Copelt:t .si r.iziunea gr.

alicri: Doina DUT4ITRESCU

Edirbr:

sdiin Dtlrirrnfscu

O Anastasia penrru prezenra eclilje

7999

rsBN

97

3-937 4_16_6

T.{MURIRE EDITORIALA.

qqqr/l9

\iolurlLLl cle Ial.! reune$te singttrcle clocunente ajunsc pirnri la noi, pr-in neslllornicia llemutilor, cle lx fi clespre Pirintele Ioan cel Stritin, indrunirtolarl spifitual in jurul cairlria s-2r it]chegat faimoasa gruPare a ,,Rugului Aptinscle ie Nlrn:lstilea Antim clin Bucuresti. Textele prczinti un clublu inteles: ahtl!otnicesc si doctunentar. ,,!Iorren[e clin viala Dea", ,,CuIinte clitr ucenici ' (primele patru clintre aceste'.r Pauencl vaiante, Dlai scuLte sau rnai extinse, tle unuia Si aceluiasi texl testamentxr) $i ,.scrisori clin cletentie" provin din arhiva dmasi de Lr poetul Sanclu l'udor (devenit ultedor ielaschimonal.rul Daniii)r, pAstrate in Biblioteca Sf. Sinod. Ele au fost scdse in linba lusi de Pirintele loan Kulighil 9i traduse in rominegte de un ucenic al s':u, fralele Leontie, basambean de origine (cu exceplia scdsodlor din detentie, traduse prcbabil de alti cailugdri basarabeni, pe atunci bine reprezentati in obilea Antimului). IVlaterialele din sectiunea,,Documenlai' ptovin clin arhiva Arhiepiscopiei Bucurestilor $i sunt redactate in

linb;r romini.
tl

La pr-opunele;r editurtl,, in Addenda s-au inclus veriunea lui Al. N{ironescu ,,Cuvantului testamentar al Padn

a -lo \ t^ I

1996 p 136;iurm.. sxu Nlonxhul Drniil (Srndlr Tucl.Jr)-,1.4r:rre cu urr cu\'ln! inxinte cle i.as. I]en,,lomeu AnaniiL, AniLstxsir' Bucure$ti, 199t,

I I'entr-u rmiu-[rnte .lespte sxndu Tu.lor, urnlxstrl du]n^nicesc xl P.llinteilri Ioan cel Striin, a se YedeL Anclr6 S,Ji:., . Tit1lp1ll lluguhti A?rhts .rlaeshlLl sJ)if iutal hl Lrdditi(L t^dJ iteItrr", HLrnlanitxs, Iltrcurc$i,

pp. t-16

leLui
..(

joclin- ,\linrnc'sc u cu Pidntelc lotn, ptccLlll1 Si li.lcmenle (lintr un inten iu cu Pidntele Rol]un Brirg.l. Plimele dot[i tcxle sLlnl e)itmse din lolusrul lrri Alexancllu \Iironescu. C.tlea inirl1ii. Esetrri itt cltrbtrl Rltgului Aptiits, Antstasil, Bucurc-5ti, 199U, pp. 3-i si 28-36. ixr cel (le-rl trcilea clin |olurrul rcalizat cle Dinu Cmga. n"ptu .lubor.tt icest i. Itttet'-

Iorn ccl Stliiin l. reialxre, int,ilnirii Ilri

-AIc'xenclru

rit! cu Pciri tele Ro111a17 Braga, -\rliepiscopilr Ortocloxi R(nrr:rn:i. All)il lulix. 1998. p. 36 .i trrrrr.
A1r optat pentru ac[uxlizilree pi unificarel pLlnctua[iei si ofiesrafiei (inclusil h transpunerer 'nLulelor russti) in tolrte textele, indreptincl t.rcit $i Lrnele eli(lente gre$eli (le clactiloelaliere sau, in cetel'a cazuri, fbrmuliri romanesti

impropdi.
Volumul face parte clintr-o serie cle titluri plivito.rre ln principalii reprezentanli ai,,Rugului Aprins", pe carc Editula Anatslasia qi-a propus s.i Ie pund la indetnina celor interesa$3. Dupt tipirirea Acatistelor lui Sandu Tudor, a eseudlor postunre ale lui Al. X,lironescu Si a ldegr'Llei prozci literar" a lui Vasile Voicrrlercu, uflneJzi si rpari. in cr-u'irnd, un yolum cu texte de $i despr-e Sandu Tucloq lrtegrulq opet"ei poetice a lui V. \'oiculescu si rersurile lui
PaLll Steli2rn. Gbeor"gbe VASILESCT./

I Llerminlinr ci o-.rlti rersiune a rceluiufi texl este Fublic.rtiL $i c()' nlenlrtii pe llug (le lririntele Andrei Scrimn, in \'rnumul cit.rl rnterior.
p. 2l rles in c()lectiile .l,()elii ltugLrlui Aprins_, .Elit, inte )elici rii llisericii (rcexsta din um)'-r inaugurilti cle curind. cu f{tutnd ailcn(lantl incetklilt.tl lui lctlLs(LliDi 1,,rc.)r/rrlr. senrnxl (le P.irinr.lc \liluil A\-rrnrcsru. si el un rpft)pir( rl ..ltugulri .\plirls').
..lntclecruxlii

I \Ixi

ii

urnl-

PARINTELE IOAN CEL STRAIN

(fcttografie tueditLi. reprodtts.i pri|1 bttlf iL'oinfa P.irintelui Sofictlt Bogl2ilt )

PROTOIER3UL IOAN KII-iGHIN

(RNPERE I]IOGRAFICE)

. .

S-a nd.scut la ?4 februarie 1885, Ia Elet, gubernia Or1, Rusia. CilatoreSte, in 7904, la Mdnistirea pecerska Lavra din 6i91. 9i la Manasdrea Optina, de lAngd NIoscova.

Plotoiereul Ioan Kulighin MOMENTE DIN \'IATA MEA

. Stagiul mtlit^t: 7906-1909. . Frate Ia Manisdrea Optina: 1-)LVI9'J.4. . Mobilizat ln primul rizboi mondial: 1,91,4-1,917. . Preot la Rostov: 1919-1930.
qi duhovnic al Eparhiei Rosto\lului. o Trece in Romnnia, in noiembrie 'J.)4J, impreund cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului. . Vieluiegte la Mdndstirea Cernica: L943-1946. . Arestat de sovietici, in octombrie 1946. o Anchetat gi condanmat, in ianuarie 1947, la zece ani munca silnici, apoi expediat pe teritoriul URSS, unde i s-a pierdut urma.
o o

in inchisoare: 7930-7937 . Dupi punerea in libertate: protoiereu

l'c'c:rlea Proniei lui DLrnrnezeu, rn-am nirscut lzr in anr.rl 1885, \a 21 februarie, in ziur celei dintni si a celei de-a doua afliri a cinstitului cap al Sflntului Ioan inainte-Nlergitorul. Tat,rl firell era deja bolnav de trei ani Fi totlll era aproape cheltr.rit. Eu m-arn nisclrt. iar tata a murit peste doui siptaurani. Cei care o \.izit;ru pe mlma, ca s-o consoleze, ziceau, aritdnd spre mine: "latl cine trebnia sa rnoari; acelx - adica tatel meu - putea sa ll)ai triiasci". Prin aceste cLlvinte, ei o a1nirau pe biata lnamd. Ea le rispundea: "Oare vou'i vd trebuie ca acesta si moari ? Nu cumva creded ca el va veni la voi si ceard o bucatd de pnine ? Nu ne putem amesteca in tainele lui Dumnezeu. Eu sunt inci in stare se cagtig o bucata de piine". Mama avea pe atunci 3i de ani, iar copii eram cinci slrflete, cel mai l'rare fiind de 11 ani. &Iultd osteneald trebuia sI-i hrdnegti pe toti. in farnilie, insi, era pace qi liniqte. La varsta de opt ani am fost dat la gcoali, iar la noui ani luam parte la corul bisericesc. in timpr-rl unor c2ntiri, clar mai ales in timpul bucitilor de solo, mi se tiia respiralia de bucurie ;i cu mare greutate mi stlpdnearn se nu intrerup clntarea. La gcoald, nimic nu mi interesa atat de mult ca predarea religiei, clar nu eram n.rullurnit de felul cum se flcea acest lLlcrLl. Adesea intrebam pe pilintele
Elet, glLbernia Orel,
11

crtihet clim ll5 l)LLtea cunoa$te n.li:li lttlLlt. Cincl a1lt inceput sar m;l interesez cle c,.ir-ti, 1tr-irna c;rrc mi-a cizLLt in n]anii I fo-sr-'cles1)re sih:istr-ia Optina, clr toatc fazele ei si cu portlr-tele st:lretilot lnsir :rccst lrrcru r.ru mi-a intrar itunci in cap si l]ti-a scirpet clin r.eclere. Eram de o st-nerer.Iie cieoseltiti, uroclest.,si supr.is, ruter)t si respectrLos fata cle to!i. NI?i depifiaselt cle l;r toate poznele gi c1e l;r purturrea rezr a celor dc-o liirstti c.t tnin< fi. J.rci cr':r ctr l)u rtr:1. nici nU cornrrlticr.rrrt cr. ei. Dupa cate am plltut sir Yici, era ceYa in rnine care plice;r oamenilor'. Juclec aga, cici, din pzirtea celor clir.r clasele mai nuri, mi bucuram cle aten{ie fi prietenie. Curand, am priceput ce e bine $i ce e rau. Fati de oamenii buni nutream o dragoste deosebiti 9i ciLrtam szl imit exemplele bune, iar daci vecleam ceva riu, atunci .levenearn f,tenl :i-rni ziceatll ci nu trebuie si fac gi eu la fel. Din toate, luam numai partea cea bunii. Chiar clin copildrie rn-arn legat prieten cll biieli de vArsta nea clin clasele de sus ale societilii, unde eran-r iubit si respectat, gi poate de aceea nu-l-ri pla, ceau lucrurile rele, nici copii cu pufiiri necu\.iincio:l<er li cu rlat llr.ri rnLrlt linerm si cttnosc o:trneni mai mari ca mine, atat c?r varsti, clt 5i ca stare soci ali. Fiindcd sirrteaur din partea lor o clr:rgoste qi o al-rabilitate deosebite, precurn gi o incredere totali, ciiutam sd fiu mereu printrc ei, f2rpt pentrLL c.tre mi se dicluse numele cle "biiat nobil", cu insinuarea ci "n-riehrl blincl sr,Lge la cloud oi". La inslLlte nll reactiI2

oLre:l insi nickrclati, nici latir cle cei cle-o vilstil ctr rrn(, r'ri(i l-,rti rre c\'i ttt.ti tnlrti. CXnd an-r inceplLt sil pirgesc in viltx sociala, a1n constatat cir. la expt'esiile libere ale ttnota, lotcleauna ru5!JDr. (l|ept l)enllLl ( Jre ii fuc<llrrl ii pe ei sri Losezr-sci, dztr nLr m-am lds:1t nomit de nin-reni si de nir.nic. nici chial cle o qigar-a, necur.n de biutrtri. iar lteo Vorbir necur.iircioasd n-zL ielit clin Sura lllea, cee'.t ce a '.rtr2rs ?ltentia rrtLitol;r. Pentru toate acestea, multe r.name c,lLrtaLr si mi clea f'etele lor in cisuitorie 9i nu rr-rrnlri o Ittri rn-l nttrnlllt rlin urlna. in societate am fost bine prinit, fiindci, clupa ce mi-arn ternlinat gimnaziul, am intrat la $coala de Arti Dramatici, ceea ce mi-a folosit in activitatea l-rea bisericeascd. Dar anturajul afiistilor, cu viaqa lor de dupi culise, cu nopli nedormite, mie nu-mi plicea. in sufletul neu se ascundea dragostea 9i atractia cetre Biserice. Cur2nd, dr,rpd ce am terminat gimnaziul, arn fost atras de niste oar.neni foafte avuti, care tineau mult la rnine, ca siL lucrez ln magazinul lor cle procluse alilTrent2lre. ar.ind in vedere felul meu cle a ina Pufia cn oarnenii, spre a atraf4e clientii cei ilui bnni Acolo, se nrinca cle cinci-$ase on pe zi 9i totul era bine, insi magazinul ficea vlnzare 9i in zilele de sirbitoare, ial sr,rfletul fiIeLr nu era multumit de acest lucru. O clate, intr-o sirbatoare, merge'am pe llngi o bisedci, unde se sdr'2rgea o slulbd solemni, dztr, pentru cir n-avelrn timp, n-arn intrat: inszi in suflet lm
13

ratlr:rs cLr mlrlt.i ntrarrilciune $i ittllltci 1ll-1 p1-rtrUlts giLnclul cir, clccXt sa fii rob o;rrlenilor, mai bine.sn fii

lui Dumnezeu. Prinzlnd un l.notllent potlilit, 1lt, am explicet cn patronul. care, in felu.L siu. era sinccr si lrinrrorrnr. si. r:i rrnljnd nt..i Jel)rr e pri(telli. em trecut l;r ur.r bilou de Unde. in fiecale siubitoele, mi puteent cluce la ltiseric;i, spre e fiecr.enta cele patru slujbe: priYegherea, Liturgl'ria cle dimineali si cel tarzie, precurn ii utrenia cll acxtistlrl, fapt ce-rr.ri proclLrcea o rnare multurnire sufleteasci. in biserici, n-ri stricluiar.r.r szi stau intr-rrn loc cit llrai retras, czt oamenii sd nu-rni r.zrdi lacrimile. Pe c2nd lucram eu la rnagazin, acolo Lunbla dupa cumpdr,rturi o doarnni din lumea nobili, care, intr, o clipi libere, mi-a spus cd a fost atrasd spre acest loc de pufiarea mea faql de clienli. Mai cleparte, mia spus cd a fost foaite grav bolnavi, cd a avlrt in ea un $arpe, nu lin minte cat timp. Nledicii n-au aiutato sa-l scoati si atunci s-a hotarat sa plece la Kronstadt, la pirintele protoierei Ioan, care era remrmit in acele timpuri cu viala sa er'lavioasi. in c..rsa clestinati. celor care soseaLr la Kronstadt pentru un paraclis, lucru foarte obi$nllit pe atunci in Rlrsia, el s-a apropiat cle e;r si c intrelrat-o cle uncle-i si pentltr ce \-cnise. Dlrpi ce i-a spus lroti\.ul pentftl care a bitut un dr-um lung cle aproape trei flii de kilon.retri, el i-:r spus nfinile pe cap Si i-a zis: "Dornnul iti va ajuta gi \.a trece tot". in aceea;i zi, rnergincl ezl l:r toaletl, sarpele a iesit.
rc>l>
14

l)up:i accast:1, erL a du-s o \.iatar cucerniclr si plinir cle fripte bLrne. C<lc rl-llrtc cle l:l aceirstil ,-lo.rrnnj cr:rLr lcntlLr nlir.re ca o comoaral. Si eu ar.e;im o ncnolocire. llarwr, cle p'.rtrlr ani, sr:ferea de o neputingir grea: rrra cele sfintc $i Sfintele Taine fi avea grozar.cle chinuitoate ilc\es( Lle (lertri)niz3re. SLrh dictrle:r rcestei \l'):.lnlne. nln trimis l:r Kronstadt o scrisoare pzirintelui Ioan, a|atind starea mamei rnele qi cerinclu-i lllg2lciuni. Peste trei sdprinfni am primit r-irspuns, scr-is cle alt cineva, cd P,lrintele Io2rn, in cutare zi, clup;r Litlrrghia cfc dirninerrti, r slrrjit prrac'is si s-r.r ltrgrt pentnr srnitatea roabei lui Dumnezeu cu numele Nlatrona, cireia ii tdmite binecuvi.tarea sa. ELr trdiam atunci la Rostov, marna la Elet, iar pirintele Ioan la Kronstadt. DupI primirea acestei scrisori, i-am scris mamei, intrebnnd-o dacd nu s-a produs vreo schimbare ?n boala ei. Ea mi-a rdspuns ci, in dimineala zilei respective, grozav, cle parca li,iegea ceva pe git, 2r avut un ^cces printr'-un rnoment aserninitor ctr nroar'ci J treclrt tea, apoi s-a simtit complet linigtiti. De atunci, man.n a mai trait inca vreo l0 cle ani, dar simptomele bolii nu s-au mai E^ a rnurit in zilla cle 19 octomlrrie (cdnd se^rdlal. pomenette Sf. Ioan de Rila pi cind pIrintele Ioan igi sirbdtorea onornastica), ar.Xnd un sf2rgit cregtinesc fedcit. Din toate acestea se vede cd petrecerea rnea la magazin a fost lucrerea Proniei lui Durnnezeu, c'ici, fiind eu cloar de 76-77 ani, toati greLrrrter.Lrlerintelor rnarnei cidea nrrnr:ri a.upm rnea.
13

o ciatil in vis o bisericl albzl. firi nici o podoabi, c,rci se ziclea incir, iar un glas ili splrnezL cal este ,.l mea. Eu lns:-r nu mh dLmirerm $i continlrxn.] si prir-esc leg..rtlrra dintr-e pietrele glefriite din pereti. Dupa acest !is. niste birtrini rrenerabili, sot si solie, pe care-i intilnearr meren la biser-ici. n alr invitxt intr-o zi, clupir slr-Ljbi, la ei aczrsii, la un ceai. Acolo am Yizut mai n]ulte czirti religioase ii le-xn] cerut una, ca s-c) citesc. Erlr un Sbornic, cu feh:rite int2mpl'iri din viala sfinlilor. Citinclu-l, arn fost cuplins de dorinta de neln\.ins de a-rni inchina \.iata slujirii lui Dunrnezeu, clar nu qtiam cun-r, fiindci int2rnplirile relat2rte in Sbornic se petecuserd cindva, in vremurile vechi si in ministiri. Am aillns doar la concluzia cd desiv2rgirea poate fi atinsa numai in mdnestire, dzlr ttnde 5r cum nll stiam, cici nu fusesem niciodati in vreo ministire gi nici nu vizusem cdlugiri ?n viala rrer. Rostor Lrl erJ (lefarte cle ministiri si nici n-ave;t vreun rlonument religios 1.nai insemnat. Dorinla nu ela insa clip s-o potolesc, circi a devenit mai presus de orice. Crecleam ci, pentru a fi primit in n.nnestire, sunt de trebuinta bani, pentru taxzi cle intrare, iar eu n-a'!:eam cle unde sd-i dau. Atunci m-am l-rotilit si merg pe calea deja cr-rnoscuti. Arrr scris pdrintelui Ioah clin Kronstadt, relatandll-i toati clorinta mea qi mgXnch,rJ si n-ri plaseze
r6

