Transmiterea sinaptica si

fiziologia neuronilor

Format din:
sistemul nervos central (S.N.C.) sau axul
cerebro-spinal sau nevrax, reprezentat de
encefal i mduva spinrii;
sistemul nervos periferic (S.N.P.) ce
cuprinde ganglionii nervoi, nervii spinali
i nervii cranieni.

 Tipurile de neuroni :

NEURONUL

Dupa sructura
unipolari,
pseudounipolari,
bipolari
multipolari.

Neuronii unipolari nu prezint dect

axonul, polul receptiv fiind difuz,
excitaiile fiind recepionate prin
toat
suprafaa
pericarionului.
Astfel de neuroni sunt rari i intr n
structura retinei (celule amacrine).

Retin, mucoasa olfactiv, n ganglionii Corti

ganglionii spinali

Funcional neuronii pot fi:

motori,
senzitivi
de asociaie
vegetativi

Neuron Classification

Figure 7.6

Dup elementele care vin n contact se disting:

sinapse

neuroneuronale

(axo-somatice,

axo-

dendritice, dendro-denditice i axo-axonice);

sinapse neuroefectoare: neuromusculare ntre un
neuron i o fibr muscular striat - placa motorie
sau jonciunea neuromuscular; ntre un neuron i
o fibr muscular neted;
de tip neuroglandular ntre un neuron i o celul
glandular.

Clasificarea sinapselor
Dup modalitatea de transmitere a impulsului nervos

- sinapse chimice, la care efectul asupra

zonei postsinaptice se exercit prin producerea
unei neurosecreii de ctre zona presinaptic.
Aceste sinapse predomin la mamifere i la om.
-sinapse
electrice,
asemntoare
morfologic cu cele chimice, dar la nivelul lor
transmiterea impulsului nervos presinaptic
asupra zonei postsinaptice se face printr-un
curent de aciune.

Sinapsele electrice sunt formate din jonctiuni

comunicante sau jonctiuni gap

Citoplasma
celulei 1

Citoplasma
celulei 2
Molecule de conexin
din celula

Lant proteic

Structura unei jonciuni gap. sase molecule de conexin dintr-o celul se asambleaz si formeaz
un semi-canal care se uneste cu unul similar din membrana celulei nvecinate. Rezult un canal cu
un diametru de 1,6-2nm care face legtura ntre citoplasmele celor dou celule (dup Despopoulos,
Silbernagel, 1991).

Sinapse electrice
au spaiu mai ngust - 2 nm (20-30
nm sinapsele chimice).
formeaz jonciuni lacunare sau gap
junctions, care se caracterizeaz prin
existena unor puni de joas rezisten
ionic, prin care ionii trec uor dintr-o
celul n alta.

Sinapsele chimice sunt formate dintr-o

componenta presinaptica si una postsinaptica
separate de un spatiu sinaptic

Transmiterea sinaptica chimica este mediata

de neurotransmitatori

Clasificarea sinapselor

Dup natura neurotransmitorului chimic

colinergice (acetilcolina),
adrenergice (noradrenalina),
dopaminergice (DOPA-mina),
serotoninergice,
gabaergice etc.

Transmiterea sinaptic
1.Sinteza mediatorului
Corpul celular i la nivelul butonilor terminali

2.Stocarea mediatorului
rezervele presinaptice de mediatori chimici
3.Eliberarea mediatorului
depolarizare a butonului terminal va determina un influx masiv de Ca++
exocitoz.
4.Traversarea spaiului sinaptic
5.Aciunea postsinaptic a mediatorului
6. Potentialele postsinaptice
7.Inactivarea mediatorului

Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmitorului n sinapsele

chimice

Nicotina este un agonist competitiv pentru acetilcolina

O tigara contine 10 mg sau mai mult de nicotina. Prin fumul inhalat . 1-2mg
nicotina /tigara.
Nicotina creaza dependenta: ar trebui sa se reduca cu 95% concentratia de
nicotina pentru a reduce efectul adictiv.
Molecula de nicotina inhalata odata cu fumul de tigara ajunge in creier in 10
secunde. In creier, nicotina se cupleaza cu receptorul nicotinic de acetilcolina

Transmiterea sinaptica

Potenial postsinaptic exitator PPSE

Sinapsele pot fi excitatoare.

1. SUMAIA TEMPORAL
presinaptic

dendrite

postsinaptic

corpul/axon

Potenialul prag
-65

ss

sss

2. SUMAIA SPAIAL
dendrite

corpul/axon

a
Potenialul prag
-65

b
presinaptic

a
postsinaptic

ba

abb

Sinapsele pot fi excitatoare, inhibitoare.

Felurile de inhibiie n SNC

n dependen de starea electric a membranei:

depolarizare
hiperpolarizare

n corelaie cu sinapsa

presinaptic
postsinaptic

n dependen de orientarea neuronal

- lateral

- recurent

- reciproc

Fr participarea neuronilor inhibitori:

inhibiia pesimal
inhibiia dup excitaie

INHIBITIA POSTSINAPTICA

POTENIALUL POSTSINAPTIC
EXCITATOR I INHIBITOR
Neuron presinaptic

Neurotransmitor excitator

(EPSP)
-40

Ext.

Ext.

-65

Neuron
postsinaptic

Int.

Neuron presinaptic

Int.
-65 mV

-40 mV

++

Neurotransmitor inhibitor

Ext.
Neuron
postsinapticl

Potenialul postsinaptic excitator

Na+

-85

Potenialul postsinaptic inhibitor

Cl-

(IPSP)

-40

Ext.

-65
Int.

-65 mV

Int.

-85 mV

- -- -

-85
s

Neurotransmitatorii inhibitori ca GABA sau

glicina determina potentiale postsinaptice
inhibitorii PPSI

Inhibitia presinaptica se poate face prin

intermediul proteinelor G

Sinapsele pot fi excitatoare, inhibitoare si

modulatoare
modulatoare

Transmiterea sinaptica poate fi influentata prin

procese de inhibitie presinaptica sau...

Transmiterea sinaptica poate fi influentata prin

procese de inhibitie presinaptica sau
postsinaptica

Inhibitie reciproca

Sumarea temporala si spatiala

Circuitele sau retelele neuronale sunt de mai

multe tipuri

Circuite mici de neuroni.

Operatii rapide, precise.

ex: cantatul la pian, cititul

Operatii lente, difuze, generalizate.

ex: adormirea, trezirea, schimbarea
starii emotionale, etc.

Circuitele neuronale in maduva spinarii

Procesarea informatiilor in diverse circuite se

poate face in serie sau in paralel