REFERAT DREPT FINANCIAR ȘI FISCAL

Tema : Principiile procesului bugetar

1
 Principiile procesului bugetar

Expresia de buget provine din limba franceză de la cuvântul bouge , care avea
semnificaţia unei pungi de piele în care se ţineau banii. Instituţia a fost reglementată pentru
prima dată printr-o lege în Franţa în 1802, apărând în 1806 într-o lege a finanţelor mai modernă
şi mai exactă.
În ţara noastră în perioada Regulamentelor Organice ale Moldovei şi Munteniei existau
referiri la buget sub formularea "închipuirea cheltuielilor anului viitor", această formulare
sugerează idea de buget, dar numai pentru aspectul cheltuielilor.
Conform legii nr. 500/2002 bugetul este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate
în fiecare an veniturile şi cheltuielile, sau după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de
finanţare a instituţiilor publice.

Sistemul bugetar în dreptul financiar și fiscal se referă la structura și regulile care

guvernează colectarea, administrarea și cheltuirea resurselor financiare ale unei țări sau ale unei
entități. Acesta include atât aspecte legate de colectarea taxelor și impozitelor, cât și de alocarea
și utilizarea acestor fonduri în diverse scopuri. Caracteristicile sistemului bugetar în dreptul
financiar și fiscal includ:
1. Colectarea taxelor și impozitelor: Este o componentă esențială a sistemului bugetar.
Statul sau entitatea colectează resursele financiare prin impozite, taxe, contribuții sociale
sau alte modalități legale de finanțare.
2. Planificarea și elaborarea bugetului: Sistemul bugetar implică procesul de planificare
și elaborare a bugetului, inclusiv estimarea veniturilor și cheltuielilor pentru perioadele
viitoare.
3. Aprobarea bugetului: Bugetul elaborat este supus dezbaterii și aprobării de către
autoritățile competente sau organismele legislative pentru a deveni operațional.
4. Execuția bugetului: După aprobare, fondurile sunt alocate și cheltuite conform bugetului
aprobat pentru a finanța diverse sectoare și programe, cum ar fi sănătatea, educația,
infrastructura etc.
5. Supravegherea și controlul: Sistemul bugetar include mecanisme de monitorizare și
control pentru a asigura că fondurile sunt cheltuite în conformitate cu regulile stabilite și
că se obțin rezultatele scontate.
6. Evaluarea performanței: După încheierea perioadei bugetare, se efectuează evaluări
pentru a măsura și analiza rezultatele obținute în raport cu obiectivele stabilite și pentru a
identifica eventualele ajustări necesare pentru bugetul viitor.
7. Legislație fiscală și financiară: Sistemul bugetar este susținut de legislația fiscală și
financiară care stabilește regulile și procedurile pentru colectarea, administrarea și
cheltuirea resurselor financiare.
Aceste caracteristici reprezintă baza sistemului bugetar în dreptul financiar și fiscal,
având rolul de a asigura o gestionare corespunzătoare a finanțelor publice și private într-o țară
sau în cadrul unei entități.

2
La elaborarea şi execuţia bugetului de stat, conform legii 500/2002, stau următoarele principii:

 Universalitatea bugetelor

Potrivit acestui principiu, veniturile și cheltuielile publice trebuie să figureze în bugetul

