VALOAREA NUTRITIVA

A ALIMENTELOR

1.ELEMENTE DE BIOCHIMIE
2.TRANSFORMARI NORMALE ALE
ALIMENTELOR
3.ELEMENTE DE NUTRITIE UMANA
I.ELEMENTE DE BIOCHIMIE

METABOLISM MACRONUTRIENŢI GLUCIDE PROTEINE

MICRONUTRIENŢI LIPIDE

SĂRURI
METABOLISM INTERRELAŢII VITAMINE
MINERALE
PROTIDIC METABOLICE

ADITIVI HORMONI
METABOLISM METABOLISMUL
LIPIDIC GLUCIELOR
ENZIME
 TRANSFORMĂRILE
ALIMENTELOR

TRANSFORMĂRILE TRANSFORMĂRI APLICAŢIILE FACTORI

PROTIDELOR GLUCIDELOR TRANSFORMĂRILOR DETERMINANŢI

TRANSFORMĂRILE METODE DE
LIPIDELOR PREVENIRE
 ELEMENTE DE NUTRIŢIE

SUBSTANŢE LABORATOR
ORGANICE DE VNA

RECOMANDĂRI GRUPE DE
NUTRIŢIOALE ALIMENTE

VALOAREA
ALIM NUTRITIVA
DIETETICĂ A
CONSTRUIRE CONSTRUIRE
SUBSTANŢELOR
DE DE
RAŢII MENIURI
ALIMENTAŢIA
RAŢII
OMULUI
ALIMENTARE
SĂNĂTOS
VALOAREA NUTRITIVĂ A
ALIMENTELOR
1.MACRONUTRIENŢI
2.MICRONUTRIENŢI
3.METABOLISM
4.VALOARE ALIMENTARĂ
MACRONUTRIENŢI
1. GLUCIDE
OZE

HETEROZIDE HOLOZIDE
CLASIFICAREA OZELOR

TRIOZE

HEXOZE TETROZE

PENTOZE
CLASIFICAREA OZELOR
DUPĂ GRUPAREA CARBONIL

CETOZE ALDOZE
 PROPRIETĂŢILE OZELOR

ALBE REDUCERE

OPTIC
DULCI CONDENSARE OXIDARE
ACTIVE
PROP PROP
FIZICE CHIMICE

SOLUBILE
CRISTALIZATE ESTERIFICARE ETERIFICARE
ÎN APĂ
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE
ALE OZELOR
REDUCE
REDUCEREA O GRUPĂ
HIDROGENUL OXIDARE BLÂNDĂ
CARBOXIL

CATALIZ SE FORM
APĂ DE Br POLIALCOOLI ACIZI
ALDONICI

ETERI
ETERIFICARE ESTERIFICARE ESTERI
TOXICI

ALCOOL
METILIC ACID
ETILIC FOSFORIC
PROPILIC
 CARBONUL ASIMETRIC

 ESTE LEGAT DE 4 GRUPĂRI DIFERITE

 DETERMINĂ PROPRIETATEA DE ROTIRE A LUMINII
POLARIZATE-PROPRITATEA OPTICĂ
 REPREZENTANŢI
TRIOZE

DIHIDROXIACETONA ALDEHIDA GLICERICA

PENTOZE
XILOZA

LIXOZA

RIBOZA

ARABINOZA
HEXOZE
GLUCOZA

MANOZA

GALACTOZA

FRUCTOZA
 CARACTERIZAREA
OZELOR

TRIOZE

ALDEHIDA SUNT SUBSTANŢE

DIHIDROXIACETONA INTERMEDIARE ÎN
GLICERICĂ ESTE IZOMERUL ALDEHIDEI PROCESUL DE
REZULTĂ DIN GLICOLIZĂ ARE ACEEAŞI INTERRELAŢIE
ŞI DIN OXIDAREA PROVENIENŢĂ METABOLICĂ
GLICERINEI
 PENTOZELE

 SE GĂSESC MAI ALES ÎN REGNUL VEGETAL

 SE OBŢIN DIN HEXOZE
 AU ROL ÎN METABOLISMUL GLUCIDIC,INTRÂND ÎN CICLUL
PENTOZELOR
 RIBOZA INTRĂ ÎN STRUCTURA ACIDULUI RIBONUCLEIC
 ÎN NATURĂ SE GĂSESC ÎN COMBINAŢII ŞI ÎN STARE
NATURALĂ,PENTOZANI
 HEXOZELE
SE OBŢINE
PRIN
FOTOSINTEZĂ

PRIN
PRIN
GLUCOZA FIERBEREA
GLUCONEOGENEZĂ
AMIDONULUI

PRIN
GLUCOGENEZĂ
 MANOZA

ÎN
MANANI

MANOZA

MANITOLUL
SEMINŢE
DIN VIN
FRUCTE
E DĂUNĂTOR
 GALACTOZA

ÎN
GALACTANI

ÎN
MUCILAGII
LACTOZĂ

GALACTOZA
AGAR-
ÎN CREIER
AGAR

SUBSTANŢE
GUME
PECTICE
 FRUCTOZA

ÎN ZAHAROZĂ

FORMEAZĂ
TRI ŞI INULINĂ
TETRAGLUCIDE
FRUCTOZA

PRIN APLICAŢIE
INVERTIRE INDUSTRIE
E REDUCĂTOARE ALIMENTARĂ
 DIGLUCIDE
 LEGĂTURĂ MONOCARBONILICĂ  LEGĂTURA DICARBONILICĂ SE
FORMEAZĂ PRIN ELIMINAREA APEI
-SE FORMEAZĂ ÎRIN
DINTRE 2 OH SEMIACETAL,DECI NU
ELIMINAREA DE APĂ DINTRE OH ARE CINE REDUCE SOLUŢIA FEHLING
SEMIACETAL ŞI UNUL ALCOOLIC SUNT NEREDUCĂTOARE
ŞI POATE REDUCE SOLUŢIA
FEHLING ,AVÂND OH
SEMIACETAL LIBER

-LEGĂTURA C1-C4 ŞI C1-C6  LEGĂTURA C1-C2 ŞI C1-C1

MALTOZA ZAHAROZA
LACTOZA TREHALOZA
CELOBIOZA
MALTOZA
2 MOLECULE DE α GLUCOZĂ
REZULTĂ DIN HIDROLIZA AMIDONULUI
SE GĂSEŞTE ÎN MALŢ
STA LA BAZA SINTEZEI AMIDONULUI
ESTE SURSA DE GLUCOZĂ ÎN DIGESTIE
SE UTILIZEAZĂ ÎN FARMACIE
ÎN INDUSTRIA ALCOOLULUI
LACTOZA
ÎN LAPTELE MATERN

DĂ GUST DULCE LAPTELUI

GALACTOZĂ ŞI GLUCOZĂ

DĂ ACID LACTIC
CELOBIOZA
2 β-GLUCOZĂ

UNITATEA DE BAZĂ A CELULOZEI

NU ESTE FERMENTATĂ DE DROJDII

SE GĂSEŞTE ÎN BACETRII

ÎN PRESTOMACELE RUMEGĂTOARELOR
TRIGLUCIDE-RAFINOZA
GALACTOZA+GLUCOZĂ+FRUCTOZĂ
APARE ÎN PRELUCRAREA SFECLEI
SCADE RANDAMENTUL ZAHPRULUI
POATE DA MELIBIOZĂ+FRUCTOZĂ
POATE DA GALACTOZĂ+ZAHAROZĂ
SE POATE HIDROLIZA TOTAL
ENZIME: MELIBIAZA,ZAHARAZA
 POLIGLUCIDE UNITARE
1. AMIDONUL
ESTE FORMAT DIN AMILOZĂ ŞI AMILOPECTINĂ
ESTE DEPOZITUL DE
ENERGIE DIN CU IODUL DĂ O COLORAŢIE ALBASTRĂ
PLANTE

