Criza financiara globala

1.1 Introducere Criza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincredere grava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan. Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri si liderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in Europa Occidentala si, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit vertiginos in restul lumii. Incercand sa previna falimentarea in masa a bancilor si a fondurilor de asigurare, guvernantii din America si din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul financiar autohton. Ceea ce contravine principiilor capitalismului modern si imputerniceste statul in detrimentul sectorului privat, depreciaza validitatea "valorilor" asociate cu piata "libera" si erodeaza imaginea modelului economic promovat de Statele Unite in restul lumii. Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri "imprumutate" in sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiile falimentare si prin reducerea impozitelor, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in sistemul bancar, in fondurile imobiliare si de investitii si in capabilitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii toxice, abuzuri si coruptie. In 2008, actiunile oferite pe pietele internationale si-au pierdut intre 20 si 70% din valoarea avuta in 2006 si 2007. Liderii politici din multe tari, speriati de consecintele drastice ale crizei, sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa fie prevenirea prabusirii sistemului financiar international. Ei sunt constienti ca statele, in mod individual, nu pot sa restabileasca increderea in institutiile bancare si de investitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. Cu toate acestea, sub presiunea politica autohtona, liderii multor state vor fi inclinati sa actioneze in interes strict national si sa apeleze la masuri protectioniste ca sa-si apere institutiile proprii de criza si ca sa previna achizitionarea lor de catre interese straine. 2. Cuprins 2.1 Statele Unite Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de presedintele George W. Bush, 1stimate de propovaduitorii economiei de piata

libera, a degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a dat mana libera scamatorilor financiari. Acestia s-au implicat masiv in activitati creative dubioase. In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci, fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, au acordat imprumuturi considerabile unor 2stima care nu aveau capabilitatea de asi plati ratele. Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost reimpachetate in devize complexe, toxice si 2stimate2stimate22, care, ulterior, au fost vandute profitabil ca produse financiare legitime multor investitori autohtoni si straini. Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a creat multe baloane hiperumflate pe piata de credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit. Manipularile financiare ingenioase s-au extins si la imprumuturile facute de administratiile regionale si locale, la creditele 2stimate22 si comerciale, la bursele de actiuni si la pietele pentru resurse 2stimat. In timpul crizelor bancare, din ce in ce mai multe imprumuturi raman neplatite, valoarea bunurilor scade si multe intreprinderi dau faliment. Pierzand capital, bancile nu mai pot acorda credit. In America, pierderile datorate neplatii imprumuturilor se pot ridica la peste 2 trilioane de dolari. Lipsa normelor de reglementare si atitudinea laissez fair a guvernului Bush au contribuit si la formarea asa-ziselor fonduri ingradite (hedge funds), la care puteau participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Managerii acestor fonduri netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul de tranzactii dubioase care au contribuit la precipitarea crizei financiare. In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal. Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazut sub 8 trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2 trilioane. In aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane.Aceste pierderi exorbitante au socat populatia 2stimate2. Ca sa evite agravarea starii de panica, Banca Centrala a SUA (Federal Reserve) a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de 540 miliarde de dolari si a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al companiilor de asigurare in prag de faliment. In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% din valoarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierderi considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiune economica din ultimii 75 de ani.In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare ale guvernului de la Washington au creat datorii 2stimat.