Dar s:i nrir intorc iariisi la atlactia ntee c;rtre Biserir i. irr liec:t|e sljtlr-rto.rrI rn.t J.rcc:,r,t rr( l)..trLr or i lri slujb;r, rpoi m:i oprean in parc sai ]a oclihnesc. V'rcl

rninistire. X,li-a ri.spr:ns si stau ?tsa, pzinl t,oi rdlitaria, si abia apoi sd mi ginclesc la cirlugi.rie Acest rdspuns m-a intristat 9i. fiindcir nu mai irYeant cui sir rli aclresez, am inceput si scot sfzitr:d clin cir-lile religioase. An] sin{it, asrfel, dorinla cil lineretea, fecioria gi cur-itia sa le incl-rin lui Dumnezen, clci fara zrcestea nu poti fi in unire cr: El. NI-am dus, apoi, la un preot, care-mi plicea tnai mult declt toti, si ce ave?rm pe inin.rd i-am spus la spor.edanie, dar n-am cipdtat nici o indntmare. Acesta era pirintele loan Dornovschi, c2ue a ajuns mai tarziu, prin st;ruinla sa, la un mare dar, ca mdfiurisitor gi rugetot insi nu gi ca indrumitor. A tliit pind la 94 de am. Duhovnicegte, iarigi am rimas singur, ca rrn copil cu ochii legati. Singura mea mingiiere en sd-r vizitez, in zilele de sirbitoare, dupd slujbi, pe acei baftani iubitori de Dumnezeu, unchiul Nestor Si mdtuga Parascheva, de la care luasem cartea. Ei mi-au spus cd e de folos se citeqti al 73-lea condac din Acatistt' Maicii Dornnztlui: "O, Nlaici Prealitrdatd...". Citindu-I, rni-a pldcut foarte mult gi a1n lnceput sal repet in continuu, fiindci iubeam pe Maica Domnului, ca un copil pe rnama sa, ba poate chiar Si mai mult. Aceasti rugiciune imi didea o mare mangaiere gi eu md,bucuram ca un copil. Cei din jurul meu, care obsetwau ce stare sllfleteascd aveam, zicealr: "Cit de fericit este, daczi n-are nici ufl pecat pe strflet!". Rugaciunea o rosteam intotdeauna ?n nlinte $i nu-mi era niciodatl in
r.r.co
fr.ice
77

gICLI

halir. Er-a cu un ?rn r.nai tinir, fiu cle negr-rstor. bogat. Clrno$tinta noastri a de\.enit o strAnsi pr.ieteniJ si elam amlndoi un singllr culaet. Viata ne era rlai fu_ noasi. NIai r.nulte rugirciur-ti toaptee $i n-rai multe lacrini. Oriur.rde am fi apirut, eram intotdeauna impreuni. Ne irnbiam spre Durnnezeu, clar de uncle sd incepem ? De la cine sa cipedm indnrmari ? Tinerete, plrtere, fierbinqeali, sufletul se smucegte clin trup, dar n-are cine sili ajute, iar pentru cei ce .r,or sd ie mantLliasci, cei dintni dugmani sunt casnicii lor! Acest lucru l-am verificat pe spinarea noastri. Rugi.ciuni in bisericd, rugdciuni in tot locul, rugiciuni de noapte, lacrimi de br,rcude, lacrimi de Lrmilinta, toate acestea erau in noi lnqine. Vizlind ci, la indemnul gi cu invoirea cuiva. n-o sa \'edern ministirc. ne-,tm luat eu noi strictul necesrl Si am plecat pe ascr-lns spre Kie\r. Avean 19 ani si eram in anul 7901. Pe drun, am trecut prin Voronei, gnc]e se aflau mozrqtele Sflntr-rlui lvlitrofan, prin Z:rclonsk, unde se aflau moagtele Sflntului Tilion, prin Elet, uncle este icoana lVIaicii Domnului flcitoare-cle-minuni, ptin Cernigov, unde sllnt rnoagtele Sfiin1S

tartli. Ea iuri aclucea o mare l-tucr:lie si llace in suflet, c2l \'reLLnei puisir-i ce zboard pdn \'azcluh. Acolo, la biser.ica uncie umblam eu, a incepur si r.tui vinit Ltn tanar, cu care, clup;l ciiteva int2h.rir-i, am ficLrt cLrno.stiltli. El s-a clovedit a avea aceleaSi giir.rdllri .ii intentii ca 9i utile, nzlzuincl .spre ,liot" ,,lorr"_

si o fac, chier.si :itunci cincl mai era cinerra cle

in toate aceste ntalrlit.stiri ti se rtlpra de clulceatx cXntnr-ilol si de felui curl-i erall cliecutrte. Totul ni se plrex ceresc, ilr pe fiec{r-e citlrrgir il socotean drept Dunnezeu $i erlln lata s:I ne :'ug'ilr hri. De lr'r Cet nigor,. cu vaporul. itlll lrers spre Iiie\-. pe r-lui Desna. De cleparte, ni s a clescopetic un tablou minunat: un cl2mb cie pimlnt irnpodobit cr-r biserici, ce ar.eau tutlele poleite cu aul. Inima tres:ilta ldrl voie cie bucnrie si sttfletr:l se un.tplea cle entuziasr.r.trl rugiciunii. Ne-2nt oprit lntr-o cauer'.i cLe la Lar.ra. A doua zi, am intrat in biseticzr cea nlare a L?l\.rei, care e spatioasa, clr pictlrri. frutloasi si podoabe de aur. Toate p;.ueau a nu fi de pe pirmint gi tttt'n:ru foc in suflet. in fi.ecate zi, slujba neobqnuit de solerani qi cu canteri ce n-au seamin pe pdmlnt. La am2ndoui strinile era un cor de 30-40 de oameni 9i canonarhi cu voci minunate. Cl.nd se pornea cintarea, plte ca sufletul iese clin trr-rp ii se topeSte totlll in'iuntru. Nu piriu, ci rau cle lacrin-ri imi curgeau din ochi li, oricat incercam, nll puteam sir Ie opresc. Stipanirea rnindstil'ii ne-a primit foarte bine. Ni sa dat canreri gratuitd gi masl in fiecare zt,Ia trapezi, cu fratii. Erau trei feluri de mnncare, iar cind era clez' legare, pes,te $i lactate. Nlasa se dldea de doul ori pe zi. Dat vai, nu ne-au primit in numirul flalilor-, pentru ce nu scipasem cle militirie, desi clorinti tinereascii aveaffI cu asupra de mlsut:i. Am litmas mihnit. A inceput 5i lucrarea Satanei: "Aqi fr,rgit cle
tr.rlui Teodosie.
sr-rfletr-rl
19

ni s-a spLrs Si veti fi cie batjocura oamenilor cind vd Yeqi intoarce". Am:ruzit ci, la 7 km, clincolo cle I{ier-, la sihdstr-ia PolosceYa, se afli nn stare!, pirintele Alexei $epe1or.. Ne-am dr:s acolo gi al]r fbst prin-riqi de el ca de un tatd. Am fost ingrijiti, dar rnai ales am fost hraniti bine. Arn stat acolo cAter.a zile. Ne-am spovedit la el si ne-am impartisit, dar despre intrarea in nindstire acelaqi lucru arn auzit: reftrz pinl dupd militir.ie. Trebuie spus despre acest stare!, care avea 65 cle ani, c2i era fir-r de general. PXni la opt ani era mut. Nlama ii mr.rrise la scufi timp dupi nagtere, apoi i-a murit si tatal. Sora lui l-a dus la rnitropolitul Filaret al Kievultri, ca si-i ceari sfat, unde si-l dea. Aceasta s-a petrecut in Siptdm2na Luminata. Nlitropolitul a spus: "Nu voi aveli sA va ingriii[i de el, ci voi veqi trii prin rugiciunile lui". Dupi aceea, I-a cuprins ln braIe gi.i-a zis: "Hristos a inviat !", sdrutindu-I. Apoi, iarisi i-a zis: Sptrne si tu ..Adevarat a inviar!'. 5pune liule l . In rcel momenr. bdiatul a pronuntf,t cuvintele: "Adevirat a inl,iat !", qi din acea clipd a inceput si volbeascd. "Eu - ne spunea staretul - am inceput sd pl2ng si si-i sirut engolpionul". Mitropolitul l-a h"rat spre cregtere in Lavra gi din Lavri n-a mai ie$it. A crescllt Si 9i-a terminar studiile academice pe lnngi Lavri.. Mitropolitul a incredinqat sufletul lui, spre indrurnare, starelului Partenie, om de inaltd triire duhor.niceasca. Sub indrumarea acestuia a cdpitat povata \si a primit succesir-rnea de duhovnic $i de ste{.
ncasi

Lll varsta de 22 de :Lni a fost tuns in monahism gi

vrr.rt sd pr-itneasci glade ierarhice,

l-ri-

lotonit ietocliacon, apoi ietomonah gi lnai mult n-a

rininind

o viatd

intreaga duhovnic. De zrtunci, cle douzi ori,'insi coresponclenla clr el a clLrrat pani la sfar$itul vielii lui. Nlormlntul hti era foarte respectat, dar mai in urni s-a risipit Si a fost r-ritat. Printre pelerini artl auzit despre sihistria Optina starelii ei. Am aflat clirectia 5i am plecat intr-acolo $i La Optina, snfletul a simlil ceva nou, neobignuit. I(ievul ne produsese bucurie, entuziasrt; ia Optina simteam ceva mistic, care ni se intipirea in suflet. Ca atras de un magnet, fdre si-gi dea -seatna, sufletul rdm2nea robit de aceaste ministire qi nu mai dorea nimic pentru sine, goptind parcd in taini: "Acesta este locul, mai mult n-am ce cauta". Ne-am agezat la cimin, unde ne-am bucurat de toate inlesnirile gi de atenfia tllturor: masa potrivita, cu prefuri convenabile, ordine, buni-cuviinti, sluibi bisericeasci $i cantari dintre cele rrrai alese. In toate se tedea o evlar ie exttaordinara. Ne-am dtts la staretul Iosif, care era moqtenitol' direct al pirintelui Ambrozie, urmaqul starelilor anteriori, sedili de starelul Paisie Velicikovski. Staretul Iosif era un om cu o via,ti special harjztld, ceci' dupd cum am afl^I, cand se adancea in rugiciune era gisit inconiurat de un voal luminos Am fost $i la perintele Anatolie, staretlll de mai tarzin, care pe atlrnci era inci ierodiacon, insd primea deja popor.
21,

lam mai vizut inci

20

l)trpr1 clrn ant aflar, clincl au dus icoena t\,I:ricii Donr_ rrului.splc s:irutare la.stiuetul An.]l)rozie si l-au intre_ lrrt daca chipLrl clin icoanri sc:uniini cltiar cu i\,Iaica Donrnului, 2rce.sta x rlispuns:,.Aclresagi-r.i pirrintelui Aratolie' . Acolo ne-arn dr,r-s gi noi, ca -sa prinim sfat pentrlr intrarea in ministire. Rzisltun.sul a fost ace_ I:rsi, ca gi la n.riinastir-ile cie rnai inainte: drrpa nilitirie. Afa c:i n-xm a1'ut de ales:,.,e-o,.r,,1ror."alit $i ne_anl irnpiirtzlgit, am primit pentrlr intaia datn Sf. lvtaslu, an fircut cuno$tintar iu celiva ltonahi si. iuind binecr-r_ rint.rrc cle llr:tlrrrrul losif. ctr toitte \.i nLl aceqJ ne er:r tr:ia, ne-zrm intors Ia Rosto\,.

Vicl voia lui Dumnezeu asupra robilor S:ii, che_ mati de El, care-L cauti din tot iufletrrl gi care se in_ fiptuie$re fdr.i nici o indoiali prouiclei,ttial, pentt,t preanirirea Preasfantului Siu nune. Ceea cJ e as_ cuns de ochii oamenilor, e cunoscut nun.rzri Domnu_ lui, Care singur e vziz;tor al tainelor. prin ce judeci{i m-a aclus Dunrnezeu, acolo unde-i trebuinta-Lui .si a clescoperit ceea ce era ascuns pentlu altii ? Vicl inaintea mea birbati desir.nrqiqi cu varsta, plini cle $tiinld, cu stare sociali, car.e, dr,ipi ct.,antt i Inainte-Nleldtomlui, zru venit la mine si vacli o tres_ tie nlr num?li cLitinatd cle vAnt, ci pr:rtatd fdri nici o crulare clc fr.rrtuna, doveclind prin acestea cd sincer cautA r-lnire nerniilocit2i cu Domnul si recunosc ci lucest lucrrr r c(,:L lnai rnare Iipsi pcntru lnilntltire;r lot
22

putin a clxt lin-rba, ins:i,iljma x splrs totLrl, fapt c:tre:r proYocirt si zimltete. gi suspinlrri, si lacrir.ni de umilinti in ochii 1or.. Cine ?ns:i pricepe ginclul lui Dumnezeri s;ru cine-I cste LLri sfetnic ? Spre acest lucm au fost xcluse toate de Don.u.rul si, cinpir cum buretele trage in sine ulrezeal;r, asa si inirnile noaslre, nevizute cle noi, ca niste zziciurinte de comori din smXrcr:rile pdrnantlrllti sar,r adincirnea oceanului, prin deoseltita pronie a htj Durlnezeu, prirlesc harrrl. Acezrstd comoara din inimile noastre n-a rimas ascunsii ?n aclincuri, clupi cun.r zicea, ci s-a transfomut intr-un vulcan in erup!ie, intr-o lucrare totali, stdruitoare gi fierbinte in slujba Domnului, cu o credinld nestrinutatd, spre slava PreasfantLrlui si de mare cuviint:i numelui SiLl. Inaripinclu-ne cu creclinga in Dr-rmnezeu gi sprijiniti de rleosebira Sa purlJre de grije. care a adus ricj pe un strein, premirind pe Domnul pentru binefacerile diruite, cu o credinqi sincerl, au prirnir de la insugi Domnul binecuvnntarea LLli peste ei, nila Domnullli trimise asupra lor. Iar ell, pnftuea multumind Domnului penru milele Sale cele mari fald de mine gi fatd de alegii la lucrarea lui Dumnezeu, venili la mine, care-qi unesc inirnile prin dragoste dumnezeiasce, mI bucur gi mi rog nlt numai clin datoria de pistor, ci si din dragoste pirinteasci, inellend rugeciuni Dontnului, Celui ce mi-a increclintat sufletele alese de El, ca si se intirezrsca neclintit mintea si inirnr lor in lucrrrer urririi nerrrijlocite a srrlletelor lor
sr.rfleteascir. E clrept c."i
l-3

cu Domnul $i inh-o credintA nestraunlrtetir in toate acestea, pfecum si in Yeneticul necllltosclrt lof, ctre i lr inriJnit in crlc;r :rlelsi ,-le .li pcrtfrLt rnir-tuile:i srrfleteiol lor'.
Voi lncepe, cu ajutorul

lucreazi de Proni:r lui Dun.nezeu faqi <ie mine, spre irnplinirea ntilelor lrri Durnnezeu lsul)ra \.oi1str-i si asupra tutllror, pe care Dorlnul, prin jr-rclec:iqile Sale nepitrunse, i-a ales sa lle r,rneltele Sale, spre slava Preasfantullri Siu nume. Fericili cei ce nu s-au smintit intru mine ! Nu penh1l ce eu personal ant ceva ext aordinar i{r mine, c,ici elr sunt orn cu loate neajunsurile, dar voia lr.ti Dumnezeu m-a ales, m-a indmmat gi petrece intru mine. Ca un cildtor, pdvesc calea trecllti Fi vid cd Dumnezeu, prin Pronia Sa, necunoscutl mie, m-a ales ca si-l fiu unealtd. Chiar din copilirie, oarnenii m-au ?nconjllrat clt dragoste, iar Domnul a privit spre mine $i a turnat in inima mea dragoste fald de El, care a devenit neclintiti si de neinvins. Domnul pare ci s-a grabit si nra raspl:ileasci nLr nurnai cu o stxre ntateriald buni, dar, pe cii necunoscute de lume, ba nici chiar de cele mai alese minti omene$ti, si mi aduci la acele izvozrre de unde clin belsug se revirsa harul Sau qi se aduna intr-o singuri incipere a inimii mele
tinere. 1. De la cuviogii 'parirlqi de la Pecerska din Kiev, prin mzrrele staret PARTENIE si fiul sir,r duhovnicesc,
24

hirtie rlomente rizlete clin cele ce s-au lucrat si se

|:i

Dumnezeu, a insira pe

pirrintcle ALEXIE SEPELOV, chrirovnicr:l Lavlei. cr,r cxre aln purtat colspondenti pan,r la floartea szr, .itn plir.r'rit cel clintii spr-ijir-r duhovnicesc qi tnoral. Aceasta s-a petrecut in priflra rnea caiirtorie la Kiev. cincl elan de 18 ani $i plec:rsem cu glnclnl sI rimin la lndndstire, dar-arn fost respins de to!i, pentru cd nlr n'eam sen'iciul militar satisfircr-Lt, lnceplnd cu pirintele Ioan clin Kronstaclt si terrninind clr slaretii cle la Optina, care, degi nu rn-;tu primit in obqte, m-zrtr luat totugi sub aripa lor'. 2. Cel rn:ri insemnat spdjin l-arn primit insir de la pirinlii din Optina, urmaqi ai marelui stzuet Paisie \elicikovski, ce au conlinuat lLtcrarea iui duhovniceascd, care, prin mila lui Dumnezeu, a ajuns gi pXni la mine, netrebnicul. Ace$tia au fost: IOSI4 pe care, nu arareori, in titnpul contemplaliei $i rugeciunii launtrice, il gdseau inconjurat de lumind, de la care am primit binecuvantarea cea de pe urmi, dinaintea morlii sale; ANATOLIE, care a intrat in monahisrn la vi.rsttt de 32 cle ani, dupd moartea plrinlilor sii. A fost Lrn nlare bdrbat duhovnicesc, un bun si vajnic lucritor al ntgecilrnii. El, cel dintni, m-a imbriligat Fi m-a luat in grija sa cluhovniceascd. Ei, cel dintai, rni-'t ardlal dragostea pirinteascl cea rnai fierbinte ?n inclrumarea mea duhovniceasci.. El rni-a clescoperit tainele clrumului cluhovnicesc in viate gi, clupi cr.im rAnclunica iqi hrdnegte plli$orii, tot aqa rn-a l-uanit el din buzele sale cu hrana duhovniceasc'j $i cea trupeasce; VAR25

S.\NUFIF, care a il.ttrat in t-r.ronrihisur fiincl coionel. I)ulrir.rcl incir rLniiomta ruilitar.a, el urma creclincios irrLl11rr']']riri]r.stilf(.riir,r cle la Opri:trr. pc c:lncl errr inri (,litcr tinir. trecirtrl pr.in hronslrtrlt. f, ntsts ll Lri..e[i_ ca lrncle ofici:r Sf. Liturgl.rie pirintele Ioan si a intrat .in rltar-. VirzilrcluJ, piu.ir-rtele loan s-a clepirnat de Sf. l{asi, .s-a apr.opiat cle el si i-a sir.rrrat m2ina, spre sur_ pr-inclerea celor cle faii, pre.'izilcl \-iitoarea lui mi_ rerie {luho\ nicei.cil. Acesr pirinre. prin inrelepciLrnea ,.i I rclsugr i d|agoslei. Lran.fonrta sr rfl etcle orrrr tcnilor. Sfiirsinri lui, eu l-an cleplins nerr.fngiiat si ctr bel.gug cle laclimi i-an-r stropit sicr.iul, lacrimi pe care el le_i vizllt si sr"lspinuri pe care le-a alrzit, pentru cir rni_a puftat de grijd din lumea de dincolo. O parte din zrceste lucrlrri au fost insernnate in cronica mdnesdrii: NECIARIE, smeritul lucritor al rugiciunii gi conlem_ platorul tainelor lui Durnnezeu, pe care le spune:r in mod acoperit (el a intrar in minastire clin fragecli. co_ pilirie); TEODOSIE staretul, mai rnarele sihitului, care era un cltLhovnic priceput gi incercat (acesta a intrat in monahisn cind inci mai era functionar): TEODOT, eclesiarhul mdnestil.ii, czrre a intrat in obgte la vZirsta de 16 ani gi i-a apucat in \,:iati pe staretii ?rnteriori, colaboratori ai staretlrlui Ambrozie. Era un om foafie plicut ti un sfetnic si indn:mitor c.luhornicesc pricepr"lt, inzestrat de Dunnezeu cu claml til_ mdcirii $i cunoasterii Sfintei Scripturi, un nevoitor iscusil in lrrcrarca rrrgiciunii in rninte..i in inimi, sirb toate formeie, cu o viate contemplatil'd superiozrr:I,
r

crrre ?r\-e:l legirtuli qi ctr alti nevoitori clin rcele timpLrri, ce triiau 5i prin elte lOcuri clin Rusie. Unlrl clintrc xcesli nevoitori, cate aclesea r-iziut mirnlstitea, er;t un cirlugar din Sfintul N4unte Vechi, silit cle lm1;reju-

tliri sir tliriasci in Rusia, cu numele ADRIAN, pe care

Dumnezeu, dupi negraitele Sale inch.uirri. l-a lnzestrat clr fericjrea unei br:curii necurlrate, cu lipsa oricurei lacr-ini pe pdmartul inimii lui. in Optina, mai eraLr multi alli robi ai lui DumnezcLr, rle c.iror suflete nr.t-rnj (rlLr culloscute r[ie, ca ci lrumirul lor trecea de 300 de nevoitori; insir, cle la fiecare puteai si iei exemplu de smetenie, ascultare, blAndeqe, rdbdare. in ce pdveste votul sir';ciei, apoi nirleni nu avea nifiric, ceci toate Ie erau asigurate de menistire. Cnt despre castitate, afard de spovedanie, pe care o fdceat cind vroiai, se mai practica gi descoperiiea zilnica a cugeteloq intemeiati pe atenlie, respect $i dragoste a unuia cdtre altul, sincerl, din roari inirnr, firzr fdtirnicie. Nimeni nLr se 3rnestec:l in viata Si sufletul afafi de egumen 9i de stareli, ^hui^, aclici de cei cirora le erau increclintate sllfletele. 3. Sprijin cluhovnicesc anr mai pdmit cle Ia doi mari ne\.oitori, bitrdni sihaqtri din Nlunlii Caucazului, unJe iard5i, <lupi Pronia lui Drrrnnezeu. mi-a fost rlncluit si md c1uc. Unul a fost perintele schimonalt ILARION. care ar.ezr mai mult cle 80 cle ani. El era precum cei din vecl-rime, la fel cu Antonie cel Nlare, Ivlacarie Egipteanul sau Isaac Siml. A terininat seninarr"rl si a cleve-

26

nit ln\'artik)r. Ducea o \-iat,l dest[ibalati gi se intbol, r.r'ilise cle tuberculozi. Aceasti intlr.r.rplare a fost pentru el Lln fel cle scuturirturi sau, rnai bine zis, chema-

rea lui Dumnezeu. S-a pus pe ginclu i.

seama
ca1

DXnclu---si

viata cea Yremelnici se stinge cu repezicirF ne, car se tope5te czr o lumin:rre cie cearir, se intreba: .Ce n]d asteapta pe rnine in r.esnicie -/ Ei, ce ?". Si-si r;lspundea: "N4ir 2lgteapt;i groazir qi iar groazi". Cons-

tetnnd acestea, el s-a intors citre Dornnul, proniaton:l lrrmii gi cunoscdtorul tainelor., ca si-I r.otbeasci: "Daci-Ti este cll voie sd-mi pistrezi \.i;r!zr. spre shva Ta. apoi, de acurn, en sunt robul Tiu si urdsc picatr-11". Apoi a plecat la Athosul Vechi (rusii au o mi.ndstire in Caucaz numiti Atl-rosul Nou, spre cleosebire de cel vechi, din Grecia) si a intrat in monahism. Sinitatea trupului a cipitat vigoare gi treptar s-a intarit duhovnicegte. Dupi 15 ani petrecuti la Athosul Vechi, a venit in Catcaz, la Athosr-rl Nou, cle Llnde, peste 7 zrni, pentrll o unire mai pLlternici cu Dumnezeu, a plimit binecuvintare gi s-a retras in creierul nlllntilor si in inima pldurilor, suferind cu ribdare toate lipslrrile. A petrecut acolo mai mult de 30 de ani, ducXnd o viaEi plini de ascez:a, ce n-ar putea fi imitaH, Si a ztjr,rns la cr,rlmea desdvirgirii spirituale, de unde semdna simnnla plini de har in inimile oamenilor, a.sa cum nourul aduce ploaia. Acest vas era plin de hargi de mari daruri cluhovnicesti. in clipe de foar.ne necrufitoare, Domnul i-a preficLrt o piatrd ?n paine.
28

Celilalt ncvoitor'. 11scr.r.r:lnirtol cr,r el, SOFRONIFI, ciin tinerete a inttat in siltiistria Optina $i s-a intlrit cu cluhul, snl.: asculhrea st:rreqilor cle ztcolo. Aprins cle dorin&r r,rnei f ieti sir.lgrtrrtice, firi nici o teami de lipsr"rli, ci cu nadejdea in Domnr"rl. a prin. t biueculentare Si a plecat in Caucaz, uncle a rirrn.'Ls 25 de :rni, ajungincl la aclinci bikaneti. ELa un utare ascet, birbat foarte iscusit in viata contemplativti si plin ca Lrn burete cle har. La r,lrsta cle 80 de ani, Don.nul Ia trimis pentru ultima datd, spre a se odiirni, in -sihirstria Optina, leaginui sIU de odinioari. lv!"rlt folos mi-a adus qi mie, care pe atunci etarn prunc in cele cluhovniceqti. N-am fost lipsit, intr-o anlrlne mesllri, nici de invil[itura perintelui Ioan din Kronstadt. Toli acettia erau plini de mult har, care le era d'iruit din mila lui Dumnezeu pe pimnnt- De la ei am invAlat sI pastrez buna credinli, nu numai lnlduntrul meu, ci gi in afard, precllm 9i blXndelea gi ribdalea, care nu mi-att stricat nicioclati.
Scriu, spre intdrirea credintei \.oastre, nu cuvintele mele, ci cele spuse mie, la tirnpul lor, de citre indrumdtorii n.lei, care nlr o date au cliscutat despre mine qi despre ceea ce Ii s-a descoperit lor', in clipele de extaz, amrme cI asupra mea a fost degettrl lui Dumnezeu, cici unii dintre cei ce au locuit aici, in manastirea Optina, intre 20 9i 60 de ani, sfersindll-fi
29

\iiata la adenci bdtraneti, n-2ilr fbst inlredniciti cle Durlrtezeu cLL ceeti ce El a tllrnlrt :rsupra inin-rii mele
tinere.

