE DE
INVELIS
 Pivotii de fibra de sticla, materialele adezive, stomatologia digitala – scanare,
frezare CAD CAM, design digital- endocrown, onlay, overlay
Astfel restaurarea dintilor devitali a devenit azi:
 Mai simpla
 Mai economica, rapida
 Biocompatibila
ENDOCROWN

 Este o restaurarea de
tip Onlay aplicata la
nivelul dintilor laterali
devitali
 Preparare mult mai
conservatoare decat
in cazul restaurarilor
traditionale cu pivot
si coroana de invelis
 Cimentare de tip
adeziv
ENDOCROWN CONCEPT
 Presupune includerea spatiului endodontic (camera pulpara, partial canal
radicular) de la nivelul molarilor tratati endodontic in restaurarea adeziva care va
asigura protectia cuspidiana atat de necesara pentru a preveni fractura
coronara/radiculara

 Indicatii:
 Molari cu tratamente endodontice
 Pierdere extinsa de tesut dur dentar si spatiu redus interocluzal
 Molari cu canale scurte/calcifiate cand nu se pot aplica pivoti

Contraindicatii:
 Parafunctii
 Imposibilitatea izolarii si a aplicarii sistemului adeziv
 Adancimea camerei pulpare mai mica de 3 mm
 Margini cervicale mai mici de 2 mm grosime
ENDOCROWN
Avantaje:
 Preparatie simpla, practica si usor de realizat
 Permite usoara uzura dentara fiziologica, deci protejeaza si asigura rezistenta dintelui
 Prepararea este mult mai conservatoare decat in cazul coroanei totale de invelis, cu
protectia spatiului cervical biologic
 Permite retratamentul daca este necesar ulterior
 Reduce numarul vizitelor la medic si durata acestora
Dezavantaje
 Risc de decimentare, fractura radiculara
 Nu are indicatie in cazul dintilor frontali si nici la premolari
 Se poate realiza doar din materiale compozite si ceramice care pot fi cimentate adeziv
ENDOCROWN - PREPARARE
Suprafata ocluzala
 Reducere in inaltime a suprafetei ocluzale cel putin 2 mm in sens axial
Prepararea axiala
 Adancimea preparatiei de minim 3 mm, cu pereti netezi, convergenta ocluzala
maxim 7gr (Eliminating undercuts in the access cavity)
Prepararea podelei
 Camera pulpara se curata cu ultrasunete
 Guttapercha se indeparteaza din canalul radicular maxim 2 mm adancime
Finisarea marginilor
CAZ CLINIC NR. 1
Pacient 35 ani, sex M, se prezinta
pentru refacerea obturatiilor coronare
de la nivelul dintilor 46,47.
Din anamneza pacientului, dintii nu
sunt sensibili la stimului termici (rece,
cald), pacientul acuza doar
sensibilitate dureroasa la presiune
masticatorie si sangerare la periaj si
masticatie.
La examenul clinic se observa:
 Obturatie coronara fizionomica ocluzo-
distala la nivelul lui 46, incorect
adaptata marginal si incorect
modelata morfo-functional, cu carie
secundara marginala
 Obturatie coronara fizionomica mezio-
ocluzala la nivelul lui 47, incorect
adaptata marginal si incorect
modelata morfo-functional, carie
secundara marginala
 Inflamatie la nivelul papilei
interdentare 46-47
 Percutia in ax si transversala usor
pozitiva atat la 46 cat si la 47
 Teste de vitalitate negative la 46, 47
ASPECT RADIOLOGIC INITIAL
4.6 – obturatie coronara voluminoasa
disto-ocluzala incorect adaptata cu
recidiva de carie in portiunea
meziala si carie secundara marginala
la nivelul pragului distal, caria
secundara cu evolutie radiculara,
tratament endodontic anterior
efectuat aparent corect dpdv al
lungimii si omogenitatii
4.7 – obturatie coronara voluminoasa
mezio-ocluzala, cu carie secundara
marginala la nivelul pragului mezial,
tratament endodontic anterior
