Profilaxia anomaliilor dento-

maxilare
prenatala,postnatala.Obiectivele
tratamentului profilactic.
Mentinatoare de spatiu.
Cuprins
1. Profilaxia prenatala
2. Profilaxia postnatala
*Alimentatia naturala a sugarului
*Terapia medicala generala
*Desfasurarea functiilor
*Asigurarea integritatii arcadelor alveolare
*Dispensarizarea
3.Mentinatoare de spatiu fixe si mobilizabile
Profilaxia anomaliilor dento-maxilare implica un ansamblu de
masuri de depistare si inlaturare a factorilor cauzali si conditionali,
ce ar putea determina aparitia acestor modificari.
Este necesara aplicarea masurilor de profilaxie cit mai timpuriu,
inca din perioada de gravitate, atunci cind se formeaza, se
diferentiaza si se dezvolta aparatul dento-maxilar la fat.
 Profilaxia prenatala
-se adreseaza femeii gravide, pentru a se crea
conditii optime de dezvoltare normala fatului.
In acest scop se recomanda:
1.Investigarea mostenirii genetice pe care viitoarea
mama o cedeaza copilului, a bolilor ereditare
prezente la membrii familiei.
2.O alimentatie complexa, rationala in care sa predomine alimentele
lacto-vegetariene bogate in vitamine si saruri minerale.
 3.Un echilibru neuro-endocrin cu inlaturarea tuturor cauzelor care ar
putea afecta dezvoltarea normala a fatului (boli distrofiante, boli infecto-
contagioase, cornice, intoxicatii).
4.O nastere normala cu evitarea cit posibil a traumatismului facial
determinat de aplicarea forcepsului
5.Asigurarea unor conditii optime de viata si de munca, evitarea
stresului fizic si psihic, se iau in vedere: evitarea mediilor de munca cu
risc de toxicitate, cu izotopi radioactive, raze X, evitarea traumelor
fizice, evitarea consumului de medicamente (cind aceasta se
impune,se va efectua numai sub supravegherea medicului),la fel si
evitarea fumatului, consumului de alcool, care se constituie factori de
risc majori pentru embrion si fat.
 Profilaxia postnatala
Se adreseaza sugarului, prescolarului si copilului
scolar, se face diferentiat in functie de virsta si de
factorii care, in diverse perioade, pot
actiona asupra aparatului dento-maxilar.
Se urmareste realizarea unei stari de normalitate, in
care sa existe o concordanta deplina morfo-functionala
intre elementele component ale aparatului dento-
maxilar, aceasta fiind rezultatul unui process de
modelare continua in legatura directa cu dezvoltarea
generala somatica.
Se are in vedere combaterea factorilor generali, locali
sau functionali, care prin prezenta lor pot crea conditii
favorabile pentru manifestarea clinica a anomaliei.
 Alimentatia naturala a sugarului
Suptul la sinul mamei are un rol deosebit in
evolutia normala a aparatului dento-maxilar,
asigura stabilitatea unui echilibru al musculaturii
faciale, o tonifiere a acesteia, propulsia
mandibulei necesara dezvoltarii sale.
Laptele matern asigura in conditii optime
principii alimentare usor de asimilat si in proportii
corespunzatoare, saruri minerale si vitamine in
cantitati suficiente.
In timpul suptului se realizeaza un raport cap
la cap al crestelor alviolare in regiunea frontala,
premiza pentru stabilirea unui raport de
acoperire normal al incisivelor