SE UTILIZEAZĂ ÎN
INDUSTRIA ALIM LA BAZĂ ESTE FORMAT DIN GLUCOZĂ
FARMACIE

ESTE ALB,AMORF,GĂRĂ GUST

SE GĂSEŞTE ÎN PLANTE
DULCE

SE DIZOLVĂ ÎN APPĂ CALDĂ ESTE REDUCĂTOR

 2.CELULOZA
SE GĂSEŞTE ÎN VEGETALE
STĂ LA BAZA FIBREI
ESTE SCHELETUL PLANTELOR
ALIMENTARE

ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI SE DIZOLVĂ DOAR ÎN REACTIVUL SWEIZER

PENTRU OM NU ARE VALOARE

E FORMATĂ DIN CELOBIOZĂ
ALIMENTARĂ

E DIGERATĂ DOAR DE BACETRII NU ESTE RAMIFICATĂ

 3.GLICOGENUL
ESTE FORMAT DIN GLUCOZĂ

NU SE GĂSEŞTE ÎN PLANTE ESTE FOARTE RAMIFICAT

CU IODUL DĂ
SE GĂSEŞTE ÎN FICAT
CULOARE VIŞINIE

ESTE DEPOZITUL DE ENERGIE

ANIMALĂ
 POLIGLUCIDE MIXTE-1.
HEMICELULOZELE
HEMICELULOZELE ŞI LIGNINELE

CUPRIND:OZE,ACID GLUCURONIC

SE GĂSESC DOAR ÎN VEGETALE

ÎNSOŢESC CELULOZA

NU SUNT DIGERATE DE OM
 2. PECTINELE,GUMELE ŞI
MUCILAGIILE
PECTINE,GUME,MUCILAGII

CUPRIND OZE,ACID GLUCU ŞI

GALACTURONIC

FORMEAZĂ GELURI,PRIN ÎMBIBARE

CU APĂ CALDĂ

SE FOLOSESC ÎN INDUSTRIA FRUCTELOR

LIPIDE (GRASIMI)
1.CLASIFICARE
2. COMPONENTELE LIPIDELOR
3.LIPIDE SIMPLE
4.LIPIDE COMPLEXE
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
SIMPLE------------------COMPLEXE
GLICERIDE FOSFORATE

FOSFORATE
ETIOLIDE CERIDE SULFURATE
AZOTATE

AZOTATE
STERIDE
NEFOSFORATE
 COMPONENTELE LIPIDELOR
1. ACIZII GRAŞI
ACIZI GRAŞI SATURAŢI
ACIZI GRAŞI NESATURAŢI

1.ACID BUTIRIC

1.ACID PALMITOLEIC
2.ACID CAPRONIC

3,ACID CAPRILIC
2. ACID OLEIC

4..ACID CAPRINIC

3.ACID LINOLEIC
5.ACID LAURIC

6. ACID MIRISTIC
4. ACID LINOLENIC
7.ACID PALMITIC

8.ACID STEARIC
5.ACID ARAHIDONIC
COMPONENTELE LIPIDELOR-2 .
ALCOOLII

STEROLII
-COLESTEROL
GLICERINA
-ERGOSTEROLUL
PENTRU
-SITOSTEROLUL
GLICERIDE
-STIGMASTEROLUL
PENTRU STERIDE

POLIALCOOLII
PENTRU
CERIDE SI
ETIOLIDE
ACIZII GRASI-PROPRIETATI
SOLIZI PÂNĂ LA C10
LICHIZI ÎN REST

FĂRĂ GUST SPECIFIC ALB-GĂLBUI

FĂRĂ MIROS SPECIFIC INSOLUBILI ÎN APĂ

SOLUBILI ÎN SOLVENŢI
NU AU ACTIVITATE OPTICĂ
ORGANICI
CU APA CALDĂ DAU
EMULSII
PROPRIETATILE CHIMICE ALE
ACIZILOR GRASI
NEUTRALIZAREA (CU BAZE)

ESTERIFICAREA ADIŢIA DE H ŞI HALOGENI

RÂNCEZIREA
OXIDAREA
 REACTIILE BIOCHIMICE ALE
ACIZILOR GRAŞI
REACŢIA CARACTERIZARE REACŢIA CARACTERIZARE

NEUTRA BAZELE MINERALE HIDROGE AGN SE SATUREAZĂ ŞI FORMEA-

LIZARE REACŢIONEAZĂ CU ACIZII GRAŞI NARE ZĂ ACIZI GRAŞI SATURAŢI

REACŢIA SE PRODUCE PRIN HALOGE AGN REACŢIONEAZĂ CU HALO-

ELIMINARE DE APĂ NARE GENII ŞI FORMEAZĂ AGS HALOG.

SE FORMEAZĂ SĂPUNURI IMPORT. -OBŢINEREA MARGARINELOR

-RECUNOAŞTEREA AGN

OXIDARE BLÂNDĂ-REZULTĂ PEROXIZI CATEGO CARACTERIZARE

RÂNCEZ EPOXIZI,HIDROXIACIZI RIA ESTERIFICARE
ENERGICĂ-ACIZI GRAŞI CU GLICERI GLICEROL+AGS ŞI/SAU AGN
MOLECULĂ MICĂ DE
ALDRHIDICĂ STERIDE STEROLI+ACIZI GRAŞI SUPERIORI

CETONICĂ CERIDE POLIALCOOLI+AG SUPERIORI

 GLICERIDE

 DEFINITIE:
GLICERIDELE SUNT ESTERI AI
GLICERINEI CU ACIZI GRASI
SATURATI SI NESATURATI
 PROPRETATI FIZICE
SOLIDE,SEMISOLIDE ,LICHIDE
SOLUBILE ÎN
SOLVENŢI ALBE-GALBENE
ORGANICI

PUNCT DE FIERBERE ŞI
INSOLUBILE ÎN APĂ
TOPIRE VARIABIL

CU GUST ŞI MIROS DENSITATE

SPECIFIC SUBUNITARĂ
FĂRĂ ACTIVITATE
OPTICĂ
FORMAREA GLICERIDELOR
MONOGLICERIDE DIGLICERIDE

GLICERINĂ 1 AGS sau AGN GLICERINĂ 2 AGS/AGN

TRIGLICERIDE REACŢIA E DE ESTERIFICARE

AG POT FI AG POT FI
GLICERINĂ 3 AGS/AGN
DIFERIŢI IDENTICI
PROPRIETATILE CHIMICE ALE
GLICERIDELOR

OXIDAREA
HIDROLIZA
(RÂNCEZIREA)

ADIŢIA DE
HIDROGEN
HALOGEN
LIPIDELE COMPLEXE
 ACIZII FOSFATIDICI
 LECITINE
 CEFALINE
 SFINGOMIELINE
 CEREBROZIDE
 SULFAMIDE
IMPORTANTA LIPIDELOR SIMPLE
SURSĂ DE ENERGIE

SUNT MATERIE
FORMEAZĂ VITAMINELE D
PRIMĂ PT.
HORMONII STEROIZI
IND ALIMENTARĂ
SUPRARENALI

SE POT TRANSFORMA
ÎN GLUCIDE
 importanta lipidelor complexe

1.Sunt importante pentru buna functio-

Nare a creierului
2.Intensifica memoria
3. Sunt utilizate ca dezinfectante,având rolul de a grabi
cicatrizarea ranilor
PROTEINE

1.CLASIFICARE
2.AMINOACIZI
3.PEPTIDE
4.PROTEINE
 ROLUL PROTEINELOR
STRUCTURAL

ENERGETIC FUNCŢIONAL

DE TERMOREGLARE ÎN IMUNTATE

DE AUTOEXCITARE DE AUTOREPRODUCERE
CLASIFICAREA PROTEINELOR

PROTEIDE AMINOACIZI

PROTEINE PEPTIDE
 AMINOACIZI

CLASIFICARE:
1.MONOAMINOMONOCARBOXILICI
2.MONOAMINODICARBOXILICI
3.DIAMINOMONOCARBOXILICI
4.DIAMINODICARBOXILICI
 PROPRIETATI FIZICE
ALBE