Afali de toirte acestea, dupa spusele lor, curente cle putere harici si din alte locuri s-..ru unit zrsuprzr mea. Er-arn pe atlrnci la r.lrcta de 27-28 cle ani gi vrerne de 12-13 ani eu am fost numai frate (novice).

lici a lezrrltat o binecrrvintare linlpuric isupra ntelt pentru indrumarea sufletelor onteneSti spre mintuire. Dar, cle la Dumnezeu, toate sunt la tin.rpul lor, eltlel n-ar'[i fosr sceesli rrini. CAnd eram de 29 de an| ln 1974, in luna iulie, a lnceput rizboiul cu Germania gi pe noi, toli fraiii, afari de un ctz, re-au incorporat in armatd. $i aici a lucrat Pronia lui Dumnezeu asupra mea. Binecuv2ntdndu-mi pentfti un rizboi extern, in acelaqi tirnp m-a binecuvintat fi cu indatorirea de a lupta si cu vrijnugul dinduntru, adici sd ajut sufletele omeneqti, si. le indrum spre rnintnire, zicandu-le: .Nu fi osta$ numai al ifirpdratului pemantesc, ci si al Celui
ceresc".

srrb ascultare. insa, acestea nu le-am destiinuit. De

Pirdsind Optina clr trllplrl, n-am pirdsiro cu dumi s-a splts: "Rugicirinile pentru tine nu \.or inceta a se lnil1a qi binecu\.antarea noastrd. prin Domnul, r'a fi pururea peste tine, iar tu, fdr.; nici o sllbire, continua-Ii dnhovnicegte drunul, dar nu numai atat, ci, intalnind in drumul Uu din cei ce se \ror trage spre Dumnezeu, ciutand m2ntuirea,
hr,rl, iar la plecare
30

Irpoi sileSte-te neapirzrt si le areti calea spre mintr:ire, predindu-le tot ce !i s-a descoperit de Domnul, c,rci ;lcest lucru mr e de miczi inse rnatate, fiinclci un suflet omenesc e lnai cle pre! decat toate comorile lun.rii gi pentru fiecare in pafie a palimit Dornnul $i Si-a turnat dragostea Sa, pini la virsarea preaculatlrhii SiLr sange. Sa iubesti si tu fiecare suflet lncredinlat Ee de DLrmnezeu, cu cea mai infldcdratd dragoste evangl"relici, a;a cllm ai vizlrt-o gi p|imit-o de la noi, in aceasti sfanta manastire, $i ofice suflet cale aleatgi. la tine, nai inainte de toate, sffeduieSte-te sd-l slobozegti de citugele plcatului, oricum ar fi legate, luind totodatd toate mdsurile ca sel uneqti nemiilocit cu Domnul. Nu fi ca un invefetor sau profesor, care citegte leclia, ci ca r-rn prieten pentlu suflet, ca un tate pentru copii, sincer, plin de dragoste, binevoitor, strdbetind drurnul pi pentru tine Si pentru algii, ca impreuni si mergeli intru implrilia lui Dumnezeu. NLr Lrita ci osteneala aceasla e de h"rngi durati gi neintreruptd, clar ea lntiregte arr.una sigurl a fericirii vegnice, clci "cel ce face $i invale $i pe allii sd fac'i, acela rnare se va chema in iffrparlqia cerurilor' (ll,Iatei i, 1,9). Afarit de acestea, tinde, farA a te uita la faqa omuh"ri, spre in.rplinirea oricirei fapte bune ce-qi va ieSi in cale". S-a sluiit Te Deum-t\ am plimit binecur.2ntarea gi arn iegit din lirnanul cel lin, ca un prunc cle la sXnul cald al mamei, in spaliul furtunos al valurilor lurrrii,
3L

ce \'r-riesc Fi fifi r^ga,z te po:uta din loc in loc, condus doar de Pronia lui Dumnezeu, care m-a trecut $i peste granit.i, in tiri stri.ine si minunate, iar acum m-a adus si in de Dumnezeu pizita Romanie. Pretlltindeni Ei in tot locul, impreund cu evlavia, am pistrat smerenia, blnndelea gi ri.bdarea.

Limba n-o cunogteam, insa inimile oamenilor le fird greE, cu ochiul liuntric, le simteam frimantdrile qi indoielile, printr-un dar special. Oriunde auzeam despre cer.a butr din punct de vedere duhovnicesc, ca o albini zburam pentru a lua mierea gi ca un burete absorbeam tot ce era de folos, iar c6,nd auzeantt despre lucruri satanice, apoi eram ca o snrmi de o[el, ca un metal topit.
vedearn

Protoiereul _loan Kulighin CIIVINTE CATRE UCEMCI

I
1. N,Iullurnire Domnr-rlui, Care aqa a binevoit cartre

noi, ca noi sI intirim mintile $i inimile noastre cu credinta nezdruncin2lti, prin fapta unifii dilecte a sufletelor noastre cu Dumnezeu pi cu credinga neslibiprin ciile Lui, necunoscute de noi, pentru izbdvirea sufletelor noastre. Cu aiutorul lui Dumnezeu, incep sa povestesc, rrdcaq unele momente izolate, pe cat este posibil prin traducerea scrisd, despre cele infZptuite qi cele ce se infiptuiesc, prin mila gi vointra lui Dumnezeu, in calea mea gi intru implinirea hamlui lui Dumnezeu asupra voastre gi a celor pe care, prin ciile Lui necunoscute de noi, Dumnezeu ii alege ca armi pentm prosldvirea Preasfintului Sdu nume. 2. Sfinlii Pirinli socoteau o fericire mare, in timpul acela trecut 9i indeplrtat de noi, daci cineva gi.sea indrumetori experimentali in fapta unirii directe a sufletului cu Durnnezeu, care se numegte cunoagterea lui Dumnezell, descoperid prin viala contemplativ-spirituaH gi prin rugiciunea neintrerupti a inimii. 3. Ce se poate spune despre timpul nostru de acum ? Nu este greu a dob2ndi cunoa$terea lui Dumnezeu. Dacd indnrmarea nu se contr.lzice iu Scrip-

ti in harul lui Dumnezeu,

cLr inf itiituriic Stlntilol' Perinti. :ltunci eu este corecti. Dar han.ll Sflntului Duh. care se aflzi in inter-ionrl sufletr:lui nosrll, nu se las, cllnoscLLt. sub nici o lltl-r analizi, clecit ceh-Li plin de buniloinli 5i ir,rbire de DLtmnezeu, c:ipirtati prin experient,; personalir, pe care Dumnezeu, prin br-rnatatea Sa nemritginitir, a binevoit s-o diruiascl. .i. Felicire mare in harul lui Dumnezeu are zrcel:l pe care Dur.r.mezeu, prin inqelepcillnea $i bnnirtate:l Sa, il duce, prin cdile necunoscllte de noi $i $tiute numai de Dumnezeu, citre izvorlrl nesecat, clestiinuindu-i taina cea ascunsi de lume. i. Fericire mare in harul lui Dumnezeu ,si in bunitatea Lui larg cuprinzi.toare, ce se fevarsi ln inimile noastre, care au simlit ceea ce au ciutat a$0 de mult qi nu s-au indoit cl locul cel mai de seamd in izhavirea sufleterscd este sa aiba cineva incredere in indmmdtorul sdu duhovnicesc si sa pestreze aceastz'i incredere plna I^ c pdt. 6. Nu eu personal afl1 ce\ra deosebit, clci sunt on) ca oricare altul, cu toate neajunsurile omenc$tl, (ri voinfa lui Dumnezeu m-a ales $i mA conduce, pfln devotamentr,rl meu nezdruncinat qi neschirnbat fat:i de El. 7. Harul lui Durnnezeu binevoie$te s.I drrulascir inirnii mele, inci tinere, sf2nta binecuvintare $ufleteasca, in stridania mea de proslivire a lul Dltntnc-

tlrr'.i si

vizut ci Dumnezeu parci s-a grabit sa inrdclicineze in inirna mea mnar1l setea de nepotolit a iubirii infocate fali cle El, revd.rsXnd din plin 9i cu mild, in toata
sus dec2t toate blrnurile pemantullri qi nu poate fi
inqeles de lume, ba nici chiar de cele mai invitate rninli omene$ti, fiindcl qi \.oi sunteli ca mine Si eu
ca voi.

8. Aceast:r sienta binecuYantale, mostenit?i de le stzueli, mi-?l fost datir spre indl'umarea celor insetati cL1 sinceritate dr4ri izbivirea slifleteascl, prin legamantlll direct clr Dlrmnezeu. 9. Ca clrurnelul ce priveste cLrmul stri.bitr-rt, afir

fiinga mea, harul Siru neprecupetit, care este mai pre-

10. Prin ciile Lui nemirturisite $i tainice pentru mine Si pentru toata lumea, Dumnezeu m-a adus cdtre acele binecuvanhte si nesecate izvoare duhovnicegti ale aga-numitei "Universitati sufletegti", care au fost pentru mine mdnestirile Pecerska Lavra drn Kiev si Optina, schimnicii clin Caucaz gi marii ei birbagi sfinti din vechea manistire Athos qi din Kronstadt. De la ei s-a reversat din plin had gi binecuvnntalea lui Dumnezeu, uflpland inima mea tandri -si, in decursul a 35 de ani de cumplite incerciri, n-a slibit in mine. Pe n-fsura h,irniciei qi de!.otamentului meu cdtre Dumnezeu, a cureteniei sufletesti a ininii mele, in imprejurdri grele ale vielii, fie cd se umplea, fie ci se revdrsa ce era, dar nu seca niciodati. 11. Din acel moment, cdnd pecetea han-rlui tlumnezeiesc a fost pusd asllpra mea, pe mul! dintre cei
37

zeu.
36

sufleteasci, Dr:mnezeu i-a indreptat citre mine si, prin rnoclesta gi pioasa mea indrurnare, a r.arsat in inima lor mullumilea $i speran1a, potolind setea lor, neastarnpdratd cu nltcet'a, clin izvorul Sar: nesecat 5i '"'esnic, plin de br,uri.voinql, cle dr'agoste si de rrrih. 12. Cu cat mai abundent se rer.arsi harul dunrnezeiesc in calea vietii mele, pentrn prosli.virea numelr"ri Si.r-r cel Sflnt, rni plec ai mi inchin in fagl bunir ointei lrri DLunnezetr. Si se coboare Si asupra tfoastri mila, binecr.rvantarea si harul Domnului nostru Iisus, Hristos.
inseturqi clnpir izbivir-ea

II
A,Iultllmi-re Don.nului, Care in feh:l acesta a bineyoit cdtre noi, pentu a interi mai teneinic firintile si inimile in fapta unidi nemijlocite a sufletelor voastre cu Domnr,rl gi a nu slibi credinEa in Providenta Sa si in Streinlll Siu, gdsir intr-un fel necunoscr-lt pe calea menftririi sufletelor. Cu ajutorul lui Dumnezeu, r.oi ardta, deocamdati, rnomente izolate, pe scuft, pe cat se poate transmite prin traducere scrisi, despre Providenga lui Dumnezeu care s-a sevargit gi se sevarpette asupra mea gi intru implinirea milei Sale asupra

Pdri?rtele

loan cel

St,.tit,z

noastrA $i asupra tuturor acelora pe care Domnul ii alege, pe cei nepAffunse, ca unelte ale Sale, pentm slava Sfantului Sdu nume. Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine. Nu eu personal am ceva deosebit, fiincl un om cu insugiri ale firii, cu toate lipsr-lrile, ci voia lui Dunnezeu m-a ales pe mine, conducindu-mi. si sdldqluind intrr"r mine. inci de pe cl,nd erarn t2;n7lr, Pioviden;a dumnezeiascd a fost binevoitoare fali de inima mea, diruindu-mi binecuvdnt^re h^ricd pentru mantuirea sufletu-

lui meu pi fic2nd din mine o cilduzi duhovniceasci cu mare experiente, un sprijin haric foarte solid pe calea mlntuirii sufletelor oamenilor.
39

Dnpi crirr cilitorul se intoarce szi vacld clistanta parcursi, tot a$a $i eu am rizut c:'i Domntil s_a gra_ bit. in rlare mila Sa, szi toarne in inima mea tinzir.r:i dragostea nebiruit.i fati de El, sii umple prin mila Sa negraiti sufletul meu clr damri mai presus cle tonte bunurile pamante$ti, care sunt ascunse de lume si nepitrunse nici de cele mai invltate minli omenesti. Pe ciile Sale ne$tiute, Domnul m-a adus pe mine la acele izvoare nesecate, din care se revarsd imbelstrgat harul 5iLr cel durnnezeiesc. umplind ininrr mea tanerd si, pe tot parcursul drumului zbucir-lmat al vielii mele, el nu s-a impulinat, ci, ca un claf al pro- . videnlei dumnezeie$ti, tot mai mult s-a revlrsat. Apoi, Domnul a indreprat spre mine, din diieritele cai ale vielii lor, pe multi ostenitori ai cdlitoriei pimantegti, pentru potolirea setei lor duhovnicegti, care prin nimic nu se umpier. Fie mila si harul Domnului nostru Iisus Hristos ct-l voi cu toli :
Noul Lenit - Strdinul

IU
NlultrLnire Domnului, Care in chipnl acesta a bineloit citre noi, pentru a intdri cat lnai mult mintea si inimile voastre in fapta unirii nernijlocite a sufletelor cu Domnul gi pentrlr ca sd nu sldbeasci credinta 1'oastri in Pronia clurnnezeiascir 9i nici in Strlinul Siu, pe care voi l-a1i aflat intr-un mod neinfeles pe calea mintuirii sufletelor, lre voi ardta voud, pe scul't, cireva semne rizlele, atit cit se po:tte strecura prjn talcuirea scrisului. Vi mdrturisesc cu tirie despre lucrarea Proniei ltti Dumnezeu, c te s-^ sivarsit 9i se sivar9e$te cu mine, cit qi despre implinirea lnilei Lui, care se revarsi asupra noastra $i asupra tuturor acelora pe care Domnul incd ii alege, pe cei nepatrunse $i in cl-ripuri apa de deosebite, drept unelte ale Sale, spre slava numelui Siu. Fericiti sunt cei care nu s-au indoit de mine, siracul vostru parinte qi duhovnic, qi care md aflu "striin trimis". Nu eu ca fipturi am ceva deosebit, fiind om, ctl insugiri ale firii qi cu toate lipsurile ei, ci voia lui Dumnezeu, care este minunati, tn-a ales, dincolo de nevreclnicia rnea. Ea mi calluzeqte gi ea siligluieqte in rnine robtrl Siu. .
41

Inca cle cincl eram tinir, lucrarea proniei lui Dunrnezelr !l avut bUnI\ oire fat;t cle inima mea si pentru lltintllirea ntea, n.r-a diruit cU binecurrintarea harici, datd prin mo$renire. IVI-a diruit, de aseme_ nea, cLl uu indrum:itol cluhor.nicesc sub lut Ei c:rre ar'ea. o lnare triite. Si iarisi rn_a clin-1it cu sprijinr-rl Sdu haric prea intelept Si foarte puternic, pe iceasta cale lungd a pribegiei rnele spirituale. Despre ;rcestea r-am vorbit prin cuvdnt vin, de mai multe ori gi cu aminunte,;i inci rroi mai arita. Iati, noi ,,am plltea spune multe, fird s:j ternrinam, dar sfa$itul cuvintelor noastre este Dornnul, intru toate", aga vorbegte Fiul lui Sir.ah qi rnai aclaul gd, atlt de nimerit: ,,Cum vom putea si-L preasli_ vim?" (Cattea tnlelepciLu?ii lui Iisus Sjrah 43,3\_32). Cu neputinla mea, pururi ii voi mullumi, cd, pe scara suigului duhor.nicesc, El mi_a dat de atntea ori adevedri gi intiriri de har at5.t de puternice. Dar, pre_ curn. zice irrrpiratul prooroc Solomon, ,,inlelepciu_ nea lui Dunrnezeu este mai frurnoasd decit soarele si decat odnduirea stelelor; dace o pui alirturi cu lumina,_o intrece" (Cartea hxtetepciunii lui SotonconT, 29). prin cei slabi Si nestiuli lucreazi, puterea Sa: . ^ ^Dar, "Cit de rninunat este numele Tdu, Doamne, in tot pimantul 1", zice psalmistul, cdci .prin gura neprice_ pufilor,.a copiilor 9i a pruncilor care sug ai sdv?r.pit Tu lauda Si purerea Ta,' (ps. 8, 1_Z). Asa m_a ddruit Dornnrri crr ceeir ce se nulneste :.inmAneree harici :r
12

rLnei mo$teniri duhovnicesti

cerii spre mantuire a sufletelol o"rtlenilor" intorcXnclu-r-r-r"i inapoi, siL vacl intinclelea stribiprin tLrt:.r, eu fiincl cdlitoml care umbli de 60 de ani gr-:ibit, clintrr-l inceaceasti vialir, r'Id cum Domnul s-a DUt. Drin ltlegerea Sa dttttrnezeiasca sa tr''arne in iLtiLe'nca tini.-ri o nebinrili dr:tgoste <le loc feti de El' Binecu\-antat este Domnul, pentru ci s-a grdbit sir un-rple sufletul meu de har 9i sA mi cor'2r;easci cu milele Sale negliite ! Eu, m-a111 smerit intru plinitatea acestor daruri, care sunt mai preslls decat toate bunitilile pimanteqti ;i pe care lumea si mintea oamenilor nu le Poate Patrunde. BinecuvAntat este Domnul, ci, din anii cei din6i, m-a dus, prin ciile Sale tainice, pind lt izvo,atele nesecate di; care se revarse cu imbelgugare harul Siu qi pe care le pdzeau bltrXnii pdrinli in sihistrii, in munli 9i in unghere neqtiute ! Binecuvnntit este Dornnul, Care, din pragul frasecl al barbitiei rnele. a fdcut si se topeasca la un ioc, in inirna lnea tilniri. belSugul darurilor, din care si acum triiesc si mi innoiesc Ai pe care in suferinla nu l-am pierdut, 9i pe trunchiatul drum al vielii mele ci i-am pistrat cu gdjd $i cu teame, ciutind si nu-l impulinez. Dimpoirivd, duhovniceqte vorbind' pot mirturisi, in chip neinqelat, ci 9i eu' smeritul, darul cel aclevlrat al Proniei lui Dumnezeu, dincolo de slibiciunea mea, l-arn irplfiesit multora clintre cei cale, in chip sincet. l-att cetttat As putea spune ci
43

;i

incredingarea conclu-

clarul lrri Drrrnnezeu singLrr-s_a irnltirt:isit pe Sinc rtr_ luror acelor cildlori :li drumrrlui;".,; ;;,;;;";, pe crre Donulul i_r rchrs spre mine. pe felrrr.itt. ci_ riri ale vierii lor obisnllite. pentrrr porolirea setei lor sufletesri Setea Duhului este neco\.arSite $i prin nillic nu se utnpie. iar clarul Lrri. cu cir ..'r"".;;-"i; ;;l; l:1te mar mult sporste gi se umple. nrile si harrrl Donrnrrlui nostru lisus .Fie Hristos cu r.oi cu toti I Amin ! Ioan, Pdrintele cel Sudhz