Daca alimentatia se face artificial cu ajutorul biberonului se produce
un dezechilibru muscular labio-genio-lingual cu repercusiuni asupra
dezvoltarii directionale ale arcadiilor alviolare.
De aceea hranirea cu biberonul trebuie sa se adapteze in asa fel
incit sa se apropie sub aspect functional de alimentatia naturala.
 In alimentatia artificiala este recomandat utilizarea:
-tetinele Nuk, care imita, din punct de vedere anatomic si functional la
suprafata lor superioara palatul si la cea inferioara partea linguala a
mandibulei.
- Grasser aplica la biberonul sau o parte sub forma de mamelon din
cauciuc plin, moale, pentru a-i da o mare rezistenta contra
comprimarii.
-Se poate utilize dispozitivul Davis si Dunn care se foloseste o pelota
metalica, ce se sprijina pe buza superioara in timpul alimentatiei.
 Terapia medicala generala
Se adreseaza sugarului in plina dezvoltare, urmarind pastrarea sau
marirea rezistentei organismului. Se vor combate acele boli care isi
pot lasa amprenta asupra dezvoltarii ulterioare a aparatului dento-
maxilar.
In colaborare cu medical pediatru vor combate bolile carentiale:
rahitismul (prin administrarea vit. D3),bolile digestive (dispepsiile),
infecto-contagioase, virotice, bolile cornice.
 Medicatia diversa suplineste deficientele de alimentatie si sinteza ale
organismului in dezechilibru. Se pot administra vitamine, saruri
minerale, tonice generale.
Se introduce in alimentatia copilului preparate de calciu si fosfor,
care stimuleaza calcificarea si cresterea oaselor. Vor fi administrate
de 3 ori pe saptamina, o perioada de 3 saptami urmata de o pauza
de 6 saptamini.
 Desfasurarea functiilor
In terapia functionala sunt 3 posibilitati importante de actiune:
1.antrenamentul muscumar sau mioterapia
2.reeducarea functionala
3.combaterea obiceiurilor vicioase
Miogimnastica cuprinde:
Antrenamentul propulsorilor mandibulei in retrognatie cu ocluzia
distalizata.
Antrenamentul ridicatorilor mandibulei in hipotonie musculara
generalizata.
Antrenamentul pterigoidienilor externi unilateral.
Antrenamentul orbicularului buzelor in inocluzie labial prin hipotonie.
Antrenamentul orbicularului buzelor in buza scurtata.
Antrenamentul asociat al muschilor, obrazului si orbicularului in
hipotonie labio-jugala.
Antrenamentul muschilor limbii in deglutitia infantile.
 Reeducarea respiratiei: se realizeaza prin exercitii de respiratie,
urmarindu-se succesiunea miscarilor de dilatare a narinelor,
inchiderea fantei labiale si propulsia mandibulei.
Reeducarea deglutitiei infantile:copilul trebuie de obisnuit cu o
deglutitie detip adult, in care limba se proiecteaza in treimea
anterioara a boltii palatine,asigurind stimularea centrelor
osteogenetice de la nivelul suturii intermaxilare pentru o
dezvoltare in latime. Aparatul ortodontic utilizat scutul
retroincizal.
Reeducarea masticatiei lenese:mestecarea bine a alimentelor,
acestea avind oconsistenta adecvata care sa solicite un efort
masticator.
Reeducarea fonatiei defectuoase:se utilizeaza in tulburarile de
fonatie cadislalia, paradislalie si rinolalia. Pentru
reeducarea tulburarilor de fonatie estenecesara colaborarea cu
un specialist logoped.