INSOLUBILE ÎN
SOLVENŢI AMORFE
ORGANICI

SOLUBILE ÎN APĂ DULCI

OPTIC ACTIVE INODORE

PROPRIETATILE CHIMICE
1. PROPRIETATILE GRUPEI
AMINO
DEZAMINARE
OXIDATIVĂ

FORMARE DE DEZAMINARE
CLORHIDRAŢI REDUCTIVĂ

AMINO

REACŢIA DEZAMINARE
SCHIFF HIDROLITICĂ
PROPRIETATILE GRUPEI
COOH
DECARBOXILARE

ESERIFICARE

DEZAMINARE ŞI
DECARBOXILARE
SIMULTANĂ
 PROPRIETATI COMUNE
AMBELOR GRUPE

DEZAMINAREA ŞI DECARBOXILAREA SIMULTANĂ

TRANSAMINAREA
FORMAREA PEPTIDELOR

DEFINIŢIA LEGĂTURII PEPTIDICE

LEGĂTURA PEPTIDICĂ SE FORMEAZĂ PRIN
ELIMINARE DE APĂ DIN GRUPAREA AMINO A
UNUI AMINOACID ŞI GRUPAREA COOH A CELUI
DE-AL DOILEA.
 PEPTIDE
PEPTIDE

SE GĂSESC ÎN STARE LIBERĂ ÎN PLANTE ŞI ANIMALE

AU ROL STRUCTURAL ŞI FUNCŢIONAL

FORMEAZĂ SISTEME DE OXIDOREDUCERE

SUNT ANTIBIOTICE,TOXINE,ANTICORPI

REPREZENTANŢI: INSULINA,OCITOCINA,GLUCAGON,VASOPRESINA

ANSERINA ŞI GLUTATION
 PEPTIDE- PROPRIETATI
PROPR. FIZICE PROPRIETĂŢI CHIMICE

NU COAGULEAZĂ LA CALD CA LA AMINOACIZI

SUNT SOLUBILE ÎN APĂ DAU REACŢII DE CULOARE

SOLUBILITATEA SCADE CU
SUNT AMFOTERE
CREŞTEREA GREUT. MOLECULARE

PRECIPITĂ PRIN ACŢIUNEA

SUNT OPTIC ACTIVE SĂRURILOR METALELOR
GRELE
 PROTEINE
PROTEINE

COMPONENTE FUNDAMENTALE ALE MATERIEI VII

INTRĂ ÎN FORMAREA PROTOPLASMEI

AU CAPACITATE DE AUTOIMUNOTATE

AU VALOARE NUTRITIVĂ RIDICATĂ

PARTICIPĂ LA COAGULAREA SOARELUI

AU ACTIVITATE CONTRACTILĂ
 PROPRIETATI CHIMICE
SOLUBILE ÎN PRECIPITĂ
APĂ CU SĂRURI
CONŢIN
DEGRADARE
NUMAI
REVERSIBILĂ
AA
SUNT
SE GONFLEAZĂ
AMFOTERI

ELECTRO DEGRADARE
FOREZĂ IREVERSIBILĂ

SUNT AU PUNCT REACŢII DE

FORMEAZĂ IZOELECTRIC CULOARE
OPTIC
COLOIZI
ACTIVE HIDROLIZEAZĂ
ACID ŞI BAZIC
REACTII DE CULOARE
XANTOPROTEICĂ

BIURETULUI MILLON

NINHIDRINEI PbS

PAULY SAKAGUKI

ADAMKIEWICZ-HOPKINS
 PROTEIDE

DEFINIŢIE:
PROTEIDELE SUNT SUNSTANŢE
COMPLEXE ,CARE CONŢIN ÎN
MOLECULA LOR,PE LÂNGĂ
MOLECULE PROTEICE ŞI MOLECULE
NEPROTEICE-PROSTETICE
CLASIFICAREA PROTIDELOR
CAZEINAT CLORO
ŞI CROMOPROTEIDE
FOSFOPROTEIDE PLASTE
PARACAZEINAT DR
CALCIU

CITOCROMI HEM
CAZEINA

DACĂ GRUPAREA PROSTETICĂ ESTE GLUCIDICĂ SAU LIPIDICĂ

DEVIN GLUCO SAU LIPOPROTIDE
DACĂ GRUPAREA PROSTETICĂ SUNT ACIZI NUCLEICI ,APAR
NUCLEOPROTEIDE
COMPUŞII BIOMINERALI

1.MACROELEMENTE MINERALE
2.MICROELEMENTE MINERALE
 ROLUL COMPUŞILOR BIOMINERALI

ROLUL CARACTERIZARE

PLASTIC INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA UNOR ŢESUTURI (EX:Ca,P,Mg,Fe,),ÎN

STRUCTURA OASELOR,A DINŢILOR,IAR SULFUL ÎN STRUCTURA
CONDROITINSULFAŢILOR

BIOCATALI SUNT COFACTORI SAU COMPONENŢI AI DIFERITELOR ENZIME

TIC
FIZIOLOGIC IBAZICNTERVIN ÎN MENŢINEREA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC ÎN
SÂNGE,REALIZAREA SISTEMELOR BIOELECTRICEIMPLICATE ÎN
TRANSPORTUL TRANSMEMBRANAR

CATALITIC SUNT COFACTORI AI UNOR MOLECULE NEENZIMATICE

FIZICO- SUBSTANŢELE MINERALE JOACĂ UN ROL ÎN ECHILIBRUL OSMOTIC

ŞI PROCESELE DE OXIDOREDUCERE
CHIMIC
 CALCIUL
SE GĂSEŞTE CA
SĂRURI COMPLEXE
STIMULEAZĂ FORMEAZĂ
DIGESTIA SCHELETUL ŞI DINŢII

STIMULEAZĂ PERMEABILITATEA
SNC MEMBRANELOR

COMBATE EXCITABILITATEA
INSOMNIA MUSCULARĂ

MENŢINE TONUSUL ÎN COAGULAREA

MUSCULAR SÂNGELUI
ACTIVAREA UNOR
ABSORBŢIA
ENZIME
FIERULUI
DIGESTIVE
 FOSFORUL
INTRĂ ÎN
STRUCTURA OASELOR

DETERMINĂ INTERVINEÎN
ECHILIBRUL METABOLISMUL
Ca/P INTERMEDIAR

FORMEAZĂ ATP CREŞTEREA CELULELOR

ESTE NECESAR
ÎN ACTIVITATEA
ENZIMELOR
 MAGNEZIUL
PARTICIPĂ LA
FORMAREA
INTERVINE ÎN AJUTĂ
SCHELETULUI
METABOLISMUL METABOLISMUL ALTOR
ENERGETIC MINERALE

ÎMPIEDICĂ
DĂ REZISTENŢA
PALPITAŢIILE
ORGANISMULUI
CORDULUI

FAVORIZEAZĂ
FOSFORILARE
SINTEZA
OXIDATIVĂ
IMUNOGLOBULINELOR

STIMULEAZĂ SINTEZA
HORMONII VITAMINEI C
STABILIZEAZĂ
FACTOR PROTECTOR
NIVELUL DE
CONTRA INFARCTULUI
COLESTEROL
 SULFUL
FORMAREA
PROTEINELOR CU S
INTRĂ ÎN
PREVINE
STRUCTURA
COAGULAREA
INSULINEI
SÂNGELUI
GLUCAGONULUI

INTRĂ ÎN
DETOXIFIEREA
STRUCTURA
ORGANISMULUI
AA CU S

INTERVINE ÎN
COMPONENT AL
METABOLISMUL
COENZIMEI A
INTERMEDIAR
 CLORUL
ÎN SINTEZA
HCl

ASIGURAREA
ÎN INSUFUCIENŢA
BALANŢEI
CORTICOSUPRARENALEI
HIDRICE

ELIMINAREA
FIXAREA DE
ACIDULUI
OXIGEN DE Hb
URIC

ACTIVITATEA
BALANŢA
AMILAZEI
ACIDOBAZICĂ
SALICARE
 POTASIUL
ASIGURĂ
OSMOLARITATEA
ACŢIUNE CREŞTE EXCITABILITATEA
ANTAGONICĂ Ca NEUROMUSCULARĂ

