EVOLUTIA E.P.R.

Marcata de 2 tendinte:
1. Restabilire homeostazica + fenomene
compensatorii
2. Epuizare si dishomeostazie

Din punct de vedere didactic:

Locala
Loco-regionala
generala

I. EVOLUTIA LOCALA
Se inregistreaza la nivelul elementelor

componente ale campului protetic:

Odontal
Parodontal
Suport muco-osos
Tesuturi periferice regiunii edentate

SUPORT ODONTAL
Reprezentat de dintii stalpi
Apar fenomene de compensare consecutive

suprasolicitarii:
Remodelarea prismelor de smalt
Remodelarea dentinei
Traduse clinic prin scaderea pragului de
sensibilitate pulpara (test)
Fig. cu carii si abrazii cel mai frecvent in
abrazii gr. I-II; leziuni carioase cronice

PARODONTIU DE SUSTINERE
Ca fenomene compensatorii:
-

Ingrosarea cementului
Cresterea numarului fibrelor
desmodontale
Cresterea grosimii desmodontiului
Lamina dura se ingroasa
Manson epitelial mai gros, ferm

In stadii de decompensare:
-

Largirea spatiului periodontal;

Subtierea fibrelor desmodontale;
Distrugerea fibrelor desmodontale;
Lamina dura subtiata
Lamina dura se untrerupe sau dispare
Congestia mansonului epitelial
Evolutia spre punga parodontala
Atrofia papilei interdentare

SUPORT MUCO-OSOS

Compensarea:
-

Ingrosarea trabeculatiei;
Dispozitie regulata, neintrerupta a trabeculelor
Paralele cu creasta edentata
Compacta osoasa bine reprezentata
Rezilienta mucoasei normala

Decompensarea:
-

Atrofie si rezorbtie lenta

Fibromucoasa se resoarbe
( diferenta os fibromucoasa = rezilienta)

TESUTURI PERIFERICE ALE

REGIUNII EDENTATE
La decompensare: prin atrofie laterala
Versantul crestei mai aproape de muchia

crestei
fig

II. EVOLUTIA LOCO-REGIONALA

Se inregistreaza la nivelul:

A.T.M.
Muschi
Baza osoasa

A.T.M.
Fenomene compensatorii:
-

Ingrosare capsula si ligamente

Fenomene de uzura lenta a pantei articulare
Interliniu articular prezent

Decompensare:
-

Capsula fisurata
Afectarea meniscului
Subluxatii, luxatii
Ligamente laxe, subtiate

MUSCHI
Fenomene compensatorii:
-

Hipertrofia grupelor musculare

Tonicitate normala
E.M.G: modificari ale traseelor

Decompensare:
-

Oboseala musculara
Spasm
Hiper- si hipotonii
Dureri

STRUCTURI OSOASE
Fenomene compensatorii:
-

Corticale osoase ingrosate

Oerientare uniforma a trabeculatiilor

Decompensare:
-

Dezorganigarea arhitecturii trabeculare

Intreruperea compactei osoase

Dinamica mandibulara va fi
perturbata
DISHOMEOSTAZIA SISTEMULUI

COMPLICATII
LOCALE
LOCO-REGIONALE
GENERALE

COMPLICATII LOCALE
DENTARE:
-

Abrazia
Versii si gresii
Cel mai frecvent deschiderea in evantai a arcadei
maxilare

PARODONTALE: parodontita de solicitare

Valori crescute ale indicilor parodontali:
- Indicele de inflamatie parodontala
Ramfjord
- Indice de sangerare
- Indice de recesiune parodontala
- Indice de mobilitate dentara

MUCO - OSOASE
REZORBTIE SI ATROFIE OSOASA
- ATROFIA FIBRO-MUCOASEI
Remanierea osoasa proces continuu de
modelare in functie de cerintele
functionale
-