IV
Hristos in rliilocul nosrrur
I

Iubite intfl-r Domnul, frate Pavel,

Degi e mici clistanta care ne desparte ,:i mare br,rcuria rnea ci ffi\i^ t^ nll e$ti depafie, totltti, aceast'i bucurie nu di nici r-rn folos, atdta \.reme cat nu ne intdlnim personal. Eu mereu te aqtept: Fi frilia ta pentfli mine,9i ell pentrlr frdlia ta suntem necesari ca aerul. Dar care si fie pricina ce nu ne di putinla sd ne vedem? Nu voi gregi dacd voi spune ce Saana nu iubegte binele. Sosirea gi scurta mea vieluire in Romnnia a adus folos duhovnicesc. Au fost seminate, prin mine, seminle duhovnicegti, care vor xduce roJde h vretnei lor. Aga a fost voia lui Dumnezeu. Durerea mea este ci nu stipinesc limba romnnd. FrAlia ta esti de trebuinli ca aeftil, pentrll folosul obgtesc Ai spre slava lui Dumnezeu. Strdduie;te-te si vii la Bucure$ti, ca si judeclm indeobqte lucrurile, cdci, cu ajutorul lui Dumnezeu, noi trebuie si firn un ino4 de unde sd iasi povequirea gi lucrarea gi tlln.rdcirea de cd4i. Cu ajutorul lui Dumnezeu trebuie si ne apucint clr stiruinti de
45

acest luclLr. Tererrul

in Rorliinia este foarte l:un.

l)un-mezeu l-a inzc.strat cu o boe:4ie cle lnilir cltrrnnczeiascar $i cu ex1;clientir cluhovniceascri. Trebuie sir punem talantul in lucrare, ca si nu ne cloleclint lenepi. In acesl scop, nridirjclr,riesc cir vei sosi curincl :rici. Oprirea la Nlan.'lstirea Antim, la Soflan, si la Cernica, la rnine negregit, 9i r.ino f:ili aninare. Asupra frir(iei tale cacle obligalia cle a face a-scultzrre, pentm sla\':r

v
Bincculantare fir-rlui 9i urmaqr-riui r.neLl duhovnicesc. iullit in Dunlnezctl, Slncltr Ttr<lor' itl ltlltintire:l niini .t" rttgiciune cle I;r pirinteJe clul:ovtricesc' i'li"'.t.uf tirrn I(trlighin, ucenic si Lrrmas clultol'nii.".. ji't :rnul 1906, il staretilor lietii contc platitc care sunt cle la n'iuistirea Ei scllitul Optina-Plrstina' .,t"-* i"r Paisie Velicikorlski, ieroschimonahilor Teoio.if, r'--.t.rfi", Anatolie, Nectarie, protoielettlui aoiii putt"i.itot mindstirilor din N{unlii Caucazului' 25 martie 1946, Mlnistirea Cernica
Ioar1'

Iui Dumnezeu gi pentru mnntuirea sufletelor omeneqti, prin care Dumnezeu upureazi qi greqealele noastre \.ii ne Va a$eza laolalti ctr cei ce Se ostenesc spre slava Preasfnntului Siu nume. Inci o datd, nLl te rog, ci te implor, cauti sa \'ii
c2t mai repede posibil. Petrecerea mezr aici este clittinati, clar mi las in voia lui Dumnezeu. Rdmin cu o sincera Si pdrinteasce dragoste, Protoiereul Ioan Ku ligh in
20 septembrie 1945

Pdrintele cel Stdin

Transmipdtoni acesteia

este Salxdu TLldor. El este

tt"ditori, penti Lt cat"e fi nntlhtmesc lui Dx4rnnezeu, Domnul a nirnis la mhle Si pe alti osArduilori, lucflt. de care stLnt foafie bucuros. Aici std toatd feicirea
Si bLtcLtria tnea.

ttrtul dintre cei nxai deuotali unnasi, rAtnxitoi

ii

Protoiereul Ioan Kulighin scRrsoRr DIN DETENITE

SCRISORI TRI&IISE

LA MANASTIREA

CERNICA

9 innuarie 1947
Mila lui Dumnezeu sA fie cu voi
!

Domnul a ingiduit si sufir $i se am necazuri cdtre apusul zilelor mele, dupd cum se vede, pentru intirire gi lepddare de sine, 9i nu pedsesc nici cu o iotd nddejdea in mila Lui. La 4 octombrie 7946, au sosit romanii la Cernica gi ne-au luat cu ei, spunXnd cd ne duc la Comisie, dar ne-au predat rugilor, care, ca pe nitte supuqi, au
inceput si ne acuze de tridare de patrie, neintoarcere inapoi gi tot felul de invinuiri politice, ce mi-au fost totdeauna striine, cdci vi^.t^ mi-^ fost zidig in Dumnezeu, din ziua intrerii mele in Optina. Am trecut in Rominia dupd deschidere^ glrz,nilei, cu consimldmnnNl patriarhului Nicodim, impreuni cu mitropolitul Nicolae al Rostol'r-rlui, qi am fost a$ezali la linigte, in rninistire, pentu 6dihne, ca unii ce eram inaintagi in vnrsti Si cu senatatea zdruncinata, dar cu rfvnd pentru viap duhovniceasci.

i1

Am inflti$at la lnchetzi o acler-erinti din partea confinrirt in ministire. cl:rr n-a fost luat;i in consider:rtie, c:ici toatI vina cacle asupm mea, pentru traldare cle patde, Am rlotir,e si miL gZinclesc la usurarca situatici, intnrcet eu nu m.lm ascuns, iar la judecatd, care se tot ami.n;r, impr,rgcarea, cu care alr fost ameninlat,
patriarhr.rh,ri Nicoclim, prin cere am fost s-ar putea .schimba crr incl'risoarea. Dar 5i repatrierea se tot aurnnir, pzrrci in folosul nostru, al batrinilor, de care ei n-:rn nevoie. CAt despre ferneile clh-rgir.i!e, nu gtiu daci, pind la unni, au fost ridicate qi ele de cdtre alrtoritdli. Rugernintea me2l sterlritoare cltre Yoi este si mijlocili, ca pentru un frate al vostru, inten'enlia direct:i a patriadrului Nicodin.r, singllra care mai poate schimba situalia, pe temeiul relaliilor noastre bisericegti gi al rXnduielilor duhovnicegti de minestire, 9i anume: cel ce a intrat in rninistire, rimine acolo unde a fost pdmit, Fara nici o indoiali, cererea de miilocire a patriarhului Nicodim va fi satisfdcr"rti de generaltrl Susaior., plegedintele Comisiei Aliate de Control. Naddjduiesc numai la dragostea voastrd neschimbati qi la grija voastri fatd de mine. Ugile sunt zivorate gi foarte greu de deschis, iar viitorul ameninte cu aspre suferinfe, dar toatd nidejdea e in Domnul $i in inteftnlia patriarhului Nicodim. Toate cd4ile si hirtiile mele si le strangeii la un loc, atAt cele ruse5ti, cat gi cele rom2neSti, si sd se pestreze numai cele ce sllnt ?n legituri cu preotia.
52

pregdtiti hainele, cici s-ar putea si{i fie necesare 12 clruln. \/e$mintele, cfl-lce?l pector:rlat, ce?rsr"ll si iconitele sd le duceli pirrintelui Sofian sau clon'rnului Sandu Tudor, la Nlinistirea Antim, ca unol fii duhovniceqti iri nrei, Pentru atenti.t stalelului P2utenie sunt foafte recunoscitor. Nu cer nici trn fel de lucluri, plnl la judecatir, afarl de rugiciunile voastre $Al'uitoare si de mijlocirea pat[iarhului Nicodim, ca pentru un fiu duhovnicesc.

Silri

pectolali $i tot ceea ce este sfintit, ca 9i

10 ianuarie 1947
A,Iila

ceasr'rl 5i

lui Durnnezeu si fie cu r.oi !

La adeverintzr in lir-t-lba romXnd, care se afld la cilugzirila Paraskeva, sora mitropolitului Nicolae, se mai pot adiuga certificatele rnedicale, pe care nu le-am luat cu mine, in care este r.otba cle boala tnea din trecut. Aceste certificate, in ruseqte 9i in rorninegte, se gasesc in doui plicuri. Daci se poate, se fie pdstrate la pdrintele Sofian. Adeverinfa, care se gasegte Ia sora mitropolitului, vi rog cu stiruintd si ve grabili si o ffimiteli lui Sofian, cdci po^le ^Yea mare importanle la judecatd. Orice lucru duhovnicesc este aici rdstalmicit in sens contrarevolulionar. Ei nu inleleg nimic din cele duhovniceqti. Toate convorbirile de la Antim sunt clasate in categoria aclittnilor subr-etsive inipotriva Sovietelor. intre participanli, au fost unii clr intentii binevoitoare, nu gtill cine anume, dat mi g2.ndesc mai rnult le persoane de sex ferninin. Tot ce se afli scris, in ruseFte sau in rornXneqte, intre lucrurile rnele, in special manuscrise, dali deoparte, afar:a de ci4ile slavone. Poate va avea loc o confiscare, deqi n-au ce confisca, dar pot controla 9i trebuie si punem riul inainte. Veimintele, crucea
34

b;rnii, vreo 200 de rnii, duceqi-le la Antim. Vd rog cll stdl uinti se 1'd grebiti cll toate acestea, ind'"rti ce veti prirni JCeasli scriso:Lre. Pregltiti hainele, cizmele cle iarni, cirnigile care se vor gisi, numai si fie tari, ciorapi de lnni, obiele, plosoape, nllnugi, ciciula, tunica, pantalonii, plapuma, o pemir mice, fele de perni gi cearceaftiri, a1i qi ace, s'ipunr-rl care este, perie de dinli, pieptene, cana gi ceainicul, palton de iarni. Rasa, ca4ile 9i icoanele nu le vor primi aici. Pune! doar icoana cea mice a o panglici roqie, iar SfinMaicii Domnului 1 c te ^te tele Taine de rezervi unigi-le cu posrnagii 9i bngali totul intr-un coq de trestie sau intr-un Seamantan, caci e mai uqor. Luati gemantanul meu cel vechi, care are lacdte. Toate acestea trebuie pregatite 9i legate, pentru ca, atunci cXnd se va ingidui, sd mi Ie trimitefi aici. Aceasta rebuie si se sivnrgeascd repede. Va rog cu suruinli si-mi indeplinili ace'asla cdl mai cur2nd. Trebuie si fiu gata.

incepeti s:l-mi trimiteti cite celit cle imbricirninte. E gr-oaznic s:r fii dezbricat 9i descull in toiil iernii. Eu sunt in haine de vara. Dr-rpi riispunsul vostllr, o 12 id.nl.nrie 1947
lVlila

si |i scriu cs {i-lni trir'niteti la prinrl ocazic, u[ic:rr

lui

Dumr-rezeu sa

fie clr voi

Al-r primit sclisoarea de la voi, care m-a mlngiiat foarte n.u:lt, dar socot ca n-am fost bine inteles. Principalul este ca interventia si fie llcuti de insuqi patr-iadrul Nicodim lnaintea generaluhri Susaicorr, ca pentrlr unul ce sunt nurnirat in rnnd cu fralii de la minastile, qi o adeverinti despre inchinor.ierea mea, la care ad:a:ugayi gi vreo doud-trei certificate medicale. Altceva din partea romAnilor cred cd nlr va avea nici o putere. Rugaqi-l cu osardie pe patriarh, .pini nu e prea tarziu, altminteri pot fi judecat $i expediat.

Judecata se

tot

acuzare sau vor se

amana. Cauti dovezi pentru mi rimiti la Moscova. Nu-mi dau

seama cym vor sa procedeze. Cred, totugi, cd se vor

un rincl cle haine gro:rse, apoi. szipun, cdr.r.nsi, indispensabili. Srint patrr"r lLrni de cind port o cdmasir nespalatd. An.r uitat sa pomenesc cle bandaj. Am nevoie de el ca cle aer. Se gise;te in chiiie. Apoi cle ceapi, fiinclci curge sAnge clin gingii. Plrneti totLrl inrl-o fatA cie perni. Adlesr esle B-dul Aiex-rndru, nr-. 20. Drci \.eli avea ner.oie cie autoriz2rtie, cereti-o cle la colonelul Vineralov, preqedintele tribunalului. Tribr-rnalul e alituri, dar rnai intii incercali la nr. 20, la Corpul de Gardi zrl Garnizoanei. intrebali transmititoarea acestei scrisori, care vi va spune cum sd procedagi. Avem unele informaEii ci cele ce ni se transmit prin lucnrri, ne parvrn f'ari. auto.rizalie la nr. 20. Mi intiresc duhovnice;te. Rugiciunile mele sunt unite cr.r inimile voastre. $ed in intunericul necr-rnoqtinlei si implor ajlltorul vostru si rnila lui Dumnezeu, in veci nestrimutati.

opri la ultima solutie. A$tept si va ingriiiti de rnine, Lucrurile mele, adici hafiiile, ci4ile, veqmintele, cele dou'i antiffrise, mirul, Evanghelia, crucea pectorali gi ceasul Longines, puneti-le intr-un sac qi ducelile la Sofian sau la Sandu Tr.rdor, inclepArtali din lucruri tot ce este scris de mlni gi notesurile. Orice legitura duhovniceasci, indiferent cll cine, este aici inleleaszi altfel.
)b

IA

SCRISORI TRIA,IISE NIANASTIREA ANTIIVI

14 ianu.afie 1947

lvlila lui Dumnezeu si fie cu voi

schimba gi pe atmosfera din jur nu md pot bizui pentru ceva mai bun, deoarece ei nu ne doresc binele. Mi-e frici de un singur lucru, anume si nu fiu trimis gol pe frig. Aq fi cerut demult, pe cale oficiali, si mi se aducd lucnrrile cilduroase din Cernica, dar nri-am dat seama cd nu se poate. Pricina sunt rrranuscrisele gi doui scrisori ce le-am primit din Rusia 9i care trebuie si fie izolate. Ei hu tin cont de cele duhovnicegti $i omeneqti. Orice corespondenti din Rusia, ei o rdstilmdcesc in sensul propagandei, ca agitalie a unei grupdri antisovietice. Aga privesc $i conferinlele de la Antim, ca o organizagie subl'ersivi de oameni bogagi 9i invdtati, indreptate impotriva curentului sor,'ietic, iar la aceste denunturi iau parte si romini. in aceasti prir.infi, eu am fost foarte mlllt torturat la anchete. Le-am
59

Cer staruitor scuze pentru deranj. Viala mea merge nu dnpi ceasuri sau zile, cr fi.ecare rninut o poate

spus ca acolo sLint randlrite con\iolbiri ch'rhovnice5ti' p.i.'ito"r" la biser-ici si minastiri, cle luminare cregtineasci. Le-am spus, de aseffIenea, ci am fost crescut in mindstir; , cit Ia 24 cle ani m-atn lepddat de lume, ca si duc o vialA duhovniceasci' pentrLr c-e lumea nLl este pentru mine, i2r aici am trecut cu totul legal, cu uprolror"r, patliar-huh-ri, cl:pd ce s-a deschis teiitoriul, ii.tu .e. decdt si mi se clea voie si mor

19 ianuarie 1947 &lila lui Dumnezeu si fie cu rroi, ctt care nidejcie tlaiesc gi eu I Ve anlrn! o veste tristd. Sambata, 18 ianuarie a c., am fost judecat de tribunal pentru tfidare de patrie. Am fost condamnat la 10 ani munci silnica, 3 ani interdiclie in drepturi gi confiscarea totale a averii. N-au finut seaffra de nici rtn fel de circumstan[e atenuante. Au aplicat acelagi tratarnent pentru tofi cei care au trecut granila pe teritoriul duqman. Nu lin cont nici de cele duhovnicegti. Prima vind. este cA am slujit in bisericile deschise in vremea ocupaliei, fapt socotit ?n folosul dugmanului. A doua este trecerea granifei. A treia, vietuirea pe teritoriul dugman gi, in sfar$it, nedorinla de a md intoarce. Acum, dupi ce am fost condamnat, ne putem intllni, in orice zi, de la orele trei dupi-amiazi. Cum se agagi unul ce se ineaci de un pai, daci vor primi, voi face cerere de revizuire a procesului in fala instanfei, cu supravegherea procurorului, intrucit sentinla nu este supusi. la interdiclia de recurs. intre 28-30 ale fiecdrei luni, se expediazi convoaiele. E sigur ci vom fi trimigi inapoi, nu este nici o indoiafi in aceasta privinll. incep incercarile de tot
61

liniqtit.

D" u.""u, mai intai, vreau si gtiu daci au fost izolate haftiile clin lucrurile mele. Apoi, adlrnati toate lucrurile intr-un singur loc. PXnd la judecatd, nu ne dau voie si ne intXlnim cu nimeni Nici din lucruri nu putefi ince rimite, ceci este dtrbios 9i corespondenia poate fi oricnnd intrerupti in orice timp, ei ne pot trimite cu convoiul Ceea ce mai poate uqura, este numai o deosebitd mili din pu.t"u lui Dumnezeu. Ndddjduiesc la mila l"ri Dumnezeu.

fblul si suferintele. Sit fie 5i in acelsta nldeiclea in mila lui Dutnnezer:, Vi cornunic ci o plrfte din ir.rctr'rri le-rurl priDlit simbiLti, d:rr nu estc nici r-rn fel cle inciltiminte, iat' er: nd aflu cll pantofii Lrzati, cie Varar' incilt:inlintea, oricare ar fi, este neceseri. VI rog stiillritor sri-mi triflritefi grabnic cele r-,jmase, in vederea ck'umului de iarn:i, frigulos 9i grozar" Din Cernica: cizmele, ciorapi cle llni, obiele, o cimzrgir tzue, s'ipun, o piturir caldi cle lirnd, o pernzi, tunica nolrtr, pantaloni, prosoaPe, iar de la Antim: paltonul gi geamantanr,ll cel notr. Si puneli Si un sac alb, larg, peste umlrul Seamantanului, ca siJ pot Iua la spinare. Peste legeturd. se poate pune o mic:t Evangl-relie rusd $i o carte de rugiciuni slavoni Ei Sfintele Taine, intr-o triistutd mici, printre pesmeti. . Sd ve pezeasci Domnul I

21 iailuarie 1947
Domnule Sanclu si Pirinte Sofien,
Condamnarea este crlldd: 10 ani de luuncir silni-

rog eu, prin aceastd scrisoare, este ca toate llrcrurile mele, care n-au rnai ajuns la mine, sd le luati voi de la Cernica: crucea pectorald pi doud cruci cle celelalte, un ceas negru, Longines, cu sticla sparti, doue rase, una noue gri Si una neagrl, vegmintele, Evan_ ghelia, Antimisul, ca4ile, iconifele, plapuma de lind, perna gi, in general, tot ce a rdmas de la mine. Nu mA aqteapta decat greutdti. Numai Domnul este puternic si mi le ugureze. Lucrurile mele, ?ncepdnd cu ceasul, vindeli-le $i imperfiti-le pe la cerpetori gi pe la biserici, pentru pomenit, ca sa mi se u$ureze soarta. Vi rog cn steruinta sd vindeli h-rcr.urile treptat 9i si impeftiti siracilor si pe Ia biserici, dar mai ales slracilor, ca se mi se r-l$Llreze soarta. ConYoiul poate fi expediat intr.e 26-30 ianuarie. Va roi stiruitor sA mi ajutati cu rugicillnile, atat cu cele de acasii, cAt gi cu cele din biserici, dar mai ales cu rnilostenia,
6a

|i

czi, 3 ani interclictia 5i confiscarea ar-erii. Dar ceea ce

l)tlDi cc tnt loi stabili uncle\ :. 'ii tll.'j r-oi ntai fi in virLri- ri roi scrie Vi trirnit Ltltitn: trreit irnbliti$trre Si binecuYantarea lui Dumnezeu'

CARTILE RAI\,IASE

DE LA PAR]NTELE IOAN KULiGHIN

L. Rdnd.uiata LJtrerliei, Vecentici 5i 2. Mo li fte hzi c (Tr"e bni c ) 3. nhiduiata sf. impLitiLisanii 4. Acatistier 5. Sf. Euangbelie du'Pd loan

Sf Linitrybii

Pauecernila micd Prauila Penlru monabi CuuAntuirile Sf. Ioan Gurd de Aur Calend.aru,l ortodox pe anul 1930 tO. Lecturi religioase pentnr popor 11. Revista CuuAntul onodox n$ 12. Viata lui listts 13. A. P. cehov, oPere conxPlete L4. Biruinla de la Poltaua 15. Bune rndr"turisiri

6. 7. 8. 9.

