Sunteți pe pagina 1din 14

OANCEA ALINA LILIANA SGR 305 D

Fracturile reprezinta o discontinuitate sau intrerupere la nivelul unui os, ca urmare a unui traumatism. Fracturile diafizei humerale se intalnesc frecvent intre colul chirurgical si regiunea supracondiliana humerala. Deseori localizarea fracturii este in 1/3 medie. In cazul fracturilor diafizare humerale, mecanismul de producere este mai frecvent indirect comparativ cu mecanismul direct care se intalneste mult mai rar. Mecanisme indirecte: agentul traumatic acioneaz la o oarecare distan . Modul in care acioneaz mecanismele indirecte este diferit: prin flexiune (osul este supus la o flexie forat); prin torsiune (rsucire). Un exemplu ar fi fractura spiroid a gambei la schiori, atunci cand legtura nu sare i deci piciorul este fixat la schiuri, iar n cdere, sub greutatea corpului, gamba se torsioneaz; prin traciune, la electrocutai prin contractura violent a muchilor; inseriile musculare rup pastile din os; prin smulgere; prin compresiune sau presiune au loc accidente, uneori grave, cum ar fi la coloana vertebral Mecanisme directe: fora mecanica acioneaz chiar n locul producerii fracturii;

Clasificare

SPIROID

OBLIC

TRANSVERS

CU AL TREILEA FRAGMENT

BIFOCAL

COMINUTIV

GRAVITATE

Semnele de probabilitate sunt: - durere n punct fix; - echimoz; - deformare local; - atitudine vicioas. Semnele de certitudine atest prezena fracturii. Ele sunt prezentate de: - mobilitate anormal; - crepitaie osoas; - ntrepunerea continuitii osoase; - intransmisibilitatea micrilor

Complicatia imediata este paralizia nervului radial, care este lezat in santul de torsiune al humerusului. Apare asa numita mana in gat de lebada. O alta complcatie imediata mai rar intalnita este lezarea vaselor care iriga humerusul. Complicatia tardiva cea mai frecventa este artroza care se instaleaza progresiv. Se formeaza calus vicios care este bine tolerat si nu determina tulburari functionale, numai atunci cand exista o unghiulare peste 20-30 grade insotita de decalaj important si o scurtare mai mare de 3 cm.

Leziunea nervului radial

Indicaii de tratament

Tratament ortopedic Indicaii Posibiliti Indicaii

Tratament chirurgical Posibiliti

F nedeplasate F stabile F instbile

Imobilizare "atrnare"

Paralizie radial F ireductibile F bifocale F etajate F bilaterale F pe os patologis F deschise

Tija Kuntscher Tija blocata Tije elastice Placa nsurubata

Tratementul consta in reducerea deplasarilor sub actiunea greutatii bratului si a manevrelor externe si imobilizarea intr-un aparat gipsat toraco-brahial cu bratul langa corp.

-cu tija centromedulara,suruburi

Schema kinetologic contribuie substanial la recuperare i are urmtoarele obiective: refacerea i ntreinerea micrilor n articulaiile nvecinate fracturii; refacerea tonicitii i troficitii musculare; refacerea stabilitii micrii controlate i abiliti.

Kinetoterapia debuteaza cu micri pasive care se ncep dup suprimarea imobilizrii i de obicei dup reluarea micrilor active. Exercitiile kinetice urmaresc: viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile respective afectate si tonifierea musculaturii. In fracturile mainilor exercitiile libere au la baza miscarile de prehensiune, stimulii senzoriali din palma in momentul miscarii au un rol important in recuperarea functionala a mainii. n linii generale, kinetoterapia trebuie s determine meninerea activitii generale i regionale ct mai aproape de normal, dar respectnd cu strictee repausul n focarul de fractur.

Etapa I (2448 ore)


Culcat pe spate, imobilizat la pat: exerciii libere de respiraie, nsoite de miscari ale membrului superior nelezat.