de stat cu sumele lor totale. Cu alte cuvinte, nici un venit și nici o cheltuială de stat nu trebuie să
se realizeze în afara cadrului bugetar. Deoarece obținerea veniturilor publice determină anumite
cheltuieli, este necesar ca veniturile respective să se înscrie în buget cu produsul lor brut, iar
cheltuielile aferente cu cifra lor totală, iar nu cu soldul dintre acestea. Bugetul întocmit cu
respectarea principiului universalității poartă denumirea de buget brut, în timp ce bugetul care
cuprinde numai rezultatul final al acțiunilor producătoare de venit și a celor generatoare de
cheltuieli poartă denumirea de buget net.
Având personalitate juridică și o largă autonomie funcțională, aceste unități au fost
supuse unor reglementări financiare diferite de cele aplicabile instituțiilor de drept public; ele nu
mai figurează cu totalitatea veniturilor și cheltuielilor în venitul de stat, ci numai cu sumele pe
care le varsă, respectiv le primesc de la buget. Nici unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile
publice locale, fără scop lucrativ sau organizațiile care gestionează fondurile asigurărilor sociale
nu mai sunt incluse cu toate veniturile.
 Principiul publicității bugetului
Potivit acestui principiu bugetul de stat trebuie adus la cunoștință opiniei publice prin
mijloace de care societatea dispune. Cu prilejul dezbaterilor parlmentare, cifrele proiectelor de
buget sunt comentate nu numai în sălile de ședințe ale organelor legislative, dar și în coloanele
ziarelor și la posturile de radio și televiziune. După aprobarea legii cu privire la bugetul de stat,
aceasta este dată publicității în Monitorul Oficial, Buletinul Oficial sau în culegerile de legi ,după
caz.
 Principiul unității bugetare
Potrivit acestui principiu, care este indisolubil legat de universalitate bugetară, toate
veniturile și cheltuielile bugetare trebuie înscrise într-un singur document. Cuprinderea tuturor
veniturilor și cheltuielilor statului înr-un buget unitar dă o imagine mai clară a situație financiare
a statului decât în cazul dispersării acestora într-o mulțime de bugete.
Principiul unității bugetare reprezintă dimensiunea în spațiu pe orizontală a bugetului,
însă nici regula principiului unității nu e respectată întocmai. Excepție fac regiile autonome și
unitățile prestatoare de servicii publice care își întocmesc bugete anexă ce rămân în afara
bugetului general, iar unitățile cu capital de stat au o largă autonomie financiară și la fel își
întocmesc bugete autonome.
Prin negarea acestui principiu, în locul bugetului unic apare aglomerarea bugetară,
înregistrându-se urmatoarele excepții:
A. bugetele anexă – acestea sunt întocmite de diferite instituții sau servicii publice ale statului
care prestează servicii publice și se bucură de o autonomie financiară relativă, fără a dispune
de personalitate juridică. Bugetele se atașează bugetului statului, se prezintă și se aprobă de
Parlament.

3
B. bugetele autonome-unitățile productive ale statului au autonomie funcțională și personalitate
juridică. Acestea realizează venituri, înregistrează cheltuieli, obțin profit, plătesc impozite și
dividende, se pot autofinanța, pot contracta împrumuturi.Ele nu figurează în bugetul general.
C. bugetele extraordinare- apar în situațiile de excepție, când cheltuielile masive, cu caracter
temporarar ar deregla grav bugetul unui an. Pentru acoperirea lor se instituie venituri
speciale: impozite speciale, împrumuturi publice, emisiuni monetare.
D. conturi speciale de trezorerie- sunt situații în care statul încasează sau platește unele sume
care nu sunt venituri și nici cheluieli propriu-zise, care nu aparțin bugetului statului.
E. taxele parafiscale- constituie contribuțiile obligatorii către diferite instituții de drept publice
și private, dar care nu figurează în buget.

 Principiul anualității bugetului

Principiul anualității conturează dimensiunea în timp a bugetului de stat. Acesta se referă

la :
A. anul bugetar- să fie întocmit în fiecare an și pe o perioadă de un an. El trebuie dezbătut și
aprobat anual și pentru un an de zile de către Parlament.
B. exercițiul bugetar- perioada în care executivul trebuie să asigure încasarea veniturilor și să
efectueze cheltuieli autorizate de Parlament.
Unii specialiști consideră ca anul bugetar ar fi prea lung, pentru că în câteva luni
conjunctura economică se poate schimba major, alții din contra ca ar fi prea scurt din cauza că
bugetul trebuie să asigure finanțarea pentru obiective și activități publice ce se întind pe mai
mulți ani.

 Principiul specializării bugetare

În vederea creării unui cadru formal al bugetului a fost necesară o organizare structurală
a acestuia bazată pe anumite criterii:
A. gruparea administrativă, ceea ce presupune că veniturile se înscriu în buget în funcție
de instituția care încasează, iar cheltuielile în raport cu intituția prin care se încasează.
B. clasificația economică presupune delimitarea veniturilor și cheltuielilor obișnuite,
respectiv de capital
C. clasificația funcțională delimitează veniturile și cheltuielile bugetare în raport cu
funcțiile statului:
-administrativă
-economică
-tutelara
-socială.

 Principiul unitații monetare

Principiul unităţii monetare constă în obligativitatea exprimării tuturor operaţiunilor
bugetare în monedă naţională.

În România, sistemul bugetar este deschis şi transparent, aceasta realizându-se prin:

dezbaterea publică a proiectelor de buget cu prilejul aprobării acestora; dezbaterea publică a
conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora; publicarea în

4
Monitorul Oficial al României a actelor normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de
execuţie a acestora; mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului.
BIBLIOGRAFIE

1. Ciuvăţ, N., Drept financiar, Editura Universitaria, Craiova, 2001

2. Legea 500/ 2002 - privind finanţele publice, Monitorul Oficial nr. 597/2002
3. Petică Roman, Doina, Dreptul finanţelor publice, Editura Tribuna, Sibiu – 2000
4. Şaguna, D. Dan, Tratat de drept financiar şi fiscal, Editura All, Bucureşti – 2001
5. www.academia.eu
6. www.scribd.ro