!5. Fralii scriitori

17

. Relisl^ Zorica 18. Revista pentru copii 19. un uid de idei

20. Conuersaliulxi tuso-romdne

65

DOCIJMENTAR

MITROPOLITUL VISARION, $EFUL X,IISIUNII BISERICE$TI PENTRU TRANSNISTRIA, SOLICITA APROBAREA PATRIARHULUI NICODIM SA OFERE GAZDUIRE NI]TROPOLITULUI NICOI*dE AL RoSTOVULUI SI PROTOIEREULUI IOAN KULIGHIN, REFUGIATI L{ ODESA
ina

lt

Prea Sfinlite,

in zilele de 18-1! septembrie 7943, intre locuitorii evacuali din Nordul Crimeii, printre care numeroase familii de moldoveni, a sosit, refugiindu-se la Odesa, $i iPS Mitropolil Nicolae (Amasuschi), intitulat al Caucazului de Nord gi al Azovului, fost cu re$edinla in Rostov pe Don, insolit de protoiereul Ioan Kulighin, duhovnicul Eparhiei Rosrovrului. Octogenarul Ietarh, a cirui biografie o anexi.n, este gizduit cu insolitorul si.u la Misiunea romnni gi cere binecuvantarea inalt Prea Sfinfei Vo slre td^ mnnea gi a oficiz cdnd va trebui ln Oclesa, pnni la alte dispozifii, iar noi ne aliturem, mijlocind aceastd binecuvantare pentru iPS Sa gi clericul siu. Primili, Vi mgim, lnalt Prea Sfinlite, ale noastre intru Hrislos frelesli imbretigiri.
24 septembrie 1943 Odesa
MITROPOL]T,

\,lISARION
69

BIOGRAFTA PE SCURT

A MITROPOLITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUI esre fiu de absolvirea Sepreot 9i are varsta cle 85 de ani. Dupd minarului Teologic din Saratov, a fost invelltot apoi

iPS ltlirropolit Nicolae ( Arnestrskj

preot in oragul Nicolaevsk, din gubernia Samara' Rim2nind vidnv, ln anul 1)22, Adtnztrea preolllor si mireniloi din judegele Nikolaevkc li Novouzensk, din gubernia Samara, I-a ales episcop A fost hirotonit gi confirmat de decedatul patriarh Tihon' A slujit ca arhiereu la Nikolaevsk, Kustanae $i Troilo (regiunea Celeabinsk), la Eisk 9i la Rostov pe
Don. Slujirea arhiereasci a mitropolitului Nicolae a fost intrerupti de patru ori, de deportdri 9i inchideri in temni!e. Oda6, in anul 1928, Vlidica a fost condamnat la moarte, clar in momentul execuliei n-a fost omorat, ci numai ranit. Mitropolitul Nicolae a ficurt exilul in diferite localitil: la Ufa, Turchestan Si Kazahstan, a stat in inchisorile Rostovului pe Don, la Reazan, Novosibirsk, Sizrani gi in alte pi4i. Nu o data a fost trimis qi in etape.
70

Din ultima cleportare s-a intors, in ajunul actualului rizboi al Rusiei, la 9 iunie 1,941,, $ia trdit in oraEul Azor.. Dupi ocuparea Azovului gi Rostovului pe Don de trupe gerlnane, in septembrie 1942, a fost restabilit la catedrala sa din Rosto\', pe care a pistorit-o pini in februarie 1,943. in acest rdstimp, a organizat in epalhie 120 de case de rugdciuni, a refdcut pzr\ial catedr^l^ din Rostor' 9i a hirotonit un nurndr de peste 100 de preoli gi altele. La 5 februarie 1943 s-a evacuat din Rostov, prin
Tag4nrog, la Mariupol, unde a stat pane la 5 septembrie '1.943, conducdnd eparhia locali. Apoi, prin Melitopol, impreunl cu c{iva preofi, s-a evacut in Odesa.

PAIRIARHUL NICODIM COIVIUNICA A'IITROPOLITULU] VISARION APROBAREA DE A GAZDUI PE IVIITROPOLITUL NICOLAE AL ROSTO!'TJLUI SI PE

iNsolrroRur sAu.L{

ODESA

IVIITROPOLITUL VISARION 1NEMTNEZA PETNTARHULUI NICODI]VI CEREREA IVIITROPOLITULUI NICOI-A.E AL ROSTO!'IJLUI DE A SE REFUGIA iN RON,'LANIA, II,TPNEUNA CU PROTOIEREUL IOAN I(ULiGHIN

Ca rispuns Ia adresa inalt Prea Sfinliei Voastre,^vi facem clrnoscut ci ddm bucuros binecuvantare IPS Mitropolit Nicolae de Caucaz de a riarndne in Odesa, irnpreuni cu insolitorul siu, 9i de a oficia cind va fi nevoie. plni la noi dispoziliuni.

inalt Prea Sfintite,

lntre 18 septernbrie gi 25 octombrie a.c., ln Odesa au sosit ca{iva clerici refugiali din Rusia, in frunte cll ips Nicolae, Nlitropolitul Rostovului pe Don qi al Caucazului de Nord, aflat in gdzdtirea noastre. Preol.ii au fost repanizari pe la paroiriile libere din aceastd provincie. Cum, insi, impreiurarile politice gi rizboiul ameninlA in prezent gi aceast'; provincie, iPS lvlitropolit Nicolae r.ine a vd, ruga, prin aliturata cerere, sI binevoiti a-i binecuvinte intrarea in Romania si a-i destina un loc de adipostire, av2nd virsta de 85 de ani, irnpreuna cu doui persoane ce-i insogesc: Protoiereul loan Kulighin, de 58 de ani, si monahia bitrini Paraskeva Sinkarenko, sora sa, ce ii sunt sprijin de biLrlnele. iPS Sa a fost pind acurn de cinci ori in inchisori gi rAnit prin impr,rgcare gi sufletegte nu poate suporta nici gAndul de a mai rdm2ne sub robie bolgevicd.
73

7 octombrie
Bucureqti

7943

PATRIARH,

l[ICODIM

snriiinilldtl-i si lloi rlcertsl' lllgiilllinte' \-ii rtlSIIn .l iriu,lt oirt rt-i rrptolre cererer' rtcot t.l i trdtt-i-se ttn rrcliDost in lari '-liti,"iti, VA ruginl. inrrlt Prea Sfintite' ale noastte intru Hristos fr;t!etti irnbl itisiri
27 octoml>rie 1943
Oclesa

CEREREA IVIITROPOLITULUI NICOLAE AL ROSTOVT]LUI CATRT PATRIARHUL NICODIII DE A FI PRI I\,IIT iN ROAL{NIA, iN,IPNTI NA CU PROTOIEREUL ]OAN KUL1GHIN

MITROPOLIT. \,IISARION a

inalt Prea Sfinlite, Preamilosti\:e StIpan i;i Patiarh toati Rorninia,

Cu voia lui Dumnezeu, impreuni cu cXliva conslujitori ai mei, afi reuiit si vin Ia Oclesa, unde, prin bunitatea itS uitropolit Visarion, am prin.rit gizduire la Misiunea Ortodoxi. Greutatile ciletoriei qi suferinqele pe care le-am indurat in trecut din partea bolgevicilor mi-au sldbit puterile, iar evenimentele ameninletoare din prezent rnd fac sd mi gindesc cu griji Ia viitor. Ag dori si gdsesc adipostire pi odihnl in vreo min'istire din pra binecuvlntati a iPS Voastre, care ne-a. primit cu atata bunatate Si care ne apdfi de
dr"r,,smani.

si

inci o datd 9i din toatl inima rog pe iPS voastrl binevoili a nu mi refuza in rugamintea mea,
Al inalt Prea Sfinliei Voastre,
smerit confrate gi rr.rgitor,

|IICOIAE, Nlitropolit al Rostovului pe Don si al Caucazului cle Nord

IATITIARH L'L N1CODITI SOLICITA IIJN]STERU LUI CULTELOR SA AI'ROBE INTII{REA iN TARA A NIITROPOLITT]LLII NICOLAE AL ROSTO\TULUI $I A iNsoTrronrron sAr. spRE A Fr GAZDUIT LA N{ANASTIREA CERN1CA

I4ITROPOLITUL VISARION ESTE IN$TTINTAT DE PATRIAITHUL NICODIA,I CA A,IITROPOLITT]L NICO. LAE AL ROSTOVULUI $I iNSOTITORII SAI VOR FI ADAPOSTITI LA ]VIANASTIREA CERNICA

inalt Prea Sfinlite, Dolurule Ministru,

remite, in copie, ardt'esa iPS N4irropoiit Visar-ion, geful Nlisiunii Bisericesti pentrlr Transnistria, impreuni cu cererea de prirnire intr-o flinistire din tare a iPS Nicolae, Ivlitropolitul Rostor-ului pe Don 9i al Caucazului de Nord, binevoind a cunoa$te ci noi arn orinduit ca iPS Sa gi cei doi insofitori ai sai sd fie gizduili la Menestirea Cernica. Comunic2ndu-vd cele de mai sus. Va nrgdm, Domnule Ministru, a lua m'isurile cu\.enite spre a li se ingidui, din panea Onoratului Guvern, intrarea ln tari gi la locul indicat de noi, precum 9i de a li se ^Fez^re^ da un ajr.rLor de trri. Primiti, Va rugam, Don-rnule Nlinistr-u, asigurarea deosebitei noastre consicleraliuni gi arhiere$ti bine-

Avem onoauea de a

vi

Ca rirspun-s la achesa lps Voasrre, Vir facem cu_ noscut cd am rXnduit ca iirs Nicolae al Rostor,ului si Caucazului de Nord, impretrnd cu pro_ ^4itropolit toiereul loan Kulighin gi monahia paraskeva Sinkarenko sd fie adipostiti la Mdnistirea Cernica, din cuprins-rl Arhiepiscopiei Bucureqtilor. Despre aceastd rnisura em facut cr-rnoscuL gi Ministerului Cultelor, spre a le da 9i un aiutor de trai.
Cu friqeasci intru Hristos salutare.

6 noiernbrie

1e43

ifltfiH

cuvintiri.
6 noiernbrie 19+J
PATRIARH,

MCODIM

.\IINISTERUL CT-LTELOR CO}IUNICi PATR IA RHULUI NICODIX,I A\4ZUL FAVOMBIL PENTRTI IN. TRAREA iN TATCC A N{ITROPOLITULUI NICOIAE AL ROSTOVULUI, i},IPREUNA CU INSOTITOR]I SAI,

$I GAZDUIREA LOR LA MANASTIREA CERNICA

inalt Prea Sfinlite,
Ca urmrtre lr adresr inrlt Prer Sfinliei Voasrle, a\rn onoarea a Yi zrduce la cunoqtintd ca Nlinisterul, in temeiul dispoziliunilor dornnului lvlinistru, Prof Ioan Petrovici, dit aviz favorabil pentru intrarea in lari a iPS Nlitropolit Nicolae al Rostovului 9i gizdulea ips Sale la lvlinastirea Cernica, irnpreuni cu Protoiereul Ioan Kulighin 9i monahia Paraskeva Sinkarenko. Binevoili a cunoagte ca, in acest sens, s-a comunicat i Ministerului Afacerilor Striine 9i celui al Afacerilor Interne. Primiti; va rugdm, inalt Prea Sfinlite, asigurarea in3ltei noxstre consideratiun i.
15 noiembrie 1943
SECRETAR GENERAL,.

LAE

MITITOPOLITLTL \,/ISARION SOLICITA PATRIARHULUI NICOD]M SA INTERVINA LA. COX4ISLA. DE REPATRIERE PENTRU OBTTNEREA ALTORIZATIEI IJE ST.{BILIRE IN TENA A N IITROPOLTT I]LUt NICO-

AI

ROSTOVIJ'LLTI S1 1NSOTITORILOR SAI

inalt Prea Sfintite,

in legdturi crr renirea h j\tin)srir.e Cerrrica r ipS Mitropolitul Nicolae al Rostovului si insolitorilor sdi, Protoiereul Ioan Kulighin gi monahia paraskeva Sinl karenko. cu-fratersca dragoste vd rugem sd binevoiti e dispune sd se lacd interventie cle idrre SL parriar_ hie la Comisia Centrald de Repatriere .lin g.,.,.r...ti, ca sd le dea cuvenitele autoriza{ii de stabilire in tara. Misia a ficut toate formalitilile ce se cereau in Transnistria, in vederea venirii celor de mai sus la
Bucureqti.

- Primifi, Ve rugim, inalt prea Sfinlite, intru Hrjsros fritesti irnbreligiri.

16 noiembrie 1943

ale noastre

PROF. AUREL POPA

Odesa

MITROPOLIT,

VISARION

AUTORIZATIEI DE STABILIRE iN TARA HULUI RUS gt iNsolttonlron lut

PATRIARHUL NICODI]\4 INTERVINE L{ CONIISIA CENTRALA DE REPAIRIERE PENTRU ELIBER{REA

IERA.R-

c;rrrE

PRE9EDINTIA CONSILIULU DE MINI$TRI COI,IUNICA PATRIARHULUI NICODIJVI CA A ELIBERAT AUTORIZATN DE CAI,ATORIE iN TAN,C MITROPOLITULUI NICOLAE AL ROSTOVULUi SI iNSOTiTO. RILOR SAI

PRI$EDINTIA CONSIUI]LU DE MINI$TRI Comtsla Centrali de RePatrlere

inalt Prea Sfinlite,

Avem onoarea a vd, face cunoscut cd am eliberat autorizafillni de calitorie in Jard persoanelor de mai
iPS Mirropolit Nicolae al Rosrot'ului

Avem onoarea a vi ruga si binevoili a dispune si se faci cuvenitele autorizatii de stabilire in lari a ierarhului rus 9i insogitorilor lul, refugiali din URSS, dupn cum urmeaza: iPS Mitropolit Nicolae Amasuschi al Rostovului pe Don gi Caucazului de Nord; PC Protoiereu Ioan Kulighin Cuv. Monahie Paraskeva Sinkarenko Primili, VA rugim, asigurarea deosebitei noastre consideraliuni gi arhieregti binecuvnntiri. L2 ianuarie 1944
PATRIARH,

jos:

NICODIM

Protoiereul Ioan Kulighin Paraskeva Sinkarenko Toqi reTugiari din teritoriile sovietice evacuate Si cirora Sf. Patriarhie le-a aprobar adipostjrea Ia Mdnistirea Cernica. A fost inftiinlare 9i Prefectura Poliqiei Capitalei despre eliberarea acestor autorizafiuni. Primiti, Vi mgdm, inalt Prea Sfintite, asjglJt^re deosebitei noastre consideragiu n i.
1-5 ian:uatie 1,944

SECRETAR

GENEMI,

(SS) Indescifrabil

CIRCI]LA.M PRESEND]NTIEI CONSILIULUI DE N{INISTRI PRI\'IND CETATENII SOVIETICI AFL{TI ix RoirdNre, TRANSNTISA DE NrrNrsrERUL cuLTELoR. spRE A FI pusA iN aptrcane, ARHIEptscoPIEI B1JCURE9TILOR
Domnule N,Iinistru,

in legirturd cu ConYenlia cle Armistitir,r din 12 septembtie 7944 9i in intelegere cu Cornisiunea Aliatd de Control clin RornAnia, avefit onoarea a vd aduce la cunosrinli urmdtoarele: A. Toate institlrtiile gi asezdmintele de stat gi pa iculare qi intleprinderile de orice fel, precum gi toate persoanele private, sunt obligate s.i inainteze, cel mai tA.ziu pind Ia 5 iunie a.c., autoriretilor polilieneFti - in comunele urbane - si posturilor de jandar-mi - in comunele rurale - tablouri de cetitenii soYietici afliitori in sen'iciul lor. Autoritdtile politienegti Si de jandannerie slrsmenlionate \/or prezenta imediat aceste tablonri Comisiunii Aliate de Control sau imputerniciqilor sai locali. Tablourile vor cuprinde urm'itoarele da.te: numele gi prenumele (numele de fanilie, numele de botez gi numele de botez al tatih:i), locul $i data na$terii, ocupaliunea (profesiunea sar: fnncqia in sen.iciu), don-riciliul. starea civili,
82

conlpunerea si locul unde se afli fan.rilia, nation:Lli_ liltea .sau supugenia sotr-rlui (sotiei). B. Directorii de hoteluri, hanuri, pensir.rni, ciminuri, precllrn si orice persoand parliculari, car.e oferi locuintd cor]]uni sau camere separate cetiten! lor sovietici, trebllie se in;tiinteze imediat clespre :lcestea autoritirtile de politie sau jandarmerie cele rui apropiere. care sunt ohligare si inscrje si pe ace;ti cetiteni sovietici in tabelele intocnite clupi normele z'ttdtate la punctul A ii sil le prezinte alrtodtitilol sovietice indicate in acela$i plrncr A. Orice abatere de la dispozitiunile cle mai sus va atrage dupi sine sancEiunile previ.ztrte de legea nr. 557 din 27 decembrie 1)44, pentru sanclionarea celor vinovati de sabotarea aplicirii Convenliei de! Armistiliu. in executarea dispozitiunilor de mai sus trebuie si se aibi in vedere cA, potdvit Ucazr-rlui prezidiului Sovietului Suprern al URSS din 8 martie 1941, sunt cetdleni sovietici, de asemenezr, Si locuitorii din Ba_ sarabia gi Bncor.ina de Nord, cu privit la care textul Ucazului clin 8 mafiie 1941 prevecle urmitoarele: 1. Toate perso2rneie care la data de 7 noiernbrie 1917 aveau calitatea de supugi ai fostului Inperiu Rus si care, la data de 28 iunie 1940, locuiau inci pe teritoriul Basarabiei, precum Si copiii lor, indifer.ent claci plnd la data de 28 iunie 1940 aveau sau nll ca-

litatea de supllli romani, se consicleri repr-rqi in

83

(lreptlrrile cle cegrteni sovietici, cr-r incepere cle la clata cle 28 iunie 1940. 2. Perso:rne1e, dintre locuitorii perirzrnen(i ai Basarabiei, care, la data de 7 noiembrie 1917, aveau calitatea cle supugi ai fostului L-nperiu Rus, clar care, h data cle'28 iunie 1940, nu locuiau pe teritoriul Basarabiei qi care temporar se Saiisealr dincolo de frontier-ele URSS-ului, sunt obligate, pXni la data de 1 iunie a.c., sal se inscrie la reprezentantele URSS-ului ca ceteteni so\.ietici, fie prezentindn-se personal, fie trimitand prin pogti declaralia speciali, cu anexarea pagaportului sau actelor care dovedesc identitatea petilionarului $i faptul locuirii permanente in Basambia. 3. Prevederile de mai sus nu se extind asupra persoanelor menlionate la art.1 9i 2, care, pand l^ 28 iunie 1940, dobnndiseri orice alta cetefenie sheina, precum nici persoanelor care au pierdut cetilenia sovietica prin Decretul Comitetului superior central executiv si al Comitetului sovietic al poporului pentm Republicile Sovietice Federlrtive Socialiste Ruse, din 15 decembrie 1921. 4. Toate persoanele care, la dala de 28 iunie 1940 locuiau pe teritoriul Bucovinei de Nord, cu excepfia streinilor gi persoanelor care, ulterior datei de 28 rtnie 1940, all fost evacuate in Rom2nia, precum $i cu exceplia persoanelor care au pierdut cetelenia prin Decretul Comitetului superior central executiY si al Comitetullli sovietic al popolului pentru Replra4

bliciie Sovietice Feclerzrtir-e Soc-ialiste Ruse. clin 15 clecernb|ie 1921, snnt recunoscute cx cetateni ai URSS-ului, incepXncl cu data de 28 iunie 1940. 5. Persoanele care s-au inapoiat clin Rom2nia in Basarabia si Bucor.ina de Norcl, ulterior datei de 28 iunie 1940, confonr inlelegerii clintre autoritilile sovietice fi romnne, dobXnclesc cetitenia solietici din momentul inapoiedi 1or. In modul ar;rtzlt la punctul A din prezentul ordin circular, urmeazi s:.r fie inregistrati toti cetd(enii URSS afldtor-i in Rom2nia, care au venit in Romlnia clupi 22 iunie 1941, indiferent din ce parte a teritol.ir-rlui URSS sunt Yeniti, cu excepfia cetdqenilor romAni care sllnt in cur;s cle transferare sau au fost transferati in Romania de citre Guvernul URSS, incep2nd din aprilie 104 j. Nu vor fi inregistrati cetatenii sovietici ce se gesesc in serviciul institr-ltiilor de stat sovietice, colaboratorii Comisiei Aliate de Control qi militarii din unitI{ile Fi seniciile armzrtei rogii. C, Persoanele care s-au evacuat din Basarabia in Romania, ?ntre 28 iunie 7940 - 22 iunie 1941, vor fi inregistrate tot dupa nonnele de la punctul A, dar in liste separate. D. in sfirgit, qi numai ?n scop cle evidenqi admi, nistrativi, se va intocmi, tot potrivit nonnelor de la puncnrl A, o r treil listd, in care tor fi llecrrte toatc persoanele evacuate din Bucovina cle Nord in Romlnia, intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1,941.

feluri de liste, sLrsat.nintite. r.or.fi centralizate pe prefecturi gi recl:.Lctate in cete patru exelrplare, din care unul se r.a pirstra ln arhir.a prei'ecturii, clou:l r.or fi remise clir-ect irnputer.nicirilor locali ai Comi.siunii Aliate de Control 1;i r,rltimul va fi trin.ri.s Comisunii Romane pentnl aplicarea armistitiului. In sensul acestor instrllctiuni, aleru onoarea 2l \.,r rugr sri bincr oiti :r clt dispozitirrni l)enrnr inrocrnir.ea tabelelor de citre Depzu'Lrfirentul Dr.s. gi cle citr.e toate institr-rlilrnile clin capitali penclinte de Departainentul Dvs. $i inaintarea lor, pAni la tennenul fixnt, la &Iinisterr-rl Afacerilor Interne, cnnoscAnd ci pentru toate provinciile tabelele vor fi intoctltite de prefecturile de judete. Dispozitiunile de fatd, cme sunr definitive, inloclliesc pe cele anterioare, date ?n aceeasi materie.
Cerle trei

ARHIEP]SCOPIA BUCURESTILOR CERE PROTO. IEREILOR, N,TANASTIRILOR S] SCHITURILOR DIN -IURISDICTIA EI TAtsELE CU CETATENII SOVIETICI

Citre protoierei, ministlri

Ei

schituri

28 nai 1945 Bucureqti

SUBDIRECTOR GENERAL,
(SS) Indescifrabil

venit clin URSS in Rorninia, sub orice fonni, dupi 22 tunie 7947. B. Persoanele originare din Basarabia gi Bucot'inzr de Nord, care locuiau in acele teritorii la data de 28 iunie 1940 Ei au venit in Romania dupi aceastd dati si sunt considerate cetdteni so\rietici de Corrrisia Aliati de Control. C. Persoanele care s-au evacuat din Basarabia 9i Bucovina de Norcl in RornXnia, lntre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1.941. Tabloruile Yor a1'ea urmitoarele rubrici: nr. crt., numele pi prenumele, gradul, unde funclioneazi in prezent Fi obsen a!ii. De neexecutarea la tirnp rimnneli direct rispunzatori.
37 n:pj. 1945
$EFUL BIROULUI NI.O.N.T.. (SS) Inclescifrabil

Potrir.it ordinului circular primit cle la Ministerul Cultelor, inaintati imediat pdn culiet in triplu exemplar, tablouri de personaltrl bisericesc si aclminisrati\ . rlupi curn se rnerrlioneazi mai jos: A. Cetatenii sot'ietici de la Est de Nistru, care au

A'TANASTIREA cERNrcA iNelNrnazA ARHrEprsCOPIEI BUCURESTILOR UN TABEL CU CETATENII SO\4ETICI AT ATI iN ACEASTA A,IANASTIRE

TABEL CU CETATENN SOVIETIC] DE LA EST DE NISTRU, VENITI DIN URSS, DUPA 22 IUNIE J9J1, CARE SE AFLA iI T'NEZCXT iN MANASTIRE{ CER\ICA

inalt Prea Sfinqite,

Urmare adresei Biroului M.O.N.T. al Adriepiscopiei Bucuregtilor, cu smerenie inaintim aliturat un tablou, in triplu exemplar, cu cetdlenii sovietici de la Est^de Nistru, veniti din URSS, dupd 22 \nie 'J.94L. In ce prive;te persoane din Basarabia qi Bucovina de Nord, venite in Rom2nia dupra 28 iunie 1940, nu avern ?n menestire.