DATORIA NAIONAL AMERICAN iunie 2011 U.S. NATIONAL DEBT CLOCK The Outstanding Public Debt as of 16 Jun 2011 at 04:54:12 AM GMT is: $14,349,650,167,370.04 The estimated population of the United States is 310,761,368, so each citizens share of this debt is $46,175.79. The National Debt has continued to increase an average of $3.94 billion per day since September 28, 2007! Aa cum se vede fiecare 3stimate de o zi sau de o sut de ani fcnd parte din populaia SUA este ncrcat cu o datorie de peste 46 mii dolari, cei mai muli neavnd nici o vin. Situaia este i mai grav lund n considerare c datoria naional crete cu fiecare zi cu patru miliarde dolari. SUA este datorat Chinei cu peste o mie de miliarde dolari. Neputina american de plat strnete ngrijorarea i la Estici. Directorul Departamentului de Analiz de la Banca Central a Chinei, Zhang Jianhua, a 3stimate3 c ngrijorrile legate de incapacitatea guvernului 3stimate de a-i rambursa datoriile ar putea genera o cretere a randamentelor pentru bondurile americane i ar determina volatilitatea preurilor pentru obligaiunile SUA. Fondul Monetar Internaional a 3stimate datoria public a SUA pn la 99.5 la sut din PIB pentru anul 2011 cu o cretere pn n 2013 pn la 105.6 la sut din PIB 2.2 Restul lumii "Criza a accentuat miscarea dinspre Vest spre Est" a economiei mondiale, a rezumat Niall Ferguson, profesor la Harvard Business School, in cadrul unei dezbateri organizata de BBC la Istanbul, in marja adunarii generale a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale. Criza globala a redesenat harta economiei mondiale in beneficiul economiilor emergente, precum China, dar expertii se indoiesc de capacitatea acestei tari de a genera, de una singura, cresterea mondiala, la modul in care au facut-o Statele Unite in ultimele decenii, relateaza AFP. Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta.Desi exporturile au scazut anul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta comerciala externa a Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de miliarde de dolari. Cu rezerve valutare enorme, cu mare capacitate de stimulare a consumului intern si cu surplus comercial solid. "Estimarile recente indica faptul ca India si China au ajutat la iesirea economiei mondiale din recesiune", a afirmat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick,

subliniind ca o astfel de configuratie globala, mai echilibrata, deci mai putin dependenta de consumatorul american, este si mai stabila. "Una dintre mostenirile acestei crize ar putea fi recunoasterea schimbarii relatiilor de putere din punct de vedere economic", spune seful Bancii Mondiale, in conditiile in care SUA se confrunta cu o recesiune economica de aproape doi ani, perioada in care economii emergente precum China si Brazilia au crescut. 2.2.1 Impactul Chinei in America Latina Reechilibrarea economiei mondiale a devenit deja o realitate, In America Latina, economistii FMI remarca faptul ca recesiunea a afectat in mod deosebit tarile dependente de economia americana, precum Mexic, si mai putin statele care au dezvoltat legaturi stranse cu China, asa cum este cazul Braziliei. "Daca nu am fi avut China in aceasta ecuatie, nu ar fi existat o crestere pozitiva in Brazilia, in trimestrul II", dupa cum a remarcat Ilan Goldfajn, economistul sef al bancii braziliene Itau Unibanco. 2.2.2 Criza din Europa ii afecteaza pe chinezi Criza datoriilor din Europa a inceput sa ii afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situatiei ar putea sa puna in pericol milioane de locuri de munca din China, potrivit unor sefi de companii si analisti, transmite AFP. Comenzile primite, de exemplu, de un producator de curele din estul Chinei au scazut cu 50% intr-un an, a declarat Wu Wenlong, directorul de vanzari al companiei Zhejiang L.F. Gifts and Decoration. Compania producatoare de curele si centuri de siguranta pentru vehicule nu a recurs deocamdata la concedieri, dar Wu nu este optimist. "Este improbabil ca pietele externe sa se redreseze imediat, vor avea nevoie de cel putin doi ani", a estimat Wu. Activitatile industriei prelucratoare din China au inceput sa scada in aceasta vara, in timp ce criza datoriilor din zona euro se agraveaza.

Uniunea Europeana este principala destinatie a exporturilor chinezesti in valoare de circa 380 miliarde de dolari pe an, iar scaderea acestora ar costa scump China, potrivit analistilor.

"Agravarea crizei datoriilor din zona euro va fi o nenorocire pentru China din mai

multe motive", a declarat Eswar Prasad, profesor la Cornell University din New York si fost sef al departamentului pentru China al FMI. Acest punct de vedere este sustinut si de Ren Xianfang, analist la institutul IHS Global Insight in Beijing. "In cazul scaderii cererii in Europa, impactul va fi semnificativ, in conditiile in care UE atrage circa o cincime din exporturile Chinei", a spus analistul. 2.3 Europa Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze economia. Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta, Anglia, Italia si Spania, a scazut in prima faza cu 20-25%. Somajul, lipsa de incredere a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut in majoritatea statelor din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea imprumuturilor acordate de banci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernantii au dispus ca alte 60 de miliarde de euro sa fie alocate pentru stimularea economiei. PIB al Marii Britanii a scazut alarmant iar firmele engleza incercand sasupravietuiasca au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul de la Londra a alocat 20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi facute de banci intreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin pentru acoperirea datoriilor interne ale firmelor britanice, in valoare de peste 500 de miliarde de lire. Cresterea preturilor de consum si costurile ridicate ale benzinei si titeiului impovareaza bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectata de aceste evolutii este Marea Britanie, unde inflatia s-a amplificat de la 3,3% in luna noiembrie a anului trecut la 4,4% in februarie 2011 chiar daca intre timp s-a inregistrat o usoara scadere pana la cota de 4%. Banca Centrala Europeana a reactionat recent fata de cresterea inflatiei, procedand pentru prima data de la inceputul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de baza a dobanzii de referinta, care a ajuns astfel la 1,25%. Cea de-a doua problema majora o constituie amploarea datoriei publice in diversele tari. A fost necesar, pe de o parte, ca in special tarile europene mari sa

aloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiara. Pe de alta parte, toate guvernele nationale au fost nevoite sa disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activitatii economice. Actualmente, cea mai ridicata datorie publica in interiorul UE o inregistreaza Italia cu 118,9% din produsul intern brut. Somajul este de asemenea o mare problema in zona euro a ajuns la un nivel record de 10,7%, spre deosebire de 10,6%, cat era in decembrie anul trecut si 10% in ianuarie 2011. Rata omajului din zona euro a urcat n luna martie la 10,9%, de la 10,8% n februarie, indicnd deteriorarea tot mai sever a perspectivelor economice ale regiunii, iar indicatorul a stagnat la nivelul UE la 10,2%, a anunat institutul european de statistic citat de o agenie de pres. n aceeai perioad a anului trecut, omajul era la cota 9,9% n zona euro, respectiv 9,4% n UE. Eurostat estimeaz, potrivit datelor comunicate ieri, c numrul omerilor din UE a crescut la 24,77 milioane la finele lunii martie, cu 2,12 milioane mai muli dect la finele primului trimestru al anuluit recut. n zona euro, numrul omerilor a urcat n aceeai perioad cu 1,73 milioane de oameni, la 17,36 milioane de persoane. Cele mai ridicate rate ale omajului au fost nregistrate n Spania (24,1%), Grecia (21,7%) i Portugalia (15,3%), la polul opus regsindu-se Austria (4%), Olanda (5%), Luxemburg (5,2%) i Germania (5,6%). Romnia are, potrivit Eurostat, un omaj de 7,5%, una dintre cele mai reduse rate din UE. Institutul Naional de Statistic a anunat ieri c rata omajului a crescut, n luna martie, cu 0,4 puncte procentuale fa de februarie, ajungnd la 7,5%, iar numrul omerilor a crescut cu aproximativ 29.000 fa de februarie, ajungnd la 735.000, fa de 696.000 n perioada corespunztoare a anului trecut.

Un subiect delicat este Grecia.Analitii politici internaionali vorbesc tot mai des despre ieirea Greciei din zona euro. Preedintele grec a evocat avertizrile emise de actualul premier Lucas Papademos i de guvernatorul Bncii Greciei cu privire la starea rezervelor financiare ale rii i pericolul prbuirii sistemului bancar n cazul n care retragerile vor continua n ritmul actual din cauza nesiguranei create de situaia politic.Rata omajului din Grecia a atins un nou record subliniind impactul msurilor de austeritate impuse rii de ctre UE i FMI n schimbul ajutorului financiar. Circa unul din cinci greci nu are slujb, potrivit datelor biroului de statistic ELSTAT

3.Consecinte Din punct de vedere geopolitic, crahul financiar din 2007-2008 a diminuat influenta, prestigiul si credibilitatea economica a Americii in lume. Recesiunea economica declansata in SUA si nationalizarea institutiilor financiare au compromis, cel putin temporar, eficacitatea promovarii globale a modelului economic capitalist de tip american, considerat, in trecut, ca cel mai capabil de a crea progres economic si prosperitate. In urmatorii ani, noua administratie de la Washington va fi preocupata de probleme interne urgente, precum stimularea activitatii economice, reducerea somajului, restabilirea increderii in institutiile financiare, salvarea companiilor importante in pericol de falimentare, redefinirea sistemului de asistenta medicala, restructurarea programelor de pensii si asigurarea unor surse independente de energie. In trecut, Statele Unite si Europa Occidentala erau principalele surse de capital privat pentru restul omenirii. Ceea ce acorda democratiilor euro-atlantice o influenta deosebita in strainatate. Din cauza deficitelor bugetare si a deteriorarii institutiilor financiare, aceasta influenta se va diminua. In viitor, guvernele comunitatii euro-atlantice vor ezita sa se implice in actiuni costisitoare in strainatate. Cu toate eforturile guvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor recupera vitalitatea anterioara pentru mai multi ani. Bancile, afectate de pierderile din neplatirea imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi obligate sa se restructureze si sa-si reduca numarul de angajati. Mult mai precaute in viitor, ele vor acorda imprumuturi numai clientilor care pot dovedi ca isi vor achita ratele respective. Interventiile financiare fara precedent ale guvernelor din tarile afectate de criza, cu intentia de a restabili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula activitatea economica, oricat de drastice ar fi, nu garanteaza restabilirea increderii publicului