aparent corect efectuat dpdv al
lungimii si omogenitatii obturatiei
radiculare
Usoara resorbtie osoasa la nivelul
septului osos interdentar 4.6-4.7
Usoara radiotransparenta periapicala la
nivelul radacinii distale 4.6 si 4.7
DISCUTII
 De cat timp au fost efectuate tratamentele endodontice?
 Care a fost diagnosticul endodontic al dintilor 46 si 47 la momentul efectuarii
tratamentelor endodontice?
 Radiotransparenta periapicala este un esec al tratamentului endodontic anterior sau o
leziune periapicala in curs de vindecare?
 De cat timp s-a pierdut etanseitatea restaurarilor coronare?
 Consideram tratamentul endodontic corect asa cum apare pe RX sau este vorba
despre infiltratie microbiana si deci indicatia este de retratament?
 Care este cea mai buna modalitate de restaurare coronara de durata in acest caz?
 Putem decide acum tipul de restaurare coronara de durata doar pe baza examenului
clinic si a radiografiei retro-alveolare?
 Prezenta dintilor antagonisti, tipul de ocluzie, stresul ocluzal la care sunt supusi acesti
dinti , eventuale parafunctii.
DIAGNOSTIC SI PLAN DE TRATAMENT
 46,47 parodontita apicala cronica
 Retratament endodontic ortograd 16,17
 Endocrown sau coroane de invelis din ceramica presata?
INTRA-OPERATOR
Aspect clinic intra-operator
dupa indepartarea
obturatiilor coronare
(partial)
Se evidentiaza:
 prezenta tesuturilor dure
dentare alterate, evolutia
subgingivala a procesului
carios distal de la nivelul
lui 46, respectiv mezial la
nivelul lui 47 (Foto 1),
inflamatia papilei
interdentare, exces de
gutta-percha infiltrata in
camera pulpare
 Initial se incearca
pastrarea peretelui mezial
reconstituit anterior la
nivelul lui 46 (Foto 2)
INTRA-OPERATOR
 Aspect clinic intra-operator
dupa indepartarea in totalitate
a restaurarilor coronare vechi si
a tesuturilor dure dentare
afectate
 S-a efectuat gingivo-alveolo-
plastie pentru a obtine margini
dentare supra-gingivale si
pentru a se putea reface peretii
cavitatilor de acces coronar in
vederea retratamentului
endodontic (Foto 1)
 Foto 2: aspect clinic intra-
operator dupa hemostaza si
refacerea partiala a peretelui
mezial la nivelul lui 47 –
aspectul obturatiei de canal la
nivelul podelei camerei pulpare,
evidentierea celui de-al doilea
canal distal neinstrumentat.
RETRATAMENT 47
 Aspect clinic dupa reluarea
tratamentului ortograd la nivelul
lui 47( dezobturarea canalelor
radiculare D1, D2, D3, ulei de
eucalipt, lavaje cu hipoclorit de
sodiu 5%, shaping- tehnica
crown down sistemul ProTaper
Next, X2 la nivelul canalelor
meziale si respectiv X3 la
nivelul canalelor distale, lavaj
final cu hipoclorit de sodiu si
clorhexidina si activare
ultrasonica (foto 1)
 Aspect clinic dupa realizarea
obturatiei radiculare la nivelul
lui 47 – ASA TREBUIE SA ARATE
PODEAUA CAMEREI PULPARE
PREGATITA PENTRU O
RESTAURARE ADEZIVA
RETRATAMENT
CONSEVATOR ORTOGRAD
4.6
Aspect intra-operator la
finalul tratamentului
chemo-mecanic
(foto 1)
Aspect intra-operator
imediat dupa
finalizarea obturatiei
de canal (foto 2)
MAI EXISTA INCA UN
CANAL MEZIAL????
COMPOZIT FLOWABLE
Aspectul
intraoperator 46,47
imediat dupa
sigilarea spatiului
endodontic cu
ajutorul
compozitului fluid
colorat
PREGATIREA PENTRU
RESTAURAREA CORONARA
 Pregatirea lui 4.6,
4.7 in vederea
realizarii
restaurarilor
coronare indirecte
– endocrown
ceramica presata
(foto 1)
 Aspect vestibular
al preparatiilor cu
verificarea
relatiilor ocluzale
SCAN