- protoiereu - preot - cirlugdrili * cilugdriqd Lidta Zi'Iberkrern 4. 5. Teodosia Zilberkrein - cilugirili 6. Evdokia CiubaroYa - cAlugeriti
Se certificd de noi, STARET,

1. Ioan Kr"rligl-rin 2. Ioan Dunai 3. Paraskeva Sinkarenko

Al inalt Prea Sfinliei Voastre,

cu plecata metanie,

ARHIM- PARTTNIE

J runle 194)

STARET,

ARHIM. PARTENIE

PITOTOIERETJL IOAI\-. KIILiGHIN CERE. iN DOTIA II\NDURI. P{]RI \RHL-LI.I \lcoDITI sA FIE PRIIIlT DEFINTTIV iN oesree T4ANASTIRII cERNICA

inalr Prea Sfinrire Stdpene,

Ati llineroit sir aprobati statornicirea mea la SfXnta N4en'i.stire Cernica ln noiembrie 1!.i1. Tinind seamir cle \-lt'sta mea inaintati gi de cettificatele mele neclicale , chiar ale alrtorit;itilor sovietice, pini in prezent, toate comisiile nrixte de rer.izuire la care cu regularitate nr-am infetisat, au pre|:ngit gederea mezi in tafi. Eu, insi, as dori mai mult decit o sirrrpli prelungire. Pentru aranjarea situaliei ltlele fald cle autorititile sovietice, cu adnnci srnerenie, Vi rog, inalt Prea Sfintite Stipane, si binevoili a intenreni locului in Jrept. cr se-mi pot sfir;i zilele in ntinestire. De la vdrsta de 18 ani am pdrisit casa p?irinteasci, pentn"r a imbritiga viata duhovniceasci, \'iefuind in Nlinistirea Optina, sub conducerea staretilor succcsori ei lui Paisie Velicikorski. in .rceersi \-irrri (lul)ovniceJsl a; dorj ba-rni fet.tl]in zilele ce mi-au rimas de trait. Aceasta cu atat mai mlllt cd am va$ta de 61 de ani ;i sufdr de mai multe boale: brongiti cronicir si astmi, epuizarea sistemului nen,os, boali de inirni,
91

inalt Pree Sfinlite,

nic eplllrial ir RosLor si clrrlror nicul personlLl al iPS l\,lirropolir Nicolae ai Rosrovului, de cloi ani slrnt in Sfanta lvlendstire Cernica, cu aprobarea inalt Prea Sfinliei Voastre. Cu adinci smerenie, vin a vd mga, ingicluit si.-rni fie, a-mi sfar$i restul zilelor in acest sfint lacag. De la r.drsta de 18 ani am triit in menistire (Optina) si tot in minastire doresc si mor. Acum, la
..lrrhc.,r

Sultsentnarul, preor celib?rrar Ioan Kulighin, fost

varsta mea de aproape 61 de ani, inleleg sa mi fi_rez definitiv in Sfenta Mdnestire Cernica gi si rnl supun t utLr ror indrtoririlor c.ilLrgiresri. Cu adinci smerenie, Vd rog, inalt prea Sfintite

Stipane, se incuviintati statornicirea rnea clefinitivi printre calugirii Sfintei N,lenistiri Cernica.

Al inalt Prea Sfintiei Voastre, prea supus si pret plecat fiu sufletesc, 7 ranntlre 7916 Protoiereu X4inastirea Cernica IOAN KI-,'I,IGHIN
90

xnemie, hernie, umflarea picioarelor, cedzl ce-rri procluce continui clureri de cap.

7l itnuarie

Sfintiei Voastre, prea slrpus Si prea plecxt fiu sufletesc,

Pr-ea

Al inalt

ARHIMANDRITUL PARTENIE, STARETUL

IVIA-

1946

tr'Iin:istireaCernica Protoiereu IOANKIJIJGHIN

NASTIRII CERNICA, RECOIVIANDA PRIMIREA DEFI. NITIVA A PROTOIEREULUI IOAN KUL1GHIN iN OB$TEA ACESTEI IVI,\NASTIRI
Se constata de

noi, starelul acestei sfinte minis-

liri, cJ protoiereul toan KLrlighin esre refugiat din pirlile URSS-trlui, in aceaste sfanta ministire, de
aprozrpe

doi ani de zile.

E un orn cu adnncd agezare sufleteascd, sllplls, as-

cultitor gi cu rnulte inclinari pentnr viata singuratice. De aceea, suntem de pirere, daci se poate, sd i se lndeplineascd dorinfa de a fi primit definitiv printre vieEuitorii acestui sf2nt licag, unde si.-$i petreace restul zilelor 9i ni.ddjduim ci aprecierile noastre nlr vor fi dezminlite, mai ales la o vdrsti aga de inainate.
72 iansaie 1946
Nldn,rstirea Cernica
STARET,

ARHIM. PARTEI\IIE

ARHIEPISCOPIA BUCT]RESTILOR COA,JUNICA STARETULUI I\,{ANiSTI RN CERNICA APROBAREA PATRIARHULUI NICOD]I\,I PENTRU PITIA,IIREA DEFINITI\A A PROTOIEREULIJI IOAN I{ULIGH]N iN OtsSTEA ACELEI lGNASTIRI

iN rrBnnretn A pREoruLUI IoAN

Dornnule Preqeclinte,

PATRIARHUL NICODIX,I SOLICITA PRE$EDINT]EI CONSILIULUI DE A,IINI$TR] SA INTERVINA PE LAN_ GA AUTORITATILE SOV]ETICE PENTRU PUNEREA

I(uLicHIN

Sriretiei Slinrei Nlinistili Cern

ic:r.

Ni se prezinti o cerere pe care o socotim intemeiatai Fi dreapta:

Vi se face cunosclrt, spre cele le5;ale, ci ln urna petitiei Prea Cucernicului Preot Ioan Kulighin gi potrivit recomanderii Prea Cu\-iogiei Voastre, ips patriarh Nicodim a binevoit sd aprobe incirinor.ier-ea clefinitive in acea sfXnti manistire a Prea Cucernicului Preot Ioan Kulighin, fost duhovnic eparhial la Rostov79 ianuarie 1946 BucureSti
CONSILIER REFERENT,

Preotul loan Kuligh.in, niscut in comuna Zadonsk,

in

anr-rl 1885, qi venit in RornXnia in anul 1!4J,inurr.na cererii ce ne-a adresat, a fost inchinoviat in Sf.

X'l'inistire Cernica, jud. Ilfov, de unde s-a prezentat in fala Comisiei Centrale mixte, ori de cAte ori a fost
chemat.

(ss) Indescifrabil

in fala acestei situatii, avem onoarea a Ve rimite alaturat actele prilritoare la situalia pdrinteh"li Ioan I(uligl-rin, cu rugemintea de a fi indrep{ate autoriteli1or sovietice, pentru dreapta lui judecatd. Prin.rili, VI rugim, Domnule Pfeseclinte, '.tsigurarea deosebitei noastre consideratiuni $i arhiereqti binecrrvAntiri.
13 .:n:uarie 794f Bucuregti

Patriarhul Rornlniei

MCODIM

PRESEDINTIA CONSILIULUI DE A,IINI$TRI INTER\]NE LA CO]\IISIA ALIATA DE CONTROL DIN

Avind in leclere cele cle mai sus, r.i inaintim elir, (onie. :rarele ill (iLLtz,l. pre(Lll]) ..i celttclr preotu[ri kran I(r,rliel]in, ruginclu-r'a s?i binevoiri a clispune cele de cr-n-iinqi gi a ne comunica hotirirezr
{ rri.t. :n
l)
Ll

TULUI IOA\ KULIGHIN

Cdtt c CoDrisio

ROiVIANIA PENTRU DREAPTA JUDECATA

PREO.

n-rne

a\.oastLi

COj\,IISAR

GENEMI

Al

GLn/ERNI.,'LUI

Aliata da Control

PENTRU LEGATURI CU CONIISIA

inalt Prer Sfinrix Sa Nicodirn. patriurhrrl Ronraniei, ne-a trimis cererea preotuhri Ioan Kulighin, care ne aduce la cunogtinti urmdtoarele: Niscut in comuna Zadonsk-U.R.S.S., in anul 1885, a venit in Rom2nia in an:lil 1.943 9i, in urma cererii sale, a fost inchinoviat in Sf. Mlnestire Cernica, jud. Ilfov, unde a gi ri.mas pnni in ziua de 6 octombfie 1946, cind a fost ridicat de alrtoritdlile romanegti si predar a utoritd!ilor sovietice. Susnumitul preot declare ci, fiind bitrin, doreste si triiascd restul vielii in Sf. Manlstire Cernica 9i soliciti aprobarea necesari pentru a putea ramane mai depane pe teritoriul rominesc. Transmigi.ndu-ne cererea, inalt prea Sfintia Sa patriarhul Ron-r2niei ne ftimite, totodatd, actele din care rezulti cA. preotul Ioan Kulighin a fost intr-adevir inchinoviat in Sf. Minirstire Cernica, cu rugamintea de a fi indreptate autoritdlilor sovietice, pentru dreapta lui judecati.
96

ALI,\TA DE CONTROL, (ss) Inclescifrabil

1

t-

febtttatie 7)17
Bucure$ti

CONSILIER,

(ss) Indescifrabil

CO1IIISIA ALIATA DE CONTROL

REPATR] ERI

DIN ROMA\h, FACE CUNOSCUT CA NI.- OBIECTEAZA CA CETATEANUL IOAN KULIGHIN SA OBTINA CETATENIA RONLANA Domnului Pre;edinte al Comisiei Rom.dne de legdtttrii cu Comisia Aliatd de Control
Avem onoarea a vd. aduce la cunogtinld ci noi nu obiectim ca cetiteanul Kul?ghin ioan, care in prezent se afli la lvldndstirea Cernica. si obtind ce_ dtenia romana. Urmeaze. ca preotul Kulighh si lacd toate formele de trecere Ia cetatenia romane prin Legalia Rusd din
SEFUL SERVICIULUl

SERVICIUL DE

ADDENDA

Rom2nia.

29 manle

19+-t Bucureqti

DE REPATRIERT DtN ROMANIA, (ss) Indescifrabil

lui lorn Kulighin de e rdmine cleFinirir" in'obsrea Manastirii Cernica. El a fost condarrrnat cle tribunalul sovietic la zece ani temnile grea, pentru trddare cle parrie, si expedilr pe reritorirrl U.R.S.S. inca de la sflrsitul lunii ianuarie 1947

Nota: Esle un raspuns diplomeric 5i tardiv pentru ci, rn tapl. nu s-a tinul seame de actele prezentate de euroritatile rornanestisi. mri ales. de dorinra preotu_

CUVANTUL TE STAA4ENTAR CATRE UCENICI AL PARINTELUI IOAN CEL STRAIN iN veRSruruee LUr ALEXANDRU \TTRoNESCU Ptlrinteb loan, plec6.nd clintre noL a lisat acest Cuvant al Pirintelui Ioan citre ucenicii

sii

Mulgumire Domnului Care, in chipul acesta, a bineoit calre noj, penlru a intiri in chip terneinic min(ea gi inimile noastre in fapta unirii nemijlocite a sufletelor cu Domnul gi pentru ca si nu slibeasce credin!a voastre in Pronia qea dumnezeiascd a Lui, precum nici in ,,strdinul" Siu pe care voi l-ai aflat, intr-un chip neinleles, pe calea care este aceea a mantuirii sufletelor Lui. Cu ajutorul hri Dumnezeu, vd. voi attrta vor:i, deocamdate numai amintindu-vi pe scllfi, cateva semne gi clipe rdzlege Fi cat se poate stre^lata cura prin tnlcul scrisului. Va mefiurisesc cu terie despre lucrarea Proniei lui Dumnezeu care s-a sevargit gi se sevargegte cu mine, cXt ;i despre implinirea milelor Sale dumnezeiegti care se revarsi asupra noastre, a tuturor acestora, cat qi asupra tuturor acelora pe care Domnul incd ii va alege, pe cei nepetrunse 9i in chipuri aqa de deose\

i01

bite, ca clrepr r,rneltele Sele, spre slar.a SthntulLri Nllme

al

SrLu.

Fer iciti sr,rnt cei cdre nu s,au r-urcul lostru pdrinte si cir:hovnic,

trinis". Nu ell, ca fdptr"Lri, am ceva deosehit, fiind orl cr-r insugiri ale firii gi cu toare lipsurile ei, ci r.oia lui Dunrnezeu, crlre este rlinunati. Voia lui Dumnezeu m-a irles dincolo cle vrednicie; ezt ma cilduzeqte gi ea sal'i5luiegre in mine, robul Sdu. incir de pe cincl eram tin;ir, dumnezeiasca lucrare a Proniei a ar.ut bunivoire fati de inima rnea gi, pe calea mnntuirii rnele, m-a diruit cu binecuvintarea hrrici. cea dati prin mo$tenire. X4-a diruit, de asefilenea, cu un indrurndtor duhovnicesc sub har gi czue avea o mare triire. $i iardsi m-a diruit de-a dreptul cu sprijinul Siu haric prea inqelept gi foafie tare, pe aceasti cale a pribegiei mele spirituale. Despre aceasta v-am !-orbit prin cuvXnt viu de mai nrulte ori si cu enrinunt. si inci va |oi mai lrrdtl. .,lata, noi inca multe 1'om grii gi nu vom xjunge, dar sfnrsitr-rl cur.intelor noastre este Domnr-rl intnr toate"; aFa vorbefte, ca pentfti acestea, Fiul lui Sirah
Cartea lntetepcitrnii \43, Ji r. Si xdaugd arar de nilnerit: ..Prean)irindu-L. noi ce vom pLrtea l Cu nepulinla lnea. punrrea ii voi rnulltrmi ci. pe scara de suirc a propigirii cluhovnicegti, El ni-a dat, de amtea ori, adeveriri gi interiri de har atXt cle puter.

incloit cie mine, sicare nir afln *striin

in

nice.
142

l)a, precum zice impiratr,rl prooroc Solomon, ,,inlui Dumnezeu este nrai fi'un-roasir clecXt soalele 9i clecXt orlnduirea stelelor; daci o pui alituli cn lumina, o intrece" Qn\el.7,2D. Dar prin cei slabi Si ne$tiuti lucreazii puterea Sa. ,,Cat de mAre[ este numele Ti.u, Doamne", zice Psallnistlrl. ,,Prin gura nepdcepufilor', prin gura copiilor .si a pruncilor-care sug ai sivir'sit Tr-r lauda gi puterea Ta' (Ps.8, 1-2). A$a rn-a ddruit Dolr.rnul cu ceea ce se nurnegte ,,inmAnarea harici a unei mo$teniri cluhovnicegti", precurl qi cu incredinlarea conducerii spre lnantuire a sufletelor oarlenilor. intorcindu-md inapoi si vid intinderea strebituta, eu fiind cilatorul care umbla de 54 de ani prin aceaste Yiale, vdd cum Domnul s-a gribit, dintnr inceput, prin alegerea Sa dunmezeiascA, sI toarne in inima mea tnn'ird o nebiruitl dragoste de foc citre El. Binecuvintez pre Donrnul, cA El s-a grAbit si umple liuntrul meu, 9i cu milele Sale cele ne;rdite si ma covargeascd. M-am smerit intlx plinitatea acestor daruri care sllnt mai presus de toate bunitdlile pirnante$ri si pe care Iurnea Si mintea omencxsca nu le pot pdtrunde. Binecu\.an-tez pre Domnul ci, din anii cei dintii, nr-a dus prin ciile Sale cele tainice pini,la izttoarele nesecate din care se revarsi cu in.rbelgugae l-rarul gi pe care le pdzeau Plringii in sihdstrii, in munli gi in unghere ne$tiute.
tclepciLlne2l
103

Binccur-intez pre l)omnul Cere. clin pragul flab;i ratiei, a facut -sir sc topeasca l;r un ktc. in iltciperea inirlii rtrele tinere, l:elsr,rgul darurilor. dir.r c.!r-e si acum triiesc Si rni ?nnoiesc gi pe car-e suf-erintele si trunchiatul cLum al vietii rnele totu$i nu l-zru pierclut, ci 1-au pastrat cu g|ija si clr te nil, carutancl si nuJ inpr:gineze. Ci inc:l, cluhor.nice5te vorbind, pot mirturisi in clrip nein;elat c:r ;i eu, .smedtul, pe darul cel aderrir:rt il Proniei, clincokr cle slibiciunea mea, i-am ficrit impirti$it multora clintr-e acei care, in chip sincel I-atL cir-rtat. Da, El singur S-a impdrtisit pe Sine, totdeauna, tutulor acelor cilitod ai cilzitoriei noastre pinantegti, pe care Domnul i-a adus pe felurite carari ale vielii lor obisnuite, pentru potolirea setei lor sufletegti. Setea Duhului este necovargiti 9i prin nimic nu se poate umple, iar Darul Lui, cu cXt se revarsi, cu atat mai mult cregte gi umple. Aga este I Fie mila lui Dumnezeu si harul Domnului nostfti Iislrs Hristos cu \.oi toti ! Amin.
gecl a1

ALEXANDRU MIRONESCU

lixrArNrrue NrEA cu
... Am sir tele loan.

pARTNTELE IoANI

\ii

povestesc iLctLrl lntilnireur cr-t Piuin-

Ioan, Pdrintele ccl Strdin

intr-o duninic;i alrl plecat la Cer-nica, la Nlanistirc, nnde rlai fusesem de vleo doud-trei ori, ca sa iegirn clin vuietul 5i din iamarocrtl oragului. Eram trei: Parintele Benedict (Ghir-r$), Sanclu Tudor ;i eu. Doream si vedem un prieten, pe care insi nu l-arn intalnit, ceea ce, intr-o oarecare misurl, ne-a incurcat socoteala noastrA de acasa. Am fost Ia slujbi (nu culll.zl era sdrbitoarea Pogor2rii Duhului Sflnt ?), am mancat, am stat de \.or:be. rm citit impleuni. rm r izirar din nou Parrciisul, Biserica cea mare, dirXmati de cutrernur... La un moment dat; stlteam in cun-rpene: sd lrmi zd.bovim sau sa piecam? Era frumos, dar in curind sc inscra gi drurnul spre casl ntr era chiar atit de ugor. insolitorr,rl nostru, un tanir qi inimos cilllgir, Pdrintele Nicodirn (Bujor) - care isi luase intirnpliror srrcinrr cle glzcli si care ne frilnise. spre mirrrel mea uimita, ca gi curn ne cunostea de la intemeieree lumii, cleqi eu nu-l r.dzusem niciodati pini acltrn -, r-irzinclu-ne mai mnlt aplecati spre plecare. ne-a splrs, clr o inflexi'Lrne cle neinitat in glas: ,,Haicleqi
10i

:|rrnc:r -rlrsollrl ninti,.. O cliP-i

c)chi

sri-l \ ccleri $i pe P;jrintele Ioan !... Irr.opuncrea nLr ne

lngroP:lf lol ia Cernicx). csrc, fie cit al putut inte_ lege, si lLrngri si bogrrj in ereni,,r"rrre. rlinir.e crlcpe unele ie-atn cllnoscLrt intimplJtor.sj clc care iDri este inca sLrfletul plirr de entotie. poverte:r :lceastar o \-:r scrie, poate, unul clin noi, cel care o stie nai in amAnunt. Pirinrele Ioan, duhovnicul &litropolitului, venea toclrrai de la atat de vestita Nlindstiie Optina pustina, pe unde candva trecuse Dostoievski gi citre care. dacd nr-r mi insel. fugise Tolsroi. rnort insd pe crrum. rn gtrx Astapo\ o. L_a xdlls olre DumnezeLr p,e Ioan tocmai aici, de de departe, ca ^Pirintele ^tat si il intalninl ? Oricit de prezumtioasd sall de abra_ cadabranti ar pirea cuir.a aceastd intrebare, mi_e greu s-o elirnin clin rnintea-mi nepriceputi gi covnr_ qitd Llneori de at2tea curioase intimpliri I in orice caz, noi aveam rnare nevoie de el, de un incercat gi mare duhovnic, a\.ea1n mare nevoie chiar de el, cici tocmai el purta rdspunsurile vii la o seami cle intre_ biri qi preocupdri care cleveniserd ale noastre. intr-un clrip cr-r deoselrire serios. Dup,i ce, intr-o searna cle int2lniri de neuitat, pirintele loan ne-a spus gi ne_a
106

cllnoa$telt1 5i pe Pirintele Ioan. Povestex P:irintelui Ioan Kuligl.rin, czilugdr clin str_ ita N,Iitropolitului Rostor.uh-ri (silirsluit la -Cer.nica o drt:l cu r(.tr.lsereJ trllpelor r.o:linesti. azi tleced;rr si