in sistemul bancar, in fondurile de investitii si in capacitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii excesive, abuzuri si coruptie nesanctionata. Inevitabil, populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acopere datoriile facute de guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiunii economice globale. 4.Concluzii Aceasta criza va aduce schimbarii in mentalitatea oamenilor, in ideile de afaceri, cu alte cuvinte cred ca va schimba destul de mult regulile "jocului" cele pe care le stiam noi pana acum. Daca pana acum statul era cea mai de incredere institutie, in momentul de fata observam ca statele au mari probleme in a se mentine pe linea de plutire, nemaiavand acelasi grad de incredere, aceasta criza fiind si una a datoriilor suverane. Aceasta criza poate redesena un pic si harta Uniunii Europene, Grecia fiind din ce in ce mai aproape de iesirea din uniune si bineinteles innaceste vrenuri tulburi nu se stie ce alta tara ar putea urma. Exista si un lucru bun de pe urma crizei, Uniunea Europeana si-a vazut slabicunile pe care va trebuie sa le elimine prin anumite reglementari care pe viitor sa speram ca vor avea succes. Iesirea din criza a uniunii este foarte importanta pentru toata lumea inclusiv China, America, care resimt din plin politica de austeritate din Europa. Supravietuirea Uniunii Europene este foarte importanta pentru toti europenii, deoarece in acesta lume cu cateva superputeri China, America, Rusia, India, singura sansa a europenilor de asi impune punctul de vedere si de a face fata pe plan mondial schimbarilor care intervin este de a fi uniti intr-o uniune bine pusa la punct,altfel nici o tara din Europa nici macar Germania sau Franta nu pot face fata singure Chinei saua altor superputeri mondiale. In concluzie o Uniune Europeana unita si bine pusa la punct ar fi benefica intrgii economii mondiale, dar mai ales Europei. Aceasta politica de austeritate a europenilor, nu cred ca este cea mai buna solutie pentru iesirea din criza, iar exemplu este ceea ce vedem astazi, cativa ani de austeritate si tot nu s-a iesit din criza. Personal sunt pentru incurajarea consumului, a investitilor a afacerilor, de a atrage bani la bugetul de stat nu prin marirea de taxe si taieri de salarii din care nu are nimeni de castigat, nici macr statul pentru ca la un moment dat se incurajeaza munca la negru, firmele dau faliment, creste somaju, scade consumul si in final statul nu numai ca nu colecteaza mai multi bani ba chiar pierde, taxele pe care le platea, consumul pe care-l facea,etc actualul somer caruia statul trebuie sa-i plateasca somajul. In schimb incurajarea deschiderii unei afaceri, incurajarea cumapararii de case,mai ales a tinerilor, un ansamblu de taxe care sa

stimuleze cresterea economica, nu unul fanariot, incurajarea consumului care ar crea locuri de munca si implicit mai multi bani la stat.Acest lucru nu este valabil pentru mare majoritate a Europei si vorbesc de Europa pentru ca in America a inceput criza dar in Europa se resimte cel mai puternic si trage dupa ea si alte state. In aceasta criza globala, inflatia nu a facut mari probleme,cel putin in Europa decat in cateva tari cele mai mari probleme avandu-le Marea Britanie.Inflatia fiind mentinuta in limite acceptabile, probabil fiind o cauza a lipsei de lichiditati, si a ratei mari a somajului, populatia pur si simplu nemaiavand bani, preturile sau mentinut.

Cresterea increderii in banci si in credite ar fi o alta soluti de iesire din criza. Cand ma refer la credit ma refer la credite acordate cu mai multa grija de catre banci dar ideea in sine este de a incuraja populatia sa consume, sa si cheltuiasca nu doar sa economiseasca.

Bibliografie www.ziare.com www.moneyweek.com www.9am.com www.mytex.ro www.stiri999.ro www.adevarul.ro www.wikipedia.com