 Scanarea
preparatiilor
 Design-ul
coroanelor
partiale
 Verificarea
relatiilor ocluzale
CIMENTARE ADEZIVA
 Izolare
 Demineralizarea dintelui
 Pregatirea piesei protetice
(acid fluorhidric, silan)
 Bonding
 Ciment dual pentru zona
laterala
 Fotopolimerizare (3-5 sec)
 Indepartarea surplusului
de ciment
 Fotopolimerizare finala
POST-OPERATOR
Aspect clinic post
operator –
verificarea relatiilor
ocluzale si
eventuale retusuri
ocluzale
Aspect radiologic
imediat post-op-
verificarea adaptarii
marginale la nivelul
pragurilor
PROTOCOL CIMENTARE ADEZIVA ZONA
FRONTALA
PROTOCOL CIMENTARE ADEZIVA RESTAURARI
CERAMICE ZONA LATERALA
PROTOCOL CIMENTARE ADEZIVA RESTAURARI
ZIRCONIU ZONA LATERALA
PROTOCOL CIMENTARE NON-ADEZIVA ZONA
LATERALA
CAZ CLINIC NR 2 – ONE DAY DENTISTRY

 Pacienta 44 ani se prezinta

pentru inlocuirea obturatiei
fracturate la nivelul lui 1.4, fara
simptomatologie dureroasa,
doar sangerare la periaj si
masticatie la nivelul lui 1.4, 1.5
 Aspect radiologic initial 1.4, 1.5
obturatii coronare vechi
incorect adaptate marginal cu
carie secundara
 Tratamente endodontice
anterior efectuate incorect
 Usoara sensibilitate la percutia
verticala si transversala la
nivelul lui 14, 15
 CE PUTETI SPUNE DESPRE 16?
DIAGNOSTIC. PLAN DE TRATAMENT
Parodontita apicala cronica 14, 15
Retratament endodontic ortograd 14, 15
Restaurare coronara cu ajutorul pivotilor din fibra de sticla
Coroane de invelis ceramica presata frezate – chair side
Totul s-a realizat intr-o singura sedinta:
 Indepartarea obturatiilor coronare vechi 14, 15
 Refacerea peretilor absenti
 Dezobturarea canalelor radiculare (D1, D2, D3- sist ProTaper Retreatment, ulei
de eucalipt, ace C pilot 010, 012, 015, tratament chemomecanic, shaping- sist
ProTaper Next, lavaje cu hipoclorit de sodiu 5% si clorhexidina 2% activare
ultrasonica
 Obturatia de canal si aplicarea pivotilor din fibra de sticla
 Prepararea bonturilor si scanarea
 Frezarea coroanelor ceramice 14, 15
 Cimentare adeziva
BONTURILE PREGATITE
PENTRU AMPRENTARE
 S-au aplicat cate un
pivot din fibra de sticla
pe fiecare din canale V
si P atat la 14 cat si la
15, s-au pregatit
bonturile protetice prin
tehnica verti-prep (Fig
1)

 Dupa aplicarea firului

de retractie gingivala s-
a realizat amprenta
digitala a hemiarcadei
drepte maxilare, dintii
antagonisti precum si
relatiile de ocluzie (Fig
2 – amprenta digitala
14, 15)
DESIGN-UL COROANELOR

 Trasarea
marginilor/limite
lor preparatiilor
 Propunerea
realizata de soft
pentru coroanele
de la nivelul lui
14, 15
ASPECTUL COROANELOR VIRTUALE
Aspectul coroanelor
virtuale:
 Verificarea
punctelor de
contact interdentar
 Verificarea relatiilor
de ocluzie in statica
 Realizarea
retusurilor la acest
nivel acolo unde
este nevoie
VEDETI FILMULETUL ~ARTICULATOR VIRTUAL ~
PENTRU A ANALIZA RELATIILE OCLUZALE IN
DINAMICA
PREGATIREA PENTRU CIMENTARE ADEZIVA 1.4,1.5
 Izolare
 Demineralizarea dintelui
 Pregatirea piesei protetice (acid fluorhidric, silan)
 Bonding
 Ciment dual pentru zona laterala
 Fotopolimerizare (3-5 sec)
 Indepartarea surplusului de ciment
 Fotopolimerizare finala
ASPECT CLINIC SI RADIOLOGIC
FINAL IMEDIAT DUPA CIMENTARE
Aspect clinic vestibular respectv vedere ocluzala cu cele doua
coroane imediat dupa cimentare
Radiografia de control efectuata imediat dupa aplicarea
pivotilor din fibra de sticla, inainte de pregatirea bonturilor.
CE OBSERVATI PE RADIOGRAFIA DE CONTROL?
CAZ CLINIC NR 2- RESTAURARE DIRECTA
 Pacienta 28 ani se prezinta pentru  Examenul obiectiv: obturatii din
refacerea functiei estetice fiind
nemultumita de aspectul dintilor compozit mezio-palatinale la nivelul
frontali lui 11 si 21, modificate de culoare,
 Din anamneza aflam ca la nivelul incorect modelate morfo-
dintilor frontali pacienta a primit de functional, smalt alb cretos la
mai multe ori restaurari directe( marginile obturatiilor
obturatii coronare) de-a lungul
ultimilor 5-7 ani  Percutia in ax negativa la 11, 21
 Subiectiv pacienta nu acuza
sensibilitate dureroasa la stimuli  Teste de vitalitate negative la
externi, mai mult decat atat, nivelul lui 11, 21
pacienta sustine ca nu doreste
anestezie la efectuarea
tratamentului deoarece la ultimele
vizite la medicul stomatolog
restaurarile coronare au fost
efectuate fara anestezie si fara
durere.
RADIOGRAFIA PRE-OPERATORIE

 Radiotransparenta
periapicala la nivelul
lui 1.1 si 2.1
 DIAGNOSTIC:
PARODONTITA
APICALA CRONICA
1.1, 2.1
TRATAMENT
 Anestezie
 Izolare
 Indepartarea
obturatiilor coronare
vechi
 Tratament endodontic
– sistemul ProTaper
Next X5, lavaje cu
hipoclorit de sodiu 5%,
clorhexidina, activare
ultrasonica, tratament
cu hidroxid de calciu
pentru 14 zile
 Obturatie de canal cu
con calibrat apical
 Obturatie coronara de
durata cu material
compozit
fotopolimerizabil in
aceeasi sedinta
ASPECT CLINIC INTRA-OPERATOR

Fig. 1: aspect clinic

intra-operator
sedinta 2 dupa
realizarea
obturatiilor de canal
(observati peretii au
fost refacuti in prima
sedinta si accesul a
fost minim invaziv
Fig .2 aspect palatinal
al restaurarilor
coronare directe 1.1,
2.1
ASPECT CLINIC SI RADIOLOGIC
IMEDIAT POST OPERATOR
Follow-up:
 Clinic si radiologic
din 6 in 6 luni
pana la 4 ani
 Discutii: ce putem
observa la
controalele
urmatoare si care
este abordarea?