ÎN SINTEZA
ÎN ENERGOGENEZĂ INSULINEI
GLUCAGONULUI

FACILITEAZĂ
ÎN TRANSFOSFORILARE
ELIMINAREA APEI

ÎN GLUCOGENEZĂ
 NATRIUL
REGLAREA PRESIUNII
OSMOTICE
ACTIVAREA SUCULUI ECHILIBRU
PANCREATIC ACIDOBAZIC

RETENŢIA APEI CONTROLUL LICHIDELOR

ÎN ORGANISM EXTRACELULARE

ACTIVAREA
CONTROLUL LICHIDELOR
AMILAZEI
INTRACELULARE
SALIVARE

TRANSMITEREA
SECREŢIA
IMPULSULUI
SALIVARĂ
NERVOS
MICROELEMENTE- FIERUL
PREVINE
SINTEZA
FRAGILITATEA
Hb DIN ERITROCITE
CAPILARELOR

CREŞTE
STIMULEAZĂ
REZISTENŢA
IMUNITATEA
PĂRULUI

CREŞTE
AMELIOREAZĂ
REZISTENŢA
OBOSEALA
CELULARĂ

SECREŢIA
GASTRICĂ
 MANGANUL

COFACTOR
FACTOR DE CREŞTERE
ENZIMATIC

STIMULEAZĂ STRUCTURA
APETITUL OASELOR

PREVINE
SINTEZA
ANEMIA
MUCOPOLIZAHARIDELOR
PERNICIOASĂ
 ZINCUL
MIELINIZARE METABOLISMUL
NERVILOR ADN ŞI ARN

MATURAREA
CHERATINIZAREA
APARATULUI
TEGUMENTELOR
REPRODUCĂTOR

FUNCŢIONAREA
ATENUEAZĂ
NORMALĂ
STRESUL
A PROSTATEI

COMPONENT
MENŢINE
AL ENZIMELOR
EXCITABILITATEA SNC
REDOX
 SELENIUL

INTRĂ ÎN
DEGRADAREA
SISTEME
PEROXIZILOR
ANTIOXIDANTE

FACTOR ÎNCETINEŞTE
ANTICANCERIGEN ÎMBĂTRÂNIREA

ACTIVEAZĂ
SISTEMUL
MICROZOMAL
HEPATIC
 CROMUL

SCADE UŞUREAZĂ
EFECTUL CAPTAREA
COLESTEROLULUI INSULINEI

PREVINE COFACTOR
OBEZITATEA ENZIMATIC

CREŞTE
TOLERANŢA
LA
GLUCOZĂ
 IODUL

INTRĂ ÎN
PREVINE
STRUCTURA
BOALA
HORMONILOR
BASEDOW
TIROIDIENI

SCADE PREVINE
MORTALITATEA ANORMALITĂŢILE
LA SUGARI ÎN SARCINĂ

PREVINE
CRETINISMUL
TIROIDIAN
 NECESARUL DE BIOMINERALE
ÎN ORGANISMUL
UMAN
CALCIU 500 CLORUL 4,5g/zi FIER 8- CROMUL 0,3-
mg/24 32mg/z 0,4
ore i mg/zi

FOSFOR 1000mg POTASIU 65g/zi MANGAN 5- SELENIUL 0,17-

/zi 10mg/z 0,2m
i g/zi

MAGNEZIU 1/3 din NATRIU 4- ZINCUL 22mg/z IODUL 1-2

Necesa- 6g/zi i mg/zi
rul de
Ca/zi

SULFUL 1,2g/zi CUPRUL 2 mg/zi FLUORUL 10

mg/zi
VITAMINE LIPO ŞI
HIDROSOLUBILE
1.VITAMINE LIPOSOLUBILE
2. VITAMINE HIDROSOLUBILE
 ROLUL VITAMINELOR
VITAMINELE SUNT INDISPENSABILE VIEŢII,DEOARECE
INTERVIN ÎN FUNCŢII CELULARE ASIGURÂND DEZVOLTAREA
ŞI MENŢINEREA NORMALĂ A ORGANISMULUI.
VITAMINELE LIPOSOLUBILE INTRĂ ÎN CONSTRUCŢIA
UNOR STRUCTURI,ACŢIONÂND CA ŞI HORMONII, NUMINDU-S
E HORMONO-VITAMINE.

VITAMINELE HIDROSOLUBILE INTERVIN ÎN

METABOLISMUL CELULAR,SE MAI NUMESC ŞI ENZIMO-
VITAMINE.
PIERDERI DE VITAMINE
CONSERVARE

ACŢIUNEA MĂCINAREA
OXIGENULUI CEREALELOR

SARAMURARE FIERBERE

ACŢIUNEA
LUMINII
VITAMINELE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A
VEDERE

PREVENIREA
ÎNTĂRIREA DINŢILOR
CGERATINIZĂRII
GINGIILOR
PIELII

VITAMINA
A

PSIHIC
CREŞTERE
POZITIV

APARAT
REPRODUCĂTOR
VITAMINELE D
PREVIN
RAHITISMUL

PREVIN
ÎN PEŞTE
OSTEOPOROZA

VITAMINELE
D

ÎN LAPTE
STRUCTURA
PRODUSE
SCHELETULUI
LACTATE
 VITAMINELE E
PREVIN
STERILITATEA

CRESC PREVIN
REZISTENŢA AVORTUL
ORGANISMULUI EMBRIONAR

VITAMINELE
E
ÎNCETINESC SUNT
ÎMBĂTRÂNIREA ANTIOXIDANTE

REDUC
ÎN GERMENI
STRESUL
DE GRÂU
OXIDATIV
VITAMINELE K
GERMENI
GRÂU

FORMEAZĂ VITAMINELE
LUCERNĂ
PROTROMBINA K

COAGULANTE
SANGUINE
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
COMPLEXUL B
B1,B2,B3,B6,B12
PROTEJEAZĂ SISTEMUL NERVOS
ANTIANEMICE
ANABOLIZANTE
PREVIN SURZIREA ŞI ORBIREA
PREVIN DERMATITELE SEBOREICE
ÎN DROJDII,BERE,PÂINE
ACIDUL FOLIC
FORMEAZĂ HEMATIILE
PRODUCEREA ACIZILOR NUCLEICI
DIVIZIUNEA CELULARĂ
PREVINE ANEMIA MEGALOBLASTICĂ
DROJDII,BERE,PÂINE
GĂLBENUŞ
PEPENE GALBEN
LAPTE,OREZ
FĂINĂ DE SECARĂ
VITAMINA PP-NICOTINAMIDA
ÎN ENZIMELE REDUCĂTOARE
ÎN METABOLISMUL INTERMEDIAR
CA SINTEZĂ
SINTEZA HORMONILOR SEXUALI
SINTEZA CORTIZONULUI
SINTEZA ACIZILOR MACROERGICI
SINTEZA TIROXINEI
PREVINE PELAGRA
VITAMINA C
SURSA:PRODUSE VEGETALE
FORMEAZĂ ŢESUTURILE COLAGENICE
REFACEREA CELULELOR
ABSORBŢIA FIERULUI
STIMULEAZĂ SISTEMUL IMUNITAR
PREVINE PIERDEREA DINŢILOR
PREVINE SÂNGERAREA GINGIILOR
FRAGILITATEA CAPILARĂ
PREVINE OBOSEALA
APA ÎN ORGANISMUL UMAN
APA

SOLVENT PENTRU REACŢIILE

BIOCHIMICE

ROL MECANIC CA LICHID CIRCULANT

REGULATOR TERMIC

REGLAREA METABOLISMULUI APEI

 CIRCULAŢIA APEI ÎN
ORGANISMULUI
CIRCULAŢIA APEI E DATĂ DE
REFLEXUL SETEI ŞI AL DIUREZEI

PRIN SISTEMUL URINAR

PE CALE CUTANATĂ

PE CALE PULMONARĂ

PE CALE DIGESTIVĂ
 NOŢIUNI DE
ALIMENTAŢIE
1. GRUPE DE ALIMENTE
2. NECESARUL DE MACRO ŞI MICROELEMENTE
3. RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE
4. ALIMENTAŢIA OMULUI SĂNĂTOS
5. ALIMENTAŢIA DIETETICĂ
 GRUPE DE ALIMENTE
LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE

CONDIMENTE CARNE ŞI PRODUSE

SUCURI NATURALE OUL ŞI PRODUSE

PRODUSE ZAHAROASE LEGUME

GRĂSIMI ALIMENTARE FRUCTE

CEREALE
CARACTERIZAREA GRUPELOR
ALIMENTARE
PROTEINE VALOROASE
ÎMBUNĂTĂŢIREA DIGESTIBILITATE
IMUNITĂŢII RIDICATĂ

SCĂDEREA
COLESTEROLULUI REZERVĂ DE Ca ŞI P
SANGUIN

REDUCEREA RISCULUI
BALANŢĂ A
CANCERULUI
MICROBIOTULUI
DE COLON

SCURTAREA DURATEI
TOLERANŢĂ LA
TRANZITULUI
LACTOZĂ
INTESTINAL
DEZAVANTAJELE GRUPEI
ALIMENTARE I.-LAPTELE

LIPSĂ DE FIBRE CONŢINUT RIDICAT

ALIMENTARE DE APĂ

PRODUSE DEZECHILIBRE ÎN BALANŢA

ACIDE ACIDOBAZICĂ
 GRUPA ALIMENTARĂ II.
CARNEA ŞI PRODUSE DIN
CARNE
PROTEINE VALOROASE

EFECT DIGESTIBILITATE
IMUNOPROTECTOR RIDICATĂ

CONŢINUT MARE
VALOARE CALORICĂ
DE SĂRURI
RIDICATĂ
MINERALE

CONŢINUT MARE
CONŢINUT RIDICAT
DE
DE VITAMINE
CPLESTEROL
DEFECTELE GRUPEI II.

CONŢINUT
RIDICAT DE EFECT
LIPIDE/100g ACIDIFIANT
PRODUS

DEZECHILIBRE ALE LIPSĂ DE

CONSTANTELOR FIBRE
MINERALE ALIMENTARE
GRUPA ALIMENTARĂ III.-OUL ŞI
PRODUSELE DIN OU
PROTEINĂ DIN
GRUPA 1

DIGESTIBILITATE
BOGAT ÎN LIPIDE
RIDICATĂ

IMUNOREZISTENT SURSE DE VITAMINE

PRODUSE ENERGETICE SURSE DE MINERALE

DEZAVANTAJELE GRUPEI III.

BOGAT ÎN
PRODUSE
LIPIDE
ACIDIFIANTE
SATURATE

FĂRĂ LIPSA FIBREI

VITAMINA C ALIMENTARE

CONŢINUT RIDICAT
DE
COLESTEROL
 CARACTERIZAREA GRUPEI
ALIMENTARE IV ŞI V-LEGUME ŞI
FRUCTE
SURSĂ DE VITAMINĂ C
SURSĂ DE FIBRĂ
SURSĂ DE VITAMINE
ALIMENTARĂ

SURSĂ DE MINERALE SLAB ENERGETICE

INDICATE ÎN
OBEZITATE ŞI BOLILE GLUCIDE FAVORABILE
CARDIACE

EFECT ANTICANCERIGEN PROTEINĂ INCOMPLETĂ

 GRUPA ALIMENTARĂ VI-
CEREALELE
EENERGOGENE

BOGATE ÎN
ACIDIFIANTE
FIBRĂ ALIMENTARĂ

DEZECHILIBRATE
PROTEINA E DE
MINERAL ŞI
CLASA II
VITAMINIC

INDUC SURSE DE
OBEZITATEA VITAMINE B
LIPSITE DE
VITAMINA C
GRUPA ALIMENTARĂ VII.
GRĂSIMI ALIMENTARE
ENERGETICE
RAPOARTE
FĂRĂ PROTEINE
MINERALE
ŞI GLUCIDE
DEZECHILIBRATE

DEZECHILIBRATE
ACIDIFIANTE
NUTRITIV

BOGATE ÎN
LIPIDE LIPSITE DE VITAMINE
SATURATE

BOGATE ÎN
LIPSITE DE MINERALE
COLESTEROL
LIPSITE DE FIBRE
GRUPA ALIMENTARĂ VIII.
PRODUSE ZAHAROASE
ENERGETICE

VNA SCĂZUT FĂRĂ LIPIDE ŞI PROTEINE

LIPSĂ CONŢIN GLUCIDE

MINERALE RAFINATE

INDUC
FĂRĂ VITAMINE
DIABET

INDUC
EFECT
OBEZITATE ŞI BOLI
CANCERIGEN
CARDIACE
 RAŢIA ALIMENTARĂ

 DEFINIŢIE:
RAŢIA ALIMENTARĂ ESTE CANTITATEA DE
ALIMENTE PE CARE O PERSOANĂ O CONSUMĂ ÎN
24 DE ORE ,CARE SATISFACE NEVOILE SALE
MATERIALE ŞI ENERGETICE ÎN ACEASTĂ
PERIOADĂ DE TIMP
 MENIUL

 DEFINIŢIE:
MENIUL REPREZINTĂ CANTITATEA DE
ALIMENTE CARE SUNT CONSUMATE LA O
SINGURĂ MASĂ.
 NECESARUL MATERIAL AL
OMULUI SĂNĂTOS ÎN 24 ORE
PROTEINE
1,5g/kcorp
Vc LIPIDE
50mg/zi 0,8-1g/kcorp

B6
GLUCIDE
1-1,5mg
2-3g/kcorp
/zi
NECESAR
24
ORE
Mg ENERGIE
180mg/zi 18-24
Kcal/kcorp