(.qreeri (lin unlrl pe nltul si ne-ant i;teles, fiiri cur.inte, s:il

c_.rnr

inlita.lt Lrnele lr-rcr uli esenqiale pe care nll clecl ctl ni ie-;u mai ti putlrt comllnica 5i inr.ila altciner.zr pe lrrnre, a plecat; adici, ?ntr--o zi, a fbst dclicat cle r.ugi. r:i, pit cle rr,rsi. $i dus a fost, sirmanul $i enignariclrl strdin, pe clrr,rrnul cir,rdatelor- prilregii ale acestoL vret.nuri cle apocalipsir, cind anun.fte taine :rle vietii crcitine sur)t.scrn:inate in chipuli cUrn ltu sc poxre nri{i ( irr(lat( l lnlr-:idetir. strilnii si plofunrl tLrlllr-r:ritoare sunt aceste intilniri, drumurile ace-scea ale unor lneteorili care se intalnesc in taina necupr.inselor spafii Si a nesfArgitelor veEnicii I La Nl:lnestkea Cer-r-rica, Pirintele Ioan stirtea intr-o chilie cam pirdginiti $i cam la o parte, nu cu cinstea mr-rsafiriior de crre re remi sau ai ner oie, ci in concligia acelora de care mai degrabi - fie qi cu frica cle Dun.mezeu - ai dori si te descotorosesti. Dacd arn putea fi destul de aged cu mintea $i cu irjima sd ne ddm searna totdeauna cu cine stlm cle r.orbi $i care este mesajul pentru noi... in chilia Pirintelui Ioan, c2nd anl intrat, intXi rn-a izbit iconostasul, grija qi ordinea pe czre o kadra,; apoi, un om, un birbat, un tanir cam in vnrstd de treizeci qi trei. de ani, blond, cu ochi albastri lurninosi si intrebitori, ptutind o mustall blajini, imbracat sirnplu, cu o bluzi, ca un muncitor sau ca un stltdent (nr,r Etiam sd spun) 9i care, in picioare stincl gi cam dupd usa, thea rnninile pe piept a$a cum le gin uneori gcolarii in banci, la lecEiile mai deosebite. Omul acesta - fratele Leonte, cum i-atn spus noi mai
I07

rirzilr. c:lre si el a plecat rpoi pe urnele Piuintelui IOen - rni-e retinut tlenti?l nur.rLiiclecit. rlai tnult chial clecirt Pruintele loan c:Lrc scn.r:lna. in clefinitir,, cu toti carluglifii. dar cu caLe, totusi. n-am interzixt sir-nri clar: searna, c;I[igr'Lrii ceilalti nu sentdnau. \s \.r(il sj |i rorlres. rlesp|e L)erttr,nii :t\estiJ clt toat:j si1npatit cle care sLlnt in stare, szj r':i r.orltesc clin loat:i inima, cu clrzrgoste. cU o clragoste.pe care n-am incercat-o decit pentru cltir.'a oarneni pe c:rre i-am pretuit, clupi priceperea ruea, clrept extraordinari. Si iatar c;i sir.rt o impiedicare la gir.rclnl ci n-an.r s,l $tiu si vorbesc cum treltuie ca sd inteleieti cli exa,
gerarea obignuiti la povestirea .,anrintirilor", banalul sentimentirlisnl, aici nu-$i afld locul. Dimpotrivd, sunt doninat de clarit.itile unei gratitudini din c;rre nu lipse;te fiorul unui - cum se-i spun, Doanme ? unui singular destin ! Cum si evoc eu - este oare cLl putinli a o face ? - aceasti intalnire care este mai mult, cu rnult r.r.ni mult decit o simpli intalnire I Mai cu osebire, acum, cloresc si yorbesc despre;rcest frate Leonte, cici prilejul nLr se va mai oferi sa \rorlrirn clespre cl. rcest nedrellarlit ul olmenilor si ll conciitiilor sociale. $i poate spun o prostie, slrb acest conventional suspin, dar nu este cleloc exclus ca fratele leonte, intre noi, si fi fost fericitul, fericitul Le, onte I CAci cine, in afari cle Dumnezeu, poate cunoaste r2ilunchii omului ? ! Cincl flatele Leonte a inceput sir tracluci ceea ce Pirrintele lo2rn - cu o intuitie (poate cu o rlai inainI ofJ

tc-r'eclere) crle n-a incetxl sit r.tc uimcasciL - a prins si ne spuni aproepe nr.rrraiclecit ce atl intrat in chi-

lia lui, firri nici o altl fblrnalitete ban:Lli;i plealabilli, zrm avtrt inpresia ci tirluraciul. trle ciit'ui tt.tiini eteu zrsplc, muncite, trel:uie sri aibit cel pr.rlin stuclii cle tr-crlogir'. drtc.'t nlr si dq l-ilo>ol-ic. 5i !il cillc.:ti< ,.e I itrege salr curioase ir.r.rprejurari l-au lruncat la peliferia vietii. Toata fiinta sa er:r intr-LLn lini9tit dar concentrat efort dnholnicesc de a tracluce, cn ficlelitate absoluti, cu o rigoare 9i o fetroare clemne de ceezL ce ni se cclrnlrnica, firi sa schinbe sau si cillnteirscti vleo ioti. Erur o infliclrare concentratar, o degtepticiune atat de neasteptati qi deosebiti, o plrtere de a transmite nu nLrflai un confinlrt propoztional, dar Si atmosfera duhovniceasci imdiati de cel care ne vorbea tar, cu o nuanlatA frazate, cu accente vigllroase, dar de o negreid blandele, care nu incetau sd mi Lli measci gi se ridice registrul sensibilita[ii 9i a1 infeiegerii mele. imi vine sd cred cI intahirea aceasta cu Parintele Ioan poate n-ar fi rodit chiar dintr-o dati, chiar de la inceput, daci ar fi lipsit fratele Leonte, fi.ri r.nijlocire'a lui Leonte, a incfedibiluh,ri liicitug - c';ci Leonte era licitug I Ce seriozitate, cita limpezime de expresie, ce vioiciune grari, ce sarbitoreasci incandescenti care nu s-au clezn'rinqit nici atunci, nici in tot tirrrprrl cit,t fosl cLr noilNu nitrnrri .i aceste cu rotul qi cu totul cleosebite gi cle tot re rarcabile insugiri nlr all scdzlrt, dar s-au accentuat ir.r admiratia ;i in
r09

lnir.uell ntea I llram liter almente uimit cii, printr-ull intermecliar ntuncitot se putea reaiiza o:rtit cle inaltl
comuniune. Dar, in detinitir', de ce si ne mirirm ? Cu pescarii cle arcun clou;i nrii cle ani nu s-a inteltrplzrt ce\'? aseminitor ? Duhul sufld nnde lrea l Var rog sar inchir-rati, in taina ctrgetului Vostftr, un gind qi pentr-u ace$ ranir exceptional (excepqional, pentru ci poate gXndurile se impleticesc gi ele unele ?n altele; clar Leonte, in marea lui sr.nerenie, nu le r.r.rzri:rr:ea clecit pe ale Pirintehri loan), ca s-i-l ajunge acolo unde o fi, si-i fie de folos, crici si noud r.nare bucurie ne-a ficut l Pirinrele Ioan. cu un gesl cllre err mereu o vilauroasi binecur'lntare, dati cu o mini mare cu degete lungi, ne-a vorbit firi intrerupere citeva ceasuri numzri despre ce dorea mintea gi sufletul nostru. Vedeti, despre Leonte am putr-tt se va spun ci era Lln om exceplional, iar aprecierea simt cal i se potrivegte cle minltne. N-af putea si spun acelagi lucru despr-e Pirintele Ioan, cici nu i s-ar potrivi exact. Pirintele Ioan era mai mult clecit atXt: era o personalitate, o mare personalitate duhovniceascl Avea un contur fern, o identitate inconfundabill, un puternir sigiliu spiritLul. un sril rclecval irrrpjrtisirii unor. experienfe alese ii pentru noi necunosct-lte. Aceste insugiri deosebitoare puteau fi deslugite in toete amdnuntele felului sdu de a fi: in vorbd, in mers, in m:rniera de a sta, de a asculta. Totul r.orbea clespre
1r0

in

o prezenti cu totul cleosebiti. Stilul t ra cornlllet afiiculat, fir;i si fie insir afiificios sau ciutat. Forma .iceasta erit mdnu-sa potrivit:i unui foncl de o imensi l)ogatie si rigo:rr-e. Se cunostea cir r.enea clintr o cas;l tral e. Desigur, intAlnirea erx, pentrlt mine, cLl totul r]ouir; am realizat aceasti noutate, clar rnrLlte luirurj, ?n aminunt gi cu clatritate, nu le-an inteles clecat dupai un oelrec2tre titrtp, cltfi.t ela si normai. De altfel, in repetate rincluri l,zrm supr,ts. intre noi, unei analize critice foafie ser.ere, 9i nu mzri stilr de cate ori arn confruntat inpresiile noastre, ca nu cumr.a si alunecim in vreo eroare, $tjind ci doar- Adevdr-r-rl va rezista unor asemenea confruntiri. N-a lipsit nici rlspdrul, cind unul dintre noi a socorit, pe buni clreptate, ce ceva se cere reexaminat cu o atentie sporitd .si cd dialogul controversat este necesar. Vreau sd spun prin aceast2 car rapofiurile dintre noi n-au fost nici o singuri clipi acelea ale r..reunui entuziasm facil sau ale vreunei naive subalternanqe, cu toati impfesia pllternici pe care ne-a proclus-o $i care nu nurnai ci nu s-a dezminqiL dar a crescut mereu. Erl evidenr qi normal ca noi sa ar.em mei nrulie informalii in cele lunegti cleclt pirintele loan; degi experienla Revolutiei il lnvatase o mLtltime de lucruri - cit ci4ile unei intregi biblioteci - iar.in pr! Vinfa \.ietii 9i a oamenilor, cunoa$terea rnersese pZind
profr,rnzirni.

111

In ceca ce m;r prireFte, r'irportirrile rnele cu Pirintcle loztn, raportlrrile mele intelioare, au lbst cXt se poate cle complexe: la un anumit moment trr-llLl asaltat toate nedurnelirile 5i toate indoielile. in forul ulcir int(-iol. intle:'ga problerrri x r.rg-lciunii inir)rij i fost pu.si snl: sennul lntreb:irii qi al reexaminirii, ficancl Lrn bilant licnros al situatiei. Nl-rlte pireri qi glncluri trigeau cle mine in toate pirtile: estc aceaste rugaciune inutili ? Este ea l;turalnici s:ru eretici ? Duce la sminteirlui ? Este prinejdioase !' V'rea e?I sii se substitllie unei imense bogilii spirituale ? N-a spns InsLrsr Hl j5to]: ..Lllncl \ r'ell sa va nl8:rtr. zrcetr Jsu: Tatal nostrri c?rre esti in cen-rri...". Rugiciunea Domneasci ce este ? Dar celelalte rugiciuni ? Dal rugdciunea, pur gi simplu ? $i ce s-a intnrlplat cu drept-credinciogii care nu au cunoscut rugaicilrnea inimii ? Oare rugiciunezr implici nigte condilii care pot fi enuntate lntr-o anume tehnici ? Nu este aici oare vreo sugestie piezigi, un afluent srein ? N-an sir mai in$ir iista intrebirilor gi a g2ndurilor care mi inr.adaseri, cale rnd b2ntuiau. NIai mult decat atat, indoiala subr.ninase gi increderea in cei cu care md intnlneam in fiecare zi; $i, evident, 9i in Pdrintele loen. Deci este lrr rnilloc \ reo sugestie, 1mi zicea1r, vreo iluzie, alirnentati de orgoliul de a iegi clin comun, de dorin[a ascunsi, obscura a Yfeunei originalitlti, cle iegirea din rinduri, de nu a nui fi czr toata lulrle,r ? I)acd tocmai istetimea noastri $i incli112

nllre.r pentlu cee..l cc socotim noi a fi hrcfuli sul.rtir-i -/ ne-:'ru intins o cursir intr-o zi chilr- na hotirrAsem si zrbancLonez orice incerraLe si orice efolt ir.t acea.stir direclie ;i sir particip l'.r tolt;r po\ estea asta nrifi]ai fomral, ca sirnplr-r obsen'ator. Erzrltl in situatia omuhri nuncit cle gincluri gi pornit intr-o alti dilecgie - si stiti car arunci apar alti inclici cle refrrctie, o prism:i care clefomre.rzi ceea ce r.edeai la inceput. Nu Stiu dac?i imi pierdlrsem libertatea interioara, clar este siglu-cir ea Sor jir. irr gindrrrile inti viscoleru p: in irrillrj. Am cilrtat si reconstitui psihologia fiecifliia separat, si justific eroarea pe care o preslrpuneam. Este inutil acun si mai refac procesul pe care l-am treit, cu intensitate gi suferinli, 9i toate inl'estilatiile pe care le-am intleprins. De cate ori n-am fost ?n viata mea Toma necredinciosul I in tdgiduirile mele, in suspiciunile n-rele n-am frers insi niciodati pina la anarlrie, p2ni la o desolidalizare neloiali; razmerila mea interioari nu era impotriva oamenilor, ci ir.npotrila posibilitatii de a aluneczr in eroare sau in facil. Crizr aceasta insd arn biruit-o bJu, in orice caz, arn depigit lnomentul acut; cici, evident, nLr toate clifi, cultigile s-au putut evapora dintr-o dati. ! Nu intrd un vr,rlcan asa, dintro data in ordinea lui. Treptlt-treptat, apele, viitr"rrile .:i-au intrat in albia 1or normalir; gi am infeles cii Pirintele Ioan este o personalitate care slLljeste o veche gi alrtenticli tradilie pe c:ue a in\.itat-o;i a pr?tcticat-o lntr-o rn,rnis113

tire cLr liatii clLrlt<lr-n iceasc;'r. :ts:i cutn lnulti (lilttre t.toi nici nrr ne' putem inchipui e\act. Nirnic clin ceea ce am auzit si ln-r invr'ltat cle la Pirrintelc Ioan lt-..rnt grisir rei tarzilr clezmingir de scrier-ile Slintilor pirinri - pe ciue ii cercetez rnereu. Dimpotr ili, ei nu au ficut ,-lcc:tf s.i con[irnrc \.lloilrc:r il\:.txrrrrii rii pc c:l.r ne-a trecut-o Pfu intele Ioan. $i acr:r.r.r n-ag r re:r sir r.r.rii a$ez in situatia Llnui $colar care se p1eliite$te.si spun;i frumos lecda .salr o lectie - pentru a astampira o indr.eptititi cr-rriozitate. D21cA oamenii pot fi extraordinari Fi pot starni crL Ll$urintzr, in fond, interesul nostru, lucrurile extraordinare sunt, dimpotri\.a, uneori atat de simple, inclt devin er,lraorclinar de greu cle infiptuit. De aifel, in chip paradoxal, tocmai lucrurile cele mai simple si cele mai fireqti - ce poate fi mai firesc omului declt o rugeciune ? - sunt gi cele mai greu de realizat. In orice caz, Pirintele Ioan este acela care m-a luat de mana gi mi-a aritat cum arati pirintele fiului sau: Iata, aceasta este calea care duce la inin.ra ta. Si mi-am dat o dati mai mult searna cd nu Etiincl pe de rost simfoniile lui Beethoven inl'eti si canti la vioari, ci lncepincl gi practicand litania aceea a celui nui banal solfegiu qi gan-ra celor Sapte note muzicale. P;irintele Ioan mi-a ardrat, in dreaptd rAnduinli, curn se primegte Si se tine arcugr-ll. Nici nu putea face mai mult. Durr aceasta era cheia qi inceputul ader.dratelor inteleseri. (Contuna Donntesti, 20-30
ctxLgztst

PARINTELE ROMAN BRAGA IISTORIA PARINTELUI IOAN KIILIGHIN]

... Oclati intl':lti h Antinr. Pirintele Bolclasiu si ci-r mine ar.n fost prin;i. Erarl :rcolo c2nd a r.enit Parintele Ioan Iiullghin, care a fost plor.iclential pentru miscarea Rr.rgrilui Aprins. El gtia rispnnsurile la intrebirrile fieciruia gi tot el ne-a dat Sbonticttl ca ltran:a
t.. .t.

in rrr rr retrJgerii arm;rtelor rotnine si germene din Rusia, iviitropolitul Nicolae al IIIlea al Rostovlr1tti, cu un grup de 30 de preogi $i cateva maici, s-atr refi.rgiat in Bucuregti, cerind ocrotirea Patriarhului
Nicodim. Acesta repartizeaza pe mirropolit gi pe preoli la mendstirea Cernica, iar pe maici Ia mindstirea
Pasi.rea.

1947)

intre preotii rusi err rrn cdlLrgir imbunititit. Pirintele Ioan I{ulighin, care trlise inainte de rer.olulie la mindstirea Valaam de pe Lacui Ladoga qi care era cluhoYnicul r\4itropolitului Nicoiae al IIIIea al Rostovr,rlui. Pzirintele Ioan a fost in tinerelea lui fi-ate gi nu cilugil la rndnistirea Valaat.r.r. in timpul rc\'oluliei, r1'lratele logii au intrat in rninistire $i au ucis pe toti ciilug;irii, insi pe flatii tineri, lntre care Si Parrintele loan, i-au scos cu silzr din mindstire, ca szi lucr.eze
115

corlLlnisrn. i)ir-intele lo:rn ne-:r pofestit h Anrim cLul s a petlccLli acel m;lcel. Cincl arnr:rtele ro,sii s-'.ru apropilt cle nin;istire. staretul 2r porLrncit tLrtlrror c;L|,rgiuiJor Oi flatilol sir ir-rtle in chiliile lor, s:i ingenuncheze 5i sI se |oege. Dupir po\.e-stirilc- Pir-intehri Ioan, solcialii ru intrat in fieclre chilie gi au intrebat cinc e citlurziir', cine r.r-e'l s;-r pz'rr;i-se;rscir c-.ih,rg:iria, cine este frate. Pe calug'ilii care au refuzat sir pirziseasc-t cllugari;r. si aceFti;r au fost cle fapt majoritate!r, i-au onorat cir topoarele. lln rnicel de neclescris Pe fratii care nu er:Lu tllnsi, i-zrll trimis la casele lor. Fratele loan, ca sii i se piarcld urma, a plecat clin acea Tebaidi a Rusiei cat mai la sud, tocmai jos la Rosto\., $i acolo l-a cunoscut pe Yiitorul Nlitropolit Nicolae, intrAnd sub ascultarea lui. A fost ficut preot gi trimis, dupd ce a trecut primul vai al revoluliei, la nifte sate mici, unde oamenii ar.eau nevoie de preoti, cdci prea rnulli pleoli nu erau atunci. Nlitropolitul Nicolae insi a fost scos tndr t),rzirr din scaun. De cine ? De pr-eoqii noi, care, impreuni cu Patriarhul lVloscor.ei, incepuseri s'i colzrboreze crL regin-rul. Nlitropolitul a fost alungat din scaun, pentrll ci n-a accepht colaborarea $i a ajlrns m';turirtor cle stradi in Rostor', in oraE. Aga l-au gdsit armatele germane, miturAncl stracla. $i s-a zvonit plintre nemti ci acel mirtlrritor fusese Nlitropolitul oragului. Pe vremea aceea, cu misiunea in urma frontulLri era inszircinat Nlitropolitlrl Visarion Puill. Se pale ci, plin ajntolul acestei misiuni, Mitropolitlrl Nicolae a fost reinsclunat. Canci a inceplLt lnarea
pentl
Lr
I

ofensila ir ru.5ilor, clupa Staljngrecl, si se apt opiaset:-t cle Rostor,. l{itropolitr-rl Nicolae n-ar.e:t alri sctpare ciecit sa fr,rgir din calee ior. Altlninteri ar fi lbst omor-it irlecliat car trirdirtor. Cunoscilnclu-1 pe PrltdarhLrl Nicodirl, curn am spus mai inainte, ela fitesc s1i-i ce'"rtir sprijin;i azil. A fo-st gitzch,rit la nfit.tistire'a Cernica, uncle curinci ciupi eceea a mnrit, in:rinte sal intre arrnzrtele so\.ietice in BucureSti. Soarra preolilor lusi a fost

tragici. La sflrgitr-rl enr,riui 1947 zru fost arestati si cleferiti tribrlnalelor ar rnllei so\ ietice. clrc i-:trr jrtJecrt sLtrrt,tt pent'tt critrri de lnalti tr,rclare si i-au condar.r.mat la moarte. Pe Pirrintele Ioan qi pe uceniclrl siu, un capotal basarabean care gtia perf'ect romanegte qi i-a fost altminteri t1'anslator tot tinpul, i-au depotlat ln Siberia..Citeva cirti pogtale au mai sosit pe adresa lui Aiexanclrr-r Nlironescu. Apoi s-a a$lernut tecerea. Am inleles ca birtrinul duhovnic Ioan Kullghin a rnurit, iar-- despre caporalul basarabe;rn n-am mai aflat nirnic. Aceasta este istoria Pdrintelui Ioan Kullghin. El auzise de minarstirea Antim $i inl.l-o zi, r'enind de la Cernicar l:r Patriarhie, a trecr-rt $i pe la Antin. $i s-a intamplat astfel sd-i cunoasci pe Sanclu Tudor si lipoi tot grlrpul Rr-rgului Aprins. El a vazut imediat cii si noi bijbXiarn ceva, clutam ceva, dar nu stiam nici r,rnde, nici cum. De aceea a venit el zr cioua o'.rri cu cele clor"rd volume ale Sbon cuhri gi cu caporalul basarabean, pe care-l chema. cted, Gheorghe.
i17

116

As putea spure cii Pirintcle ktan Kulislrin x fost interrcietorul Rugtriui Aprins. Pzit intele Sancln Tuclor, pe l:relnell aceea doar ffllte. erzr ln fond tot un ciut:itor. ca toli ceilalti. Pdrintele Ioan Kulighin a venir cLr r-esuliL hilotesirii pentftl Rugarciunee Inimii, de unde se rede cir pentm el pr;rctica lug;'rciuuii lui li.sus mL putca si o faci cinela fili'r 5tiree, sfatul .5i binecu\'rnl:lrcll rrnLri cuno.citol rl <i. Ca aninunt, lmi antintesc ci l-a \-,lzut pe Andrei Scrim;, care era fo2rrte fin, rafinat, ;i inediat a pricepLrt inteligenta lr,ri qi i-a spr:s: "Dunnledtd ai ne\oie d,e ntine /". t\nctei Scrima era atunci student, zrsistent la catedrzr cle Logici a lui Anton Durnitfiu. Scr-ima cle fapt I-a adus si pe Anton Dumitliu in contact cu Rugul Aprins. NIai t2rziu, dupd cLlln prea bine gtiqi, Scrima a ajuns cdlugdr, translator la Patriarl'rie gi a capirar o bursi pentru Benares, in India, iar acum este ir-r Liban, profesor la o Universitate francezi iezuiti de acolo...