Combaterea obiceiurilor vicioase.

Se impart in 2 grupe:
I.Obiceiuri vicioase propriu zise:
Sugerea degetelor, labio-jugala, a diferitelor obiecte.
Interpozitia partilor moi, a diverselor obiecte.
Roaderea unghiilor, a partilor moi.
Obiceiuri posturale vicioase: extensia capului, flexia capului,
barbia in pumn, hemifata in podul palmei.

II.Obiceiuri vicioase prin disfunctie:

Respiratia orala.
Deglutitia infantile.
Brucsismul.
Combaterea obiceiurilor de sugere a degetelor, a buzei superioare,
inferioare sau a obiectelor urmareste deconditionarea reflexului vicios
prin diverse procedee in functie de virsta copilului:
Deconditionarea fiziologica- la sugar folosirea tetinei 10 min. dupa
alimentarea la sin.
Deconditionarea psihica- metoda convingerii.
Deconditionarea chimica- prin utilizarea de substante chimice iritante,
cu gust rau sau miros neplacut (chinina sau tinctura de iod).
Deconditionarea mecanica- se folosesc diverse dispozitive care fac
imposibila practicarea obiceiurilor sau altereaza placerea prin
aplicarea lor (atela de carton sau mase plastic dispuse la nivelul
cotului, manusi fara degete, manusi cu degitatie speciala din cauciuc
moale, aparatele Swinehart, Baianov, Finn), gutiera cu tepi si placa
vestibulara.
 Combaterea interpozitiei limbii in stare de repaos sau de glutitie se
poate face:
-Prin reeducare functionala.
-Cu aparat orthodontic (placa palatina cu scut lingual, placa vestibulara
cu scut lingual).
Combaterea obiceiului de muscare a buzelor, de roadere a unghiilor sau
a unui obiect, mai ales in perioada de eruptive a dintilor definitive, se
face prin metode variate:
Convingerea
Utilizarea placii vestibulare
Inaltarea ocluziilor cu ajutorul gutierelor dispuse pe dintii laterali.
Combaterea atitudinilor vicioase in timpul somnului, dormitul cu capul
in hiperflexe sau hiperextense se face prin ajustarea numarului de
perne pe care doarme copilul.
 Asigurarea integritatii arcadelor alveolare
Masuri de profilaxie:
Regim alimentar de consistenta dura.
Masticatie eficienta prin utilizrea dintilor si a muschilor.
Slefuirea esalonata in mai multe sedinte a cuspizilor.
Inaltarea grupului lateral prin gutiere din acrilat, cand avem asociata
o supraacoperire frontala
Pierderea prematura a dintilor temporari are rasunet asupra dezvoltarii
aparatului dento-maxilar prin lipsa stimulului functional si prin
complicatiile pe care le produc.
Extractia prematura a dintilor temporari din zona de sprijin laterala duce
la incetinire ritmului de crestere a maxilarului, deplasarea dintilor
vecini bresei, cu inclinarea axelor dintilor si blocarea miscarilor
mandibulare, extruzia dintilor antagonisti impreuna cu rebordul
alveolar pana ce vor intalni mucoasa rebordului alveolar antagonist.
In situatiile clinice cand extractia dentara este inevitabila, pentru
evitarea complicatiilor, majoritatea autorilor sunt deacord cu aplicarea
unor aparate pentru mentinerea spatiului.
Fiecare caz clinic trebuie individualizat tinand cont de felul dintelui
pierdut, varsta pacientului, de stadiul de dezvoltare si tendinta de
dezvoltare a dentitiei, de rezultatul examenului radiografic.
Aparatele profilactice cu rol de mentinere a spatiului interdentar pot fi
constructii protetice fixe sau mobile, fiecare din aceste doua tipuri
prezentand avantaje si dezavantaje.
Cerintele unui mentinator de spatiu:
sa asigure spatiul necesar pentru eruptia dintilor permanenti.
sa impiedice egresiunea dintilor antagonisti.
sa nu impiedice cresterea arcadelor alveolare.
sa restabileasca functiile perturbate.
Mentinatoarele de spatii fixe sunt confectionate din metal, iar dintii
care delimiteaza bresa servesc ca stalpi pentru ancorare.
Ancorarea se poate face co ajutorul coroanelor sau inelelor metalice
situate pe dintele distal. La acesa e sudat in extensie meziala un
dispozitiv de sarma cu rol sa stabilizeze in sens mezio-distal spatiul
edentat.
Tipurile sunt variate dupa autori si au avantajul ca sunt simple, ieftine,
nu impiedica eruptia dintilor permanenti si permit mobilitatea
fiziologica a dintilor in raport cu cresterea maxilarelor.
Dezavantajele lor sunt: nu permit indeplinirea functiei masticatorii si
favorizeaza local aparitia cariei dentare.
Mentinatoarele de spatii mobile au rol profilactic fara a avea o
actiune nociva asupra tesuturilor invecinate, permit restabilirea
functiilor masticatorii, transmit presiunea masticatorie pe portiunea
rebordului edentat (favorizeaza dezvoltarea maxilarelor), grabesc
resorbtia osului alveolar si favorizeaza eruptia dintilor permanenti,
impiedica miscarile masticatorii anormale.
Mentinatoarele de spatii mobile nu se extind pe suprafata
vestibulara a rebordului alveolar pentru a nu impiedica cresterea in
sens transversal si sagital a arcadelor alveolare si sunt lipsite de
crosete pentru a se evita influenta nociva a acestora asupra dintilor.
Aceste aparate se readapteaza periodic, la 6 luni.
 Dispensarizarea
Se efectueaza pe grupe de virsta:
virsta prenatala dispensarizarea gravidelor de catre reteaua de
obstretica- profilaxianutritionala;
nou-nascuti- dispensarizarea de catre neonatolog-
profilaxia nutritionala si a suptului;
copiii de primul an de viata- dispensarizarea de catre medicul de
familie profilaxianutritionala;
copiii intre 3 6 ani- dispensarizarea celor din crese si gradinite de
catre medicul stomatolog profilaxia functionala, terapia leziunilor
dentare si a unor forme de anomalii incipiente.
copiii intre 6-19 ani- dispensarizarea elevilor de catre stomatolog.

Vmulumescpentru
atenie
Arealizat:SanduleacCristinaS1204