Fe
Ca
8-32
P 500mg/zi
Mg/zi
1000
mg/zi
 CONSTRUIREA RAŢIEI
 CERINŢE:
1. ÎN RAŢIA ALIMENTARĂ TREBUIE SĂ FIE
REPREZENTATE MAREA MAJORITATE A
GRUPELOR ALIMENTARE
2. SE VA AVEA GRIJĂ DE ASOCIEREA DINTRE
ALIMENTE,ELIMINÂNDU-SE ASOCIEREA:
-CARTOFI-PÂ INE
-CARTOFI-OREZ
-CARTOFI -CARNE
3 SE RECOMANDĂ :CARNE -LEGUME
 ALTE RECOMANDĂRI:
1. SE VOR EVITA ALIMENTE BOGATE ÎN GRĂSIMI
SATURATE,COLESTEROL,PROVENITE DIN ALIMENTE
ANIMALE (CARNE ROŞIE,MEZELURI)
2. SE VOR EVITA ALIMENTELE BOGATE ÎN GLUCIDE
RAFINATE
3. SE VOR FOLOSI,ÎN CONSTRUIREA RAŢIEI
ALIMENTE BOFATE ÎN FIBRE ALIMENTARE(LEGUME
ŞI FRUCTE BOGATE ÎN CELULOZĂ ŞI
HEMICELULOZE
4. SE VOR UTILIZA ALIMENTE CU CONŢINUT DE
LIPIDE NESATURATE(AGN)
5. SE VOR EVITA ALIMENTE CALORIGENE.DACĂ OMUL
ARE O ACTIVITATE STATICĂ
 ALTE RECOMANDĂRI:
1. RAŢIA ALIMENTARĂ VA FI PERSONALIZATĂ
2. ÎN CONSTRUIREA EI,NU SE VOR DEPĂŞI
NECESARELE MATERIALE,MINERALE ŞI
ENERGETICE
3. NICI O RAŢIE NU VA FI LIPSITĂ DE LEGUME
ŞI/SAU FRUCTE PROASPETE SAU CONSERVATE
PRIN CONGELARE ŞI NU PRIN FIERBERE
4. O RAŢIE CU CONŢINUT MAI MIC DE VITAMINĂ
C DE 50 mg/zi,NU ESTE LUATĂ ÎN
CONSIDERAŢIE
 ALTE RECOMANDĂRI
ÎN CONSTRUIREA RAŢIEI ALIMENTARE SE
VAŢINE SEAMA DE:
-SEX
-VÂRSTĂ
-ACTIVITATE FIZICĂ
-STAREA DE SĂNĂTATE
-PREFERINŢĂ ALIMENTARĂ
-OBICEIURI ALIMENTARE
 ALTE RECOMANDĂRI
 ALIMENTELE ALESE PENTRU RAŢIA ALIMENTARĂ
CHIAR DACĂ SATISFAC NECESARUL MATERIAL ŞI
MINERAL,TREBUIE SĂ RESPECTE URMĂTOARELE
RAPOARTE MINERALE:
Ca/P=1/2
Ca/Mg=1/3
Na/K=1/1
NECESARUL DE APĂ =1,5-2 l MINIM/zi
SE VOR FOLOSI MAI ALES ALIEMNTE
PROASPETE SAU UŞOR TRATATE TERMIC
 ALTE RECOMANDĂRI
 CONŢINUTUL MINIM DE FIBRE ALIMENTARE
ESTE DE 7g/zi,DECI NU TREBUIE SĂ
PREDOMINE ALIMENTE DE NATURĂ
ANIMALĂ,SAU VEGETALĂ CARE NU CONŢIN
FIBRE ALIMENTARE SUFUCIENTE
 SE VA AVEA ÎN VEDERE CĂ ORICE EXCES
MATERIAL SAU MINERAL ARE CONSECINŢĂ
PERTURBAREA UNUI SAU MAI MULTOR
CONSTANTE FIZIOLOGICE,CEEA CE DUCE LA
APARIŢIA PERTURBĂRILOR METABOLICE
 ALTE RECOMANDĂRI
 TRECEREA DE LA UN TIP DE DIETĂ LA
ALTA(DE LA UNA BOGATĂ ÎN PROTEINĂ
ANIMALĂ LA UNA VEGETARIANĂ) SE VA
FACE TREPTAT:
-ÎNTÂI SE VAÎNLOCUI CARNEA ROŞIE
CU CEA DE PUI
-CARNEA ALBĂ SE VA ÎNLOCUI CU
OU ,LAPTE ŞI PRODUSE GLUTENICE
-SE POT FOLOSI NUMAI PRODUSE
VEGETALE,CU CONDIŢIA CA ACESTEA SĂ
SATISFACĂ NECESARUL MATERIAL ŞI
MINERAL
ORGANIZAREA RAŢIEI
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
CEREALE PL COND PESTE LAPTE
 COMENTARII PE BAZA PIRAMIDEI
ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE
1. DACĂ LA BAZA PRINCIPIULUI DE
CONSTRUIRE A RAŢIEI STĂ PRINCIPIUL
PIRAMIDEI,ESTE GREU DE IMAGINAT
POSIBILITATEA ECHILIBRĂRII
RAŢIEI,ACEASTA VA FI MAI BOGATĂ ÎN
GLUCIDE,DECI ÎN ENERGIE
2. ODATĂ CU ACEST DEZECHILIBRU VA
APĂREA CEL MINERAL ŞI VITAMINIC
 ALTE RECOMANDĂRI
 PENTRU PĂSTRAREA ECHILIBRULUI
MATERIAL ŞI MINERAL,TREBUIE APLICATĂ
LEGEA RAPORTULUI:P/L/G/=1
 UN ECHILIBRU ÎNTRE MACRONUTRIENŢI
DUCE LA MENŢINEREA ECHILIBRULUI ÎNTRE
MICRONUTRIENŢI,DECI LA POSIBILITATEA
CONSTRUIRII RAŢIEI ALIMENTARE
CONFORM CERINŢELOR MATERIALE ŞI
ENERGETICE
EXEMPLE DE RAŢII PENTRU UN OM
SĂMĂNĂTOS PE 4 VARIANTE

Meniu pentru o persoană sănătoasă de 50 de kg pe bază de peşte

Meniul reprezintă 50% din necesarul persoanei,25% va fi reprezentat de supă sau o ciorbă
corespunzătoare. În tabel sunt introduse ,la necesar ,cantităţile de 50% din necesar.
Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B1 C
Crap la 150 25,2 4,2 - 156 15 345 5,1 37 0,6 -
grătar
Orez 100 7,6 1 55,2 263 15 150 0,5 30 0,2 -
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 0,2 25
Fasole 100 2 0,2 5,2 33 40 60 1 35 0,15 20
verde
Ceapă 100 0,4 - 2,5 11 8 12 0,25 1 - 2
Ulei 10 - 10 - 100 - - - - - -
Brânză 50 6,5 4,5 2 78 125 90 0,1 12 0,2 0,7
Total X 42,6 20,2 70,3 666 218 687 15,58 135 1,17 47,7
Necesar X 40 20 75 600 250 500 8 125 1 30

Meniul: grătar de peşte cu pilaf de orez,brânză,şi garnitură de legume

 V2-peşte PEŞTE UMPLUT ŞI CU GARNITURĂ DE SPANAC
CIORBĂ DE ŞTEVIE

PEŞTE UMPLUT ŞI CU GARNITURĂ DE SPANAC

Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
Crap 200 36 5,6 - 208 70 440 2 60 - -
Ou 1/2 7 6 0,3 86 30 110 1,4 6 - -
Pâine 50 5,1 1 27 141 14 100 1,2 14 0,2 -
Morcovi 25 0,4 0,1 2,2 11 13 10 0,5 4 0,1 2
Pătrunjel 50 0,6 0,4 5 28 150 60 3 25 - 10
Spanac 100 3,5 0,3 2 25 75 55 3 57 0,3 50
Lapte 50 1,6 1,6 1,5 27 62 45 0,02 6 0,05 1
Usturoi 25 1,8 0,05 6 34,2 8 0,1 0,2 2 - 2
TOTAL X 56 18,65 44 560,2 422 821 11,32 174 0,65 65
NECESAR X 40 20 75 600 250 500 8 125 1 30
CIORBĂ DE ŞTEVIE
Ştevie 100 46 - - - 50 50 1 20 - 50
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3,2 4,5 0,1 0,2 - 0,8
Lapte 200 7 7 9,6 134 250 180 0,1 24 - 4
Fidea 50 5,1 1 27 141 14 100 1,2 14 0,2 -
Ou 1 7 6 0,3 86 30 110 1,4 6 - -
TOTAL X 23,85 14 37,95 366 457,2 444,5 4 64,8 0,3 54,8
NECESAR X 16 10 37 300 125 250 4 37 0,5 15

TOTAL X 79,85 32,65 81,95 1008,15 879,2 1265,5 15,32 238,8 0,95 119,8
NECESAR X 56 30 112 900 375 750 12 162 1,5 45
 MENIUL REPREZINTĂ 50% DIN
NECESAR(RAŢIA ZILNICĂ)

V3-peşte-sănătos

Aliment Cant Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
PEŞTE LA GRĂTAR CU MÂNCARE DE MAZĂRE
Crap 200 36 5,6 - 208 70 440 2 60 - -
Mazăre 150 12,6 0,7 21 144 37 150 3 60 - 50
Morcov 50 0,8 0,2 4,4 22 26 20 1 8 0,2 4
Ulei 10 - 10 - 100 - - - - - -
TOTAL X 49,4 16,5 6,5 474 113 610 6 128 0,2 54
CIORBĂ DE VARZĂ
Varză 100 1,8 0,2 5,8 33 72 60 1,5 70 0,1 50
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5,1 32 4,5 0,1 0,8 - 0,8
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 0,2 25
Ulei 10 - 10 - 100 - - - - - -
TOTAL X 3,05 10,5 7,25 163,1 119 94,5 2,25 90.8 0,3 75,8

TOTAL X 52,45 27 13,75 637,1 232 704,5 8,25 218,8 0,5 129,8
GENERAL
 MENIU PE BAZĂ DE CARNE DE PASĂRE
50% DIN RAŢIA ZILNICĂ PT. OM DE 50 KG

Meniu pentru o persoană sănătoasă -50 kg-pe bază de carne de pasăre

Meniul reprezintă 50% din necesarul individului /zi ,diferenţa până la 75%,cât ar trebui să reprezinte
masa de prânz,va fi reprezentată de o supă sau o ciorbă adecvată. În tabel este introdus 50% din necesarul
individului,deci cât trebuie să satisfacă meniul propus.

Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
Piept de pui 150 30 2,7 - 192 21 300 2,2 42 0,6 -
Macaroane 100 10,3 2 54 282 22 110 1,5 35 1 -
Ceapă 25 0,4 - 2,5 13 8 11 0,25 2 0,25 2
Ardei 50 0,6 0,2 2,3 23 25 25 0,6 10 - 75
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 0,2 25
Ulei 15 - 15 - 150 - - - - - -
TOTAL X 42,5 20,2 66,8 685 91 476 5,21 109 2,05 102
Necesar X 40 20 75 600 250 500 8 125 1,0 30

Tocăniţă de piept de pui cu macaroane cu legume

 Varianta 2 (pentru pui) PIEPT DE CURCAN PANE CU PIURE ŞI SALATĂ ASORTATĂ
CIORBĂ DE CONOPIDĂ

Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
PIEPT DE CURAN PANE CU PIURE DE CARTOFI CU SALATĂ ASORTATĂ
Piept de 100 24,5 8,5 - 179 14 200 1,5 28 0,4 -
curcă
Ou ½ 7 6 0,3 86 30 110 1,4 6 0,2 -
Ulei 5 - 5 - 150 - - - - - -
Cartofi 200 4,1 0,4 38,2 179 30 110 2 70 0,2 28
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 - 50
Ardei 100 1,1 0,4 7,3 39 25 33 0,5 8 - 150
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3 4,5 0,1 0,8 - 0,8
TOTAL X 37,95 20,6 51,25 656 117 487 6,1 132,8 0,8 228,8
NECESAR X 40 20 75 600 250 500 8 125 1 30
CIORBĂ DE CONOPIDĂ
Conopidă 50 1,4 0,1 1,7 15 12 30 0,5 8 0,1 25
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3 4,5 0,1 0,8 - 0,8
Morcov 25 0,4 0,1 2,2 11 13 10 0,5 4 0,1 2
Pătrunjel 25 0,6 0,2 2,5 13 75 30 1,5 12 - 25
Iaurt 100 3,2 3,2 3 55 125 90 0,05 12 0,1 2
Carne de 50 12 4,2 - 88 7 100 0,8 14 0,2 -
curcan
Orez 20 1,4 0,2 15 70,2 3 44 0,1 6 0,1 -
TOTAL X 18,1 8 52 257,2 238 349 3,55 56,8 0,6 54,8
NECESAR X 16 10 37 360 125 250 4 67 0,5 15

TOTAL X 56,05 28,6 103,25 913,2 355 836 9,65 189,6 1,4 283,6
NECESAR X 56 30 112 900 375 750 12 192 1,5 45
V3-sănătos-pui
Aliment Cant Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
CIORBĂ DE PUI CU CIUPERCI
Ciuperci 50 2,4 0,4 1,2 10 7 84 2,1 2,2 - 4
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3 4,5 0,1 0,8 - 0,8
Pătrunjel 50 0,6 0,4 5 28 150 60 3 25 - 10
Iaurt 50 1,6 1,6 1,6 27 62 45 0,02 6 0,1 1
Orez 25 1,9 0,2 19 87 3,8 38 0,1 7,5 0,05 -
TOTAL X 6,65 2,6 27,85 157 225 231,5 5,32 41,5 0,15 15,8
FRIPTURĂ LA TAVĂ CU MÂNCARE DE VARZĂ
Pulpă de 200 40,8 13,6 - 440 28 400 3 56 0,8 -
pui
Varză 200 3,6 0,4 11,6 66 144 120 3 140 0,2 100
Cartofi 50 1,0 0,1 9,6 45 7,5 27 0,5 17 - 10
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3,2 4,5 0,1 0,8 - 0,8
Lapte 50 1,6 1,6 1,5 27 62 45 0,02 6 0,05 1
Făină 10 1 1 7,5 32 3,5 15 0,2 6 - -
Ulei 10 - 10 - 100 - - - - - -
TOTAL X 48,15 26,7 30,8 715 248,2 611,5 6,82 225,8 1,05 111,8

TOTAL X 88,95 20,3 58,65 872 473,2 843 12,14 267,3 1,2 127,6
GENERAL
MENIURI PE BAZĂ DE CARNE DE VITĂ
REPREZINTĂ 50% DIN NECESAR
Meniu pentru categoria de 50 de kg –persoana sănătoasă

- /zi am avut în vedere realizarea a 50% din necesarul /zi,pentru că 25% va fi asigurat de o
supă sau o ciorbă, în total cele 2 feluri de mâncare vor asigura 75% din necesarul

Aliment cant Pr L G E Ca P Fe Mg B6 vC
Carne 150g 31,5 4,95 - 177 15 345 4,7 37 0,6 -
de vita
slaba
Cartofi 200g 4,2 0,4 38,4 178 30 110 2 70 0,5 16
piure
Lapte 10g 0,35 0,36 0,49 6,9 12,5 9 0,005 1,2 0,001 -
Roşii 100g 1,1 0,3 4,4 25 25 30 0,6 15 0,3 50
Ulei 10g - 10 - 100 - - - - - -
Făină 25g 2,5 0,2 20,25 80,4 10 100 0,9 10 0,3 -
TOTAL X 39,6 16,2 63,54 405,1 92,5 594 8,2 133 1,4 66
Necesar x 40 20 75 600 250 500 8 125 1,0 30

Meniul este : Rasol de vită cu piure de cartofi şi sos de roşii

V2-vită CARNE DE VITĂ ÎNĂBUŞITĂ CU CARTOFI ÎNTREGI ŞI SALATĂ ASORTATĂ
SUPĂ DE ROŞII

CARNE DE VITĂ ÎNĂBUŞITĂ CU CARTOFI ÎNTREGI ŞI SALATĂ ASORTATĂ

Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
Carne de 150 32 16 - 342 15 345 5,1 37 0,6 1,5
vită
Cartofi 150 3,15 0,3 28,5 133,5 22 82,5 1,5 79 0,3 21
întregi
Ceapă 100 1,5 0,2 10,5 51 32 45 1 8 0,1 8
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 0,2 25
Castraveţi 100 1,3 0,2 2,9 19 23 25 0,3 10 - 8
Ciuperci 50 2,5 0,2 1,2 10 7 65 2,1 2,2 - 4
TOTAL X 41,55 17,2 38,5 580,5 114 582,5 10,6 156,2 1,2 56,5
NECESAR X 40 20 75 600 250 500 8 125 1 30
SUPĂ DE ROŞII
Roşii 100 1,1 0,3 4,4 25 15 30 0,6 20 0,2 25
Orez 50 3,8 0,5 38 175,5 7,5 75 0,2 15 0,1 -
Morcov 25 0,7 0,1 4,4 25 12 10 0,25 4 0,1 3,5
Pătrunjel 50 0,6 0,4 5 28 150 60 3 25 - 10
Ou 1 14 12 0,6 171 60 220 2,8 12 0,4 -
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3,2 4,5 0,1 0,8 - 0,8
TOTAL X 20,35 13,3 53,45 429,5 247,7 399,5 6,95 76,8 0,8 38,5
NECESAR X 16 10 37 300 125 250 4 67 0,5 15