SINTEZA FINAIA
PotriYit putinelor documente care au ajuns pina la noi despre Pirintele Ioan liulighin, considerat inspiratorul grupririi cluhovnicerti Ruglll Apins cle l;r N'lirni.stirea Antim clin Bucr,rre5ti (r:nele, intr-e care.li insernnirile sale autobiog|afice, clen.ne cle toati ilrcreclerea), ircesta era de neam rus si se niscuse l:r 24 februarie 188i, la Ele!, qnbernia Ordl, intr-o f'amilie cu mulli copii. Rdmas de tirnpuriu orfan de tati, el fi-a petrecut copiliria Si anii de qcoala la Rostov pe Don. Nu se clrnosc irnprejurarile care l-au despi4it de familie, dar este de presupus cA a fost dat spre ingrijire in casa unei rude, a unor prieteni sau chiar a unor pravoslavnici cre$tini. Atras de viata rnonahall, in anul 1904, la vArstzr cle 19 ani, dupi absoh.ilea gimnaziului, el a pornit de unul singur intr-o c;illtorie prin Rusia si Ucraina, urmirrincl Lln itinerar duhovnicesc, pentrll a cercta biserici $i mindstiri lestite. Astfel, dupd ce s-a inchinat la moagtele Sf. Nlitrofan de la Voronej, la cele ale Sf. Tihon de lzr Zadonsk, la icoana Maicii Domnului facatoare-cle-ninnni cle la Elet qi la rnoaqtele Sf. Teoclosie de Ia Celnigov, a poposit la mindstirile Pecer-ska. de lAngir Kier., si la Optina, din apropierea
119

in olt5teti r. ietuitor.ilor-. cl:u n-a fbst printit, penrm cri rincltrielile cereau sri aib!'l :rlrllate facuti. S-r intors Ia Rostor- si, clupir satisf:Lcerca scn'iciului miljrar. ir.t 1910. la velsta cle 25 cle ani. I (ielenit frate la Nlirr.ri.stirea Optina. in 1914, insi. clincl a inceput plimul rizboi tonclial, x lbst nrobilizar si trintis pe fronl, in.rpr-euni cu alli tineri din mitnzistire. Asxdar, .L fost fi-ate $i nu cdlrrgir. cinci ani, in rllirn:istirea Optina, tirnp in care a deprins, sr.rb indrumar-ea unor mari clul-rolnici, Rugiciunea lui lisus, pe c;lre a practicat-o apoi neincetat tot restul Yielii. Dupi rlzboi, a revenit la Rostor. qi, in 1919, la cererea sa) a fost hirotonit preot celibatar, de c.itre episcopul locului 9i a slujit la mai multe biserici de sat, pini in 1930, cdnd a fost intemnilat, penrru nesupunere fafd cle autoritdtiie sovietice. in 1937, iesind clin inchisoare, gi-a reluat slujirea preoleasce, sub ascultarea mitropolitului Nicolae. ce prehrase intre tin.)p conducerea Epar-l-riei RostoYului, venincl de 1a Eisk, care I-a hirotesit duhor..nic epar-hial, conferincLr-i Si rangul de protoiereu. Nlitropolitul Nicolae fusese qi el de patru ori lntennitat si deportat, pentru ca se opLrsese ordinelor r.enite de la N,loscova, cle inchidere a bisericilor in eparhiile pe care le-a pistorit. in 1928 a fost chiar' condamnat la rnoarte. dar gloantele plutonuhri cle executie nu l-zru omorit, ci doar l,ar: rzinit.
124

Nloscoi ci. cr,r qindLrl cle a jntra

A fo-st sc()s clir.i scaunul Eperhiei Rostolu|-ri Si deport:lt, pentrlr 1l cincea o?i[:j, ir Siberia, in anul 1939. cle nnde s-n intors in vrra zrnului 1941 si s-a stabilit i+r ora,sr:l Azo\'. ostenind din grer-r lzr n]rrnci fizice, pentfll a-$i osigur'lr existenta, desi era inlintat in lirsti. Acolo l-'au girsit 2lrirntele gernune, care I-aLr restebilit in scaunul epalhiei sale, (septen.rbrie 1!42), pe care a pistorit-o pini in febmarie 1943. in acest sclrl't rarstimp, avXnci colaborator itpropitt pe protoiereul Ioan Kr,rligirin, mitropolitul Nicolae a lecieschis n.trlte biselici inchise cle comunigti, a inliintat 120 de case de rugicir:ne gi a hir.otonit peste o sutA de pleotri gi diaconi. C2nd a inceput marea ofensivi a lr-r;ilor, clupi bitirlia de la Stalingrad, mitropolitul Nicolae s-a retras la Nlariupol, conduclnd eparhia locald, pind in septembrie 1943, apoi s-a evacllat la Odesa, impreuni cu caliva preofi, intre care qi pirintele Ioan Ktrlighin. Ctrm rdzboiul ameninta ti aceastl provincie, 9i temindu-se sd nu fie lmpr"l$c2rli de con]unigti pentn"r tridare, mitropolitr,rl Nicolae, inso[it de pirintele Kulighin, duhor.nicul sau, 9i de cdlugdlila Paraskeva Sinkarenko, sora sa, care-l ingrijea la bitranele, a treclrt in Rom2nia, ?n decembrie I)4J, ct aprobarea patriarhului Nicoclirn, pe lingl care a mijlocit mitropolitul Visarion Puiu. geful Misiunii Ortocloxe Romine in Transnistria, si s-a a$ezat la Mendstirezr Cernica, uncle i s-a fixat loc de aclapostile pentru tot restul vietii.
121

Fiincl in viirst;i de 85 cle xni, mitropolirul Nicolae :il llo.stovu lu i a n.turit in lara anului 1944, si a fost inlnornlentat in cimitirul IJarndstirii Cernica, cle slujbele de pornenirea snfletuh-ri sz'ru ingrijindu-se fosrul lui cluhovnic, pirintele Ioan KrLlighin. Acest parinte nu ltia romanegte. De aceea, ieqe:r din mirn,istire doar atunci cnnd era impins de r.reo trebuin{il Lrrgenti. intl'-una clintre rarele lui cdlitorii cu tranvaiul prin Buclir-eqti, intrebincl pe un tan;u caporal uncle treblrie sir coltoare pentru a gesi strada al cirui nume ii avea scris pe Lrn bilet, a avltt rrarea bucurie si ar.rdi spunXndu-i-se, intr-o ruseasctr per, fectd: ,,Cunosc aceasti stradi. Vi conduc eu !". T2nirul caporal, pe nume Leontie Cairnnc, era din Basarabia, comuna Gnrbor.d!, judetul Tighina, qi venise la Bucuregti in 1934, unde, dupi absolvirea gcolii de Meserii, s-a angajat lucritor la Atelierele C.F.R. Gr.ivila-Locomotive. Din vorbi in vorbri, s-alr impdetenit si t2ndrul Leontie, aflat in ceutarea unui drum in r.ia, 1i, ln acele vrelruri tulburi, a lepidat hainele militare gi l-a r-unut pe paljntele Ioan la Cernica, devenindu-i ucenic qi translator. in acest timp. la Nlanastirea Antim. un minunchi de intelectuali, clerici si mireni, se constituiau intr-o grupare duhovniceascd, denumitd RugL Aprins. in primavara anulrri 7945, doi dintre protagonigtii grlrpului, 9i anume scriitorlll Sandu Tudor (apoi monal.rul Agathon, iar mai tilziu ieroschinonahul Daniil), impreuni cu arhimandritul Benedict Ghiuq, care fil122

(eari \-izitc frcci,ente la Celnjc:1. anzincl cle plezenta p:irintelLri Ioan liulighin, au intrat imeclixt h legiitrlrl crr el. prir.r intelmecliul fratellri Leontie. si i-aLr iltYitat la jVlinistirea Antiln. sambata gi cluminica. le l-rtirlniIilr rnerrrbrilor ktt3ttltri Apritts. A$a a inceput co1;rbor;.rrea pirintelui Iorn cu xcesl grr:p, aflat incri in faza cdntarilor, uncle a venit cu regula hirotesirii penuu Rugaciunea Inimii, cici ?lceastii r,rgicillne, clupii opinia lui, nu pute:r si fie practicati firir sfatul pi bineculintarea unui cunoscitor al ei. Participiarea pilintelui Ioan cel Str,rin - clrm ii spuneau fiii sii dlrhovnice$ - la intahirile Rugnhti Aplins a incetat in octcrmbrie 1946, ci,nd a fost arestat 9i cleferit trnui tl'ibunal improvizat al arinatei sovietice, irnpreuni ctr alli clerici refugiagi din Rusia, care, dupe o juclecatd surnarl, l-a condamnat la zece ani tenmild grea, pentrll trddare de pafie gi colaborale cu inamicul, deqi, in luna ianuarie a aceluiaqi an, cu aprobarea patriad-rullli Nicodim, ftrsese inchinoviat clefinitil in olr$tea Nldnristirii Cernica. in zilele Jelenlici, r trinris catc\a scrisori cirre cenicii sii, clin care se vede sitllatia tragic,i in care se gasea. Expediat pe teritofiul U.R.S.S., in ianuarie 1)41, i s,a pierdut unna prin inchisorile Siberiei .,si nu s-a rr.rai eflat nimic despre el. Prof. Gheorghe Vasilescu

CWANT DE iNCHEIERE
Pennrr olrstc:t NLlnl.ririi Anrirn. ilt r ii lo r<-lvrS o preoclrilure st.rtornici a fost, pe lingi slujbelc zilnicc cle la biserica in restaurare, Rugircir-rnee hri Iisus, in caclrul cirei:r 1 xpirut Rttgttl ,4prins. dnpi. expresia ltiblici, dir.r D:;od, ctp.3, r.er.s. 2-5. Rr:gul aprins, cale ardea $i nlr se mistui:r, este simbolui Rugiciunii neinceurre, deci Rugicir:nea lui Iisus. Aceasti interpretare apa4ine p2idntelui ieroschinronalr Daniil Teodorescu, iniliatorul RugulLti Aptins, care a murit in inchisoarea de la Aiud. in acei ani, in sala bibliotecii de la lvldndstirea Antim s-au linut o serie de conferinle legate de acest subiect. Paralel cu aceste conferinge, in zilele siptirrnXnii, dupir slujbele cle selri, se explicau pe larg cele g:Lpte lar-rcle ale Bisericii, cu accentul pe \-ecernie $i utfenie gi pe tllm:icira psalmilor. O importantd deosebiti se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. In aceastd Vreme, mai precis in toamna anllllli 7945, a ap'drut ca n.rusafir la l4inistirea Anrin preotlrl celibatar loan Kullghin. Era duhovnicul mitropolitului Nicolae al Rostovului, reftrgiali ciin Rusia,.cn arn.ntele gerirrane in retragere, gi gdzdr-riti la l{:in:istilea Cernic?l, cu binecuYantarea patriarhului Nicoclinr.

12i

Patir)lcle loan, in r-iLlstr:r cle 60 cle eni. :Lfliurcl dc \'l:ulnstirca i\niilr.l, \ enel in liccar.e sirntltiiti pe 1a noi. slLrjea cu noi Sflnta LitulqLLie clin dlurirlici, lue r.nrtsu cn noi, ial c[Lp.:r vecernia cle dr,rpi-;rntiazzi, )u;t 5i el pelte ia intiilnirea clir.r sala bibliotecij. \'e.a ca tithuaci, din rusi irr tor.niinii, pe un tan'.ir basanbean. Leontie, gi cr,r ajlLtor-ul lui inqelcgeam bine cele ce ne
splrne11.

lcrinul nrs.lucr-ltrc pe cale plitlntele

bine).

Ioill-r o cLtnostea

in ianr,rarie 1947. a fost arestlrt de la Nl;ir.ra.stir ea Cernicl. in.rpr eun;i cr,L ucenicul sirtr. ft':rtele Leontie. Pirintele lo:ur 1 fbst condar]mat la ani g|ei si interunitat la Odesa, iar fratele Leontie cleportat in Siberia. de r-rnde ne-a trirnis o cafie postala, cltre se inchei'.r cu Rug:iciunea h.ri Iisus.
Ar l.rir.r.ranclrit

In itparentir un om obisnuit. cu barba mici si rari.

acest preot crer un rrrgritor autentic al Rug:icir-rnii hri

Iisus si un foarte bun cunoscartor al Sfinlilor Pirrinti. Rugicir:nea h-ri lisus o cleprinsese la Nlinistilea Optina, din nordul Moscovei. La inceputul rer,oluliei din 191f, dupi ce bitlinii cle la Optina au fost lichida{i, tineretul, intre care qi fratele Ioan, uru fost arestati ;i du$i la munci fo4ate, i^r m i tdtziu intemnilati. Povestea fiumos gi irnpresionant o mulqime de intampldri din yiata llri si din viafa compatriotilor sei. Foafie impofiante pentm noi erau mdnurisirile sale in legituri cu Ruglciunea h"ri Iisus, pe care o rostea cu adevirat neincetat. De mr,rl1i ani, la el, chemarea Domnului coborXse din minte ln inirnd gi se lr-rga gi cnnd vorha, qi cincl minca, qi cind rnergea. Rugiciunea pentru el erir ca Si respiratia. $i in sornn se ruga. O ;tiu de la el. pentr-u ci. ori de cAte ori r.enea la Antim, il gdzduiam in chilie la nine, Si-mi spunea n.rulte- De la el am '.rflat nenlrmimte lucruri despre isihasmul din Rusia, uncle era practicat nu numai in rninristiri, ci .si in f ixta multor credincio9i (ca in Pe126

Sofian Boghiu,

Staretul r\'Idr.ristilii Antim

Cf]?RINS

Ldmurire editoriald
Repere biograjfice Momente din viala mea Cuvinte citre ucenici Scrisori din detenlie Scrisori trimise la Minisiirea Cernica Scrisori trimise la Minestirea Antim Cdqtile rd.mttse de la Pdrintele Ioan Io.tligbin Docuntentar Mitropolitul Visarion, qeful Misiunii Bisericegti pentru Transnistria, solicite aprobarea Patriarhului Nicodim si ofere gizduire Mitropolitului Nicolae al Rostor.ului gi Protoiereului Ioan Kulighin, ref giafl la Odesa Biografia pe scllrt a Mitropolitului Nicolae al
Rostovului

)
8 9

33

49
57

59
65

67

69

Patriarhul Nicodim comunici Miropolitr"rlui Visarion aprobarea de a gizdui pe Mitropolitul Nicolae al Rostovului gi pe insolitorul sdu la Odesa
NlirropotituL Visarion inainteazd Patriarhului Nicodir.n cererea Mitropolituhii Nicolae al Rostol'ului de a se refugia ?n RomXnia, impreund cu Protoiereul Ioan Kuligl-rin

72

73
129

Cclerca I'litrc4rr-rlitu lu i Nicolae al Rc.r.stolului cirtre Petliar'lu.rl Nicodim cle a fi prirlit in RomXnia. inrpreunzi cLr ProtoiercLrl Ioen Kulighir.r Patriar'hr.rl Nicr:clim soliciral Nlinisteftr]ui Cultekrrsi rpr-olx intr-arerr ir-r tara a \,Iitr-opolitr,rlui Nicolae'll Rostovului si a insotitor.ikrr sCi, sple a fi giizcluili la N,l.inarstirca Cernica IIitrLr|olitul \ i':rrion crle insriinr:rt .le PiltriJrltUl Nicodim ci Nlitropolitul Nicolae al Rostovului si insotitorii sii vor fi adipostiti la Nldn:istirea Cernica A4inisterlrl Cultelor comunici Patriarhului Nicodim:rvizul far.orabil pentrll intrarea ln tare a lvlitropolitului Nicolae al Rosto\.ului, impreund cu insofitorii sii, $i gAzduirea lor la rVlanistirea Cernica Nlitropolitr Visarion soliciti. Patriarhului Nicodim s; inten'inA la Cornisia de Repatriere pentru oblinerea autorizatiei cle stabilire in tarl a Mitropolitlllui Nicolae al Rostovului gi a insoti-

c:rl;rtorie in tar2r Ntitrop(tituhti

Nicollc al Ros81

76

torilor

sei

79

Patriarhul Nicodim intefl,'ine la Cornisia Centralzi de Repxtriere pentm eliberarea autorizaliei cle stabilire in tara a ierarhului rlrs si a insotitorilor hri Presedinlia Consiliului de Ministri comunicir Patriarhului Nicoclim ci a elilxrat xutorizatii cle
130

tovului si lnsotitorilor s:ii Cilculala Pre$e(lintici Consiliului c1e NIini5tli pli r-incl cetatnii sovietkri xflati in Rotlinirr, h:rtmrlisa cle N[inisrelr-rl Cuitelor, spre a fi prrsn in aplicl-e, Arhiepiscoiriei Bucure5tilorArtiepiscopia Btrcurestilor cere Protoiereilot N{aInistirilor gi scl.ritur-ilor clin Jtrdsclicgia ei tabele cu cetilenii sovietici NIarn2istirex Cernic!r inaintexzl Ar-hiepiscopiei Bucurestilor Lrn tgbel clr cetelenii sovietici aflaqi in aceastd nindstire Tabel cu cetdterii sovietidi de la est cle Nistt'u, r.enili din URSS, dupd 22 lunie 1,941,, cere se afli in prezent in Nlinistirea Cernica Protoiereul Ioan Kulighin cere, in doui rindud, Patriarhului Nicoclirn sa fie prirnit definitiv in olrster Ilandstilii Cernica Aririrnandritul Paltenie, staretul l4indstidi Cernica, reconancli primirea definitivi a Protoicretrlui lorn Kuligirin in obster acestei :ni-

89

90

nistiri
Arhiepiscopia Bucure$tilor cotlunici staretului Mdnisttuii Cernica aprobarea I'atdarhullti Nicodim pentrlr pr-ll1,rrea definitir.ii a Protoieielrlui lo:rn It{liglrin in obgtea acelei udnistiri

93

94

131

Patriarltr-i1 Nicodirn solicitd Preseciinriei Consilir,rhri de i\,liniptri sa inten'ini pe llngi autori-

t;rtile sovietice pentru punerea ir-r liber.tate a pleotului Ioan Kulighin Pre$eclinlia Consiliului de N,Iinistl-i inten'ine lar

Colecqia
95

COMORILE PUSTIEI
(1-28)

Comisia Aliati de Control din Romlnia pentru dreapta jndecati a preotului Ioan
I(r,rlighin Cornisia Aliati cle Conrrol - Sen'iciul de liepatrieri din Rornlnia, face cunoscut ca nu obi, ecteaz,t ca ceteteanul Ioan l(uiighin si obtini
96

l.

inttiitcittu'ile StarelulLri Varsannfie cdlre

nxo-

tnhi (1994t

2. Cnviosul Paisie Aghiorit\rl,

98

Pdteric Atbonit

cetdtenix rcmani

Ad.denda

Cuvintul testamentar al pif,ifltelui Ioan cel . Striin (in versiunea lui Alexandm Mironescu) Alexandru Mironescu, [intdlnirea mea cu
Phintele loanJ

99
101

Pirintele Roman Btaga, ftstoria pdrinteh.ti

Ioan KLltgbin| Prof. Gheorghe Vasilescu,
lncheiere

105
71.5

Arhimandrit Sofian Boghiu,

Sintezd

finald

r19
725

Cuud.nt de

(1995) 3. Viala FeficituhLi Pabomie (7995) 4. 3 Cuuiosi Pdritqi egipteni: Auua loan Colou, Auua Anzmona, AL)L)a. Zosima (1,995) 5. Mdtericul. Adunare de cuuinte folositoare pentru maici (1995) 6. Sfanrul Simeon Noul Teolog, Catebeze ccitre monabi (1,995) 7. Patericul laorei Pecerska (1995) 8. SfXntul Efi'em Sirul, Cu.uinte cd.te monabi Q996) 9. Sfintul lgnatie Briancearinov, Td.lcuiri la Patericul egiptean (L996) 10. Sflntul lgnatie Brianceaninov, CuuAnt despre Rupdciunea lui lisu.s (1.996)