FACTORI CARE INFLUENTEAZA

METABOLISMUL TESUTULUI OSOS
FACTORI

NUTRITIONALI
FACTORI VITAMINICI (vit. C,D,A)
FACTORI HORMONALI:
-

Parathormonul
STH
Hormoni sexuali

COMPLICATII LOCO-REGIONALE
Consecinta intreruperii ariilor ocluzale:

destabilizarea relatiei fundamentale

mandibulo-craniene
Se instaleaza dishomeostazia avansata a
SSG

COMPLICATII GENERALE
PSIHICE: prin tulburarea perceptiei
schemei corporale
2. DIGESTIVE:
- Prin tulburari de masticatie: gastrite, ulcer
duodenal, modificarea secretiilor
pancreatice si biliare, colite, enterocolite,
cancer digestiv etc.
1.

FORME CLINICE ALE E.P.R.

Absenta a 1- 15 dinti de pe arcada dento-

alveolara
Exista o multitudine de forme clinice
(65.000 200.000)
Clasificarile folosesc diferite criterii clinice

1. CLASIFICAREA FRIEDMAN
Criteriul functional (functia indeplinita de

segmentul absent)
CL.I : edentatie care afecteaza incizia
CL. a II-a: edentatie care afecteaza triturarea
+ varianta A= delimitata M si D de dinti
varianta B= delimitata M de dinti
CL. a III-a: afecteaza si incizia si triturarea
Fig. 72/pg.112 Forna

2. CLASIFICAREA OSBORNE
Criteriul terapeutic
CL. I: edentatie care se trateaza cu

aparate cu sprijin dento-parodontal

CL. a II-a: edentatie care se trateaza cu
aparate cu sprijin muco-osos
CL. a III-a: edentatie care se trateaza cu
aparate cu sprijin mixt

3. CLASIFICAREA CUMMER
Plasarea axei de basculare a protezei (linia

crosetelor) in functie de planul medio-sagital al

arcadei
CL. I: linia crosetelor in diagonala
CL. a II-a: linia crosetelor transversala,
perpendiculara pe planul medio sagital
CL. a III-a: linia crosetelor plasata lateral de
planul medio-sagital
CL. a IV-a: unind toate crosetele se obtine un
poligon
Fig.73/pg.112 Forna

4. CLASIFICAREA KENNEDY
Citeriul totpografic
CL. I: edentatie bilaterala terminala
CL. a II-a: edentatie unilaterala terminala
CL. a III-a: edentatie intercalata laterala
CL. a IV-a: edentatie frontala
Fig. 74/pg114 Forna

REGULI
1.
2.
3.
4.

Numele clasei este dat de edentatia plasata cel mai

posterior
Bresele suplimentare se numesc modificari
Absenta/prezenta M3 se considera
Sunt posibile 1 4 modificari (exceptie cl. a IV-a
Kennedy)

APPLEGATE:
completeaza aceasta clasificare
(edentatiile subtotale)

CL. a V-a: dinti restanti preponderent lateral

CL. a VI-a: dinti restanti preponderent frontal

LEJOYEUX

Aduce date despre

calitatea suportului
dento-parodontal si
muco-osos
Subclasele Lejoyeux
notate de la A la D

DentoMucoparodonta osos
l

A
B

+
+

+
_

5.CLASIFICAREA DUBECQ SI
DELMAS-MARSALET
Bazata pe raportul dintre piesa protetica si

organul de sustinere G=G

Fig.75/pg115Forna
CL. I: proteze simetric echilibrate
CL. a II-a: proteze nesimetric echilibrate
CL. a III-a: proteze partial echilibrate

6.CLASIFICAREA E. COSTA
Criteriul topografic
Fig.76/pg115 Forna
Enuntarea incepe la maxilar din partea

dreapta si se termina la mandibula in

partea stanga
Se deosebesc pe rand: edentatie
frontala, laterala, terminala
Linia mediana se noteaza cu -