Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificare Definitie Ansamblu de exercitii fizice care contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc, la corectarea unor deficiente sau care constituie o ramura sportiva Gimnastica se caracterizeaza prin continut bogat, variat, specific de mijloace ce permite diferentierea precisa a gradului de dificultate, si de efortul solicitat. Ea mai e caracterizata prin: posibilitatea selectarii exercitiilor n funcie de vrsta, grad de pregatire, sex, solicitari; datorita caracterului analitic al miscarilor din gimnastica, pot fi influenate precis diferite grupe musculare i articulatii prin alternarea si gradarea eficienta a miscarilor;
Mijloacele gimnasticii, care alcatuiesc de fapt continutul acesteia au evoluat permanent, fiind sistematizate n mai multe grupe de exercitii ce au dat nastere diferitelor ramuri sportive (gimnastica artistica, gimnastica ritmica, gimnastica acrobatica)
un grad mare de spectaculozitate rezultata din executia elementelor cu amplitudine, eleganta, precizie, dezvoltnd coordonarea generala si orientarea n spaiu, fiind accesibile doar celor dotati din punct de vedere motric. Exercitiile folosite au caracter static i dinamic, sunt executate individual, n doi, n grup, cu si fara aparate speciale (roata, bascula, plasa, trambulina).
ritmicitate, spectaculozitate, concordanta cu muzica si cuprind: variatii de pasi de dans, sarituri artistice, piruete, valuri, elemente de echilibru executate cu sau fara obiecte portative (cerc, minge, panglica, maciuci), cultivnd frumusetea, expresivitatea, ndemnarea specifica, educatia muzicala si estetica. Evolutia acestor exercitii a dus la apariia unor ramuri noi competitionale: gimnastica ritmica si sportul aerobic.
de forta si de balans cu diferite structuri dinamice neobisnuite, executate cu o tehnica precisa si cu un grad de dificultate sporit. Ele au evoluat rapid prin mbunatatirea continua a bazei materiale si se caracterizeaza prin legari si combinari specifice probelor de concurs din gimnastica artistica.
competitionala a gimnasticii si se adreseaza numai celor selectionati n functie de capacitatea motrica a acestora, raportata la solicitarile acestei discipline sportive. Obiectivul primordial l constituie obtinerea de performante n competitii nationale i internationale prin victorie asupra ta si asupra altora, practicarea ei solicitnd aparate, instalatii si sali special amenajate.
sportive: 1. Gimnastica artistica, practicata att de baieti, ct si de fete, cuprinde exercitiile la aparate: sol, cal cu mnere, inele, sarituri, paralele, bara (pentru barbati) si sarituri, paralele inegale, brna, sol (pentru femei).
devenit olimpica din anul 1984 (Los Angeles). Cuprinde exercitii individuale si de ansamblu, libere doar n competitiile interne la categoria copii si cu aparate portative (cerc, panglica, minge, maciuci, coarda), executate cu acompaniament muzical.
din anul 1972. Sistemul competiional include urmatoarele probe: perechi fete, baieti, mixt, trio fete, grup baieti, iar exercitiile sunt executate pe covorul de concurs (12 x 12 m) si cuprind elemente de forta, echilibru, elemente de aruncare, poze.
spectacular, elementele folosite fiind din gimnastica artistica, ritmica, acrobatica, dans sportiv, executate pe fond muzical modern
din anul 2000 la Sydney; contine urmatoarele probe: individual, sincron perechi, torent acrobatic, plasa mica; exercitiile cuprind o succesiune de 10 sarituri diferite, realizate n trei serii (o serie impusa si doua serii libere).
respectate urmatoarele cerinte: alegerea exercitiilor are la baza o serie de criterii: ce muschi vor fi ntariti, ce abilitati fizice are individul, ce disponibilitati administrativ organizatorice avem; ordinea n care se succed exercitiile: se ncepe cu grupele mari musculare sau exercitii mai complexe cu membrele superioare sau inferioare; numarul de exercitii
repausul ntre exerciii este obligatoriu si variaza n functie de exercitii; intensitatea, durata (numarul de minute de exercitii ntr-o sedinta) i frecventa antrenamentului; variatia programului. Este foarte important sa pastram un raport optim ntre intensitatea si durata exercitiilor, cu toate ca nu exista durate standard: cu ct este mai intens un exercitiu, cu att durata lui va fi mai mica.
prevenirea, ntretinerea, ameliorarea sau refacerea capacitatii generale a ntregului corp si a segmentelor sale, asigurnd o dezvoltare fizica armonioasa, cu consecine benefice n mbunatatirea starii de sanatate a omului.
Gimnastica aplicata n
alte ramuri sportive, prin mijloacele sale, asigura o dezvoltare fizica armonioasa i o pregatire speciala, necesara practicarii ramurilor sportive; ea se realizeaza prin: programe de ncalzire; programe de pregatire fizica; gimnastica Mijloacele pe care le folosim n aceasta ramura a gimnasticii de baza sunt pozitiile fundamentale si derivate ale corpului, pozitiile si miscarile segmentelor, exercitiile de dezvoltare fizica generala si exercitiile aplicative, actiunea lor fiind profilactica, corectiva, de recuperare, de reeducare
fiziologica, fizica si psihica, asigurnd combaterea instalarii anumitor boli cronice, n special ale aparatului cardiovascular, respirator, a unor boli metabolice sau psihice; restabilirea capacitatii functionale a organismului, tratarea sedentarismului, a batrnetii respectiv a ceea ce numim deconditionarea organismului, a motricitatii. De asemenea, se realizeaza cresterea capacitatii de munca, cresterea performantelor fizice si psihice ale individului sau a starii de bine. Toate mijloacele pot fi aplicate att n scop profilactic, ct si recuperator, sub forma de programe
dinamice (deplasarea segmentelor n spatiu) prin contractii izotonice; sunt utilizate separat sau sub forma de programe care se aplica (Sbenghe, T., 2005): omului sanatos, pentru a-l feri de boli sau de aparitia sindromului de deconditionare fizica (profilaxie de gradul I); omului vrstnic la care deconditionarea a aparut, pentru a-l feri de agravarea ei (profilaxie de gradul I si gradul II); omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de aparitia unor agravari sau de complicaii ale acestor boli (profilaxie de gradul II). Toate mijloacele pot fi aplicate att n scop profilactic, n scop recuperator, sub forma de programe.
1. Posibilitatea de relaxare fizic. 2. Creterea ncrederii n propriile fore. 3. Diminuarea agresivitii i dizolvarea anxietii. 4. ntreinerea de contacte sociale
Bibliografie
Gimnastica de baz/Curs n tehnologie IFR, autor: Georgeta