Etapa a Il-a (zitele 320)


- eznd: flexila i extensia degetelor (nchiderea i deschiderea pumnului) (serii de 810 repetari) Observaie:fora de flexie reprezint pan la 50% din capacitatea maxim flexia i extensia minilor pe antebrae (2x5); Observaie: se lucreaz cu amplitudine redus circumducii ale pumnului, cu degetele n flexie (34 ori n fiecare sens); Observaie : durata edinei 1520 min aceeasi miscare cu degetele n extensie; Observaie: n prima sptmn se lucreaz de dou ori pe zi repetarea ultimelor doua exercitii; Observaie: n sptmn a doua se lucreaz de trei ori pe zi; circumducii ale umerilor n ambele sensuri (2X2); Observaie: primele 5 exerciii se efecuteaz cu amplitudine maxima; ndoiri laterale ale capului, cu uoare arcuiri (2x5); circumducii ale capului n ambele sensuri (3X4); proiecia umerilor napoi, cu uoar extensie a capului (2X1); adductia umerilor, cu usoar flexie a capului (2X4); masajul spatelui, al toracelui (partea superioar) i a membrului superior sntos (8 min).

Etapa a III-a (zilele 2130)


- Stnd: anteducie i retroducie alternativ a membrelor superioare (2x5) ; Observaie: la nceputul etapei, primele patru exerciii se repet de trei ori. - eznd : abducia activ a membrului superior lezat cu asisten (3x3). - eznd cu braele lateral: circumducii (cu amplitudine redus) a membrelor superioare n ambele sensuri (4x4); Observaie: se lucreaz de trei ori pe zi; durata edinei: 3035 min. - eznd cu minile pe olduri : ndoiri laterale ale capului (3x4) ; circumducii ale capului n ambele sensuri (4X4). - Stnd: flexia trunchiului cu anteducia membrelor superioare, alternnd cu extensia trunchiului, cu bratele pe langa corp, antebraele n flexie de 90 , cu deprtarea antebraelor (3x4)

Etapa a IV-a (zilele 3145) - se repet exerciiile din etapa precedent


la care se adaug cele efectuate n poziia: - eznd: abductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); adductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3) ; anteductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); retroductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3); flexia i extensia antebraelor (2x4) ; pronaia i supinaia antebraelor (3X4) ; flexia i extensia antebraelor, alternate cu pronaie i supinaie (3x4) ; Observaie: edina se ncheie cu masaj; se execut neteziri, uor framantat al antebraelor i friciunea umrului i a poriuinii proximale a membrului superior lezat.

Etapa a V-a (zilele 4660)


- Stnd : anteductie i retroducie alternativ a membrelor superioare (3X4) Observaie : n primele 10 zile se in dou edine pe zi, iar n ultimele 5 zile, una ; durata edinei : 4550 mim. adducia ncruciat i abductia membrelor superioare, cu balans (3x4) anteducia i retrodiucia simultan a membrelor superioare (3X4) flexia i extensia simultan a antebraelor; flexia cu supinaie, extensia cu pronaie (3X4) ; flexia i extensia antebraului; flexia i pronaie, extensie cu supinaie (3x4). - Culcat pe spate, cu un baston inut n maini: flexia si extensia antebraelor nainte si sus (3X4). - eznd : flexia antebraului membrului superior lezat, cu rezisten (3X4) ; extensia antebraului membrului superior lezat, cu rezistent (3x4) ; pronaia i suspinaia membrului superior lezat, cu rezisten (3x4). - Stnd cu faa la scara fix, cu braele nainte apucat sus : semigenuflexiuni (3X4 cu meninere 510 sec) Observaie: dup fiecare micare, membrele superioare revin ling corp.

BIBLIOGRAFIE
Antonescu, Dinu, Patologia aparatului locomotor, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 2006 Dumitru, Dumitru, Reeducarea functionala, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1981 Musat, Carmina, Igiena si prim ajutor medical in educatie fizica si sport , Ed. Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2002 Dragan, Ioan, Medicina sportiva, Ed. Medicala, Bucuresti, 2002 Baciu, Clement, Programe de gimnastica medicala, Ed. Stadion, Conf. Dr. Cretu, Antoaneta, ABC-ul primului ajutor medical, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1988 Baciu, Clement, Anatomie functionala si biomecanica aparatului locomotor , ed. A III-a, Ed. SportTurism, Bucuresti, 1977