TOTAL X 61,9 30,5 91,95 1010 361,7 982 17,55 233 2 95

NECESAR X 56 30 112 900 375 750 12 192 1,5 45
V3-sănătos-vită

Aliment Cant Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
FRIPTURĂ DE VIŢEL CU SOS DE PRUNE
Viţel 200 42 6,6 - 236 20 460 7 50 0,8 2
Prune 200 1,2 0,2 34,4 148 40 50 1 20 0,2 10
Făină 50 5,2 0,4 38.1 176 17 60 1 30 0,3 -
Ulei 20 - 20 - 200 - - - - - -
Zahăr 50 - - 50 200 - - - - - -
Lapte 50 1,6 1,6 1,5 27 62 45 0,02 6 0,05 1
TOTAL X 50 28.8 124 987 139 615 9,02 106 1,35 13
CIORBĂ DE SALATĂ VERDE
Iaurt 50 1,6 0,1 1,5 11 62 45 0,02 6 0,1 1
Salată 200 1,8 0,6 5,8 46 52 50 4 40 - 50
Ceapă 10 0,15 - 1,05 5 3,2 4,5 0,1 0,8 0,1 0,8
TOTAL X 3,55 0,7 8,35 62 117,2 99,5 4,12 46,7 0,2 51,8
TOTAL X 53,55 29,5 132,35 993 256,2 714,5 13,14 152,7 1,37 64,8
GENERAL
 MENIURI VEGETARIENE

Meniu pentru persoană sănătoasă -50 kg-regim vegetarian

Meniul va asigura 50% din necesarul material şi energetic total al individului,urmând ca diferenţa
să fie asigurată de o supă sau o ciorbă corespunzătoare.

Aliment Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 vC
Mazăre 100 8,5 0,5 14 96 80 300 6 120 0,35 -
Fasole 150 3 0,3 7,6 49 10 60 1,0 35 0,2 30
verde
Porumb 25 2 0,25 18,75 87,75 5 40 0,1 10 0,25 -
Ardei 50 0,6 0,1 2,3 12 20 9 1 10 0,3 12
Ananas 100 0,3 0,4 16,9 74 8 0,4 0,5 5 - 80
Soia 100 23 15,7 47 303 80 300 6 120 0,35 -
Ceapă 25 0,4 - 2,5 14 8 10 0,2 2 - 6
Condimente x x x x x x x x x x x
Total x 37,8 17,25 109,05 635,75 211 712,4 14,8 302 1,45 128
Necesar x 40 20 75 600 250 500 8 125 1,0 30

Meniul va fi format din chifteluţe de soia cu salată mexicană

Necesarul reprezentat în tabel este 50% din total necesar al individului /zi
 V2-vegetarian PIZZA VEGETARIANĂ
SUPĂ DE LEGUME
PIZZA VEGETARIANĂ
Aliment. Cant. Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
Făină 50 5,2 0,4 38,1 176 17 60 1 30 0,3 -
Brânză 50 17 8,6 2,5 187 125 90 0,2 12 - -
Roşii 50 0,6 0,1 2,2 12 8 15 0,3 10 0,1 5
Ananas 50 0,5 0,05 3,5 15 12 15 0,9 7 - 5
Gogoşar 50 0,6 0,2 3,8 20 12 30 0,5 8 - 75
Porumb 20 4,8 1,6 12,3 77 4 50 0,8 22 - -
Ulei 10 - 10 - 100 - - - - - -
TOTAL X 26,7 20,9 59,4 587 178 260 3,7 89 0,4 85
NECESAR X 40 20 75 600 250 500 8 125 1 30
SUPĂ DE LEGUME
Morcov 50 0,8 0,1 4,4 22 25 20 0,5 7 0,1 12
Ţelină 50 0,7 0,1 3 17 67 15 0,5 26 0,1 12
Ceapă 10 0,15 - 1 5,1 3,2 4,5 0,1 0,8 - 4,8
Fidea 25 2,5 0,5 15 46 4,6 30 0,4 9 - -
Cartofi 100 2,1 0,2 19,1 89 15 55 1 35 - 20
Ardei 25 0,3 - 1,4 6 6 4 0,2 4 - 40
TOTAL X 6,5 0,9 43,9 185 120,6 128,5 2,7 81 0,2 92
NECESAR X 16 10 37 300 125 250 4 65 0,5 15

TOTAL X 33,2 21,8 103,3 772 298,6 388,5 6,7 176 0,6 177
NECESAR X 56 30 112 900 375 750 12 190 1,5 45
V3-sănătos-vegetarian

Aliment cant Pr L G E Ca P Fe Mg B6 C
SUFLEU DE CONOPIDĂ
Conopidă 200 5,6 0,2 6,4 36 50 120 2 34 0,2 4
Smântână 50 1,7 10 1,6 106 45 35 0,03 5 - -
Griş 20 2,4 0,2 14 70 4 24 0,2 4 0,3 -
Caşcaval 50 12 12 0,5 175 310 200 0,2 10 0,2 10
Soia 50 10 2,6 - 107 40 50 0,2 12 - -
TOTAL X 31,7 25 22,5 494 449 429 2,63 65 0,7 14
CIORBĂ DE URZICI
Urzici 200 9,2 - - 4 50 50 5 20 - 100
Ceapă 20 0,3 - 4,2 10 6 9 0,2 1,6 - 1,6
Ouă 1 14 12 0,6 172 60 220 2,8 12 0,4 -
Iaurt 50 1,6 0,2 0,5 12 62 45 0,02 6 0,05 1
TOTAL X 37,1 12,2 5,3 198 178 324 8,02 33,6 0,45 102,6

TOTAL X 68,8 37,7 27,8 697 627 753 10,65 98,6 1,15 116,6
GENERAL
ALIMENTAŢIA
DIETETICĂ
1.AFECŢIUNI METABOLICE
2.CARACTERIZAREA ALIMENTAŢIEI PENTRU FIECARE AFECŢIUNE
3.ALIMENTE PERMISE ŞI INTERZISE
4.COMPORTAMENTUL BOLNAVULUI
5.STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS
 OBEZITATEA
DEFINIŢIE:
CREŞTEREA GREUTĂŢII CORPORALE PESTE 30%
DIN GREUTATEA CORPORALĂ IDEALĂ REPREZINTĂ
AFECŢIUNEA “OBEZITATE”
 CAUZELE OBEZITĂŢII

1. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ
2. REGIM DE ACTIVITATE SEDENTAR
3. CONSUMAREA ALIMENTELOR CALORIGENE ÎN EXCES
4. NERESPECTAREA UNUI ECHILIBRU DINTRE CONSUM ŞI
ARDEREA CALORIILOR
5. DEREGLĂRI HORMONALE ŞI DE ALTĂ NATURĂ
 CONSECINŢELE OBEZITĂŢII

1. APARIŢIA BOLILOR CARDIO-VASCULARE

2. INDUCEREA CANCERELOR HEPATICE,GASTRICE ŞI
DE COLON
3. SCURTAREA DURATEI VIEŢII
4. GREUTATE ÎN REALIZAREA ORICĂRUI TIP DE
ACTIVITATE
5. PERTURBĂRI FIZIOLOGICE
 RECOMANDAREA DE BAZĂ

SCĂPAREA DE KILOGRAMELE ÎN EXCES!

 RECOMANDĂRI PENTRU
SLĂBIRE!
1. PRIMUL PAS ESTE UN CONTROL MEDICAL SEVER
2. SE CONTROLEAZĂ DACĂ OBEZUL ARE VOINŢĂ
REALĂ DE A SLĂBI
3. SE VA PROCEDA LA PERSONALIZAREA RAŢIEI
ALIMENTARE
4. DIETA TREBUIE ÎNSOŢITĂ DE CONSILIEREA
SPECIALIŞTILOR
5. OBEZUL VA FACE CONTROL PERIODIC MEDICAL
RIGUROS
ALIMENTE PERMISE UNUI OBEZ
1.CARNE ŞI PRODUSE
CARNE ALBĂ SLABĂ
LA GRĂTAR

CARNE DE PEŞTE CARNE DE VITĂ SLABĂ

SLAB LA GRĂTAR LA GRĂTAR
 RECOMANDĂRI:LAPTE ŞI
PRODUSE DIN LAPTE
LAPTE DEGRESAT

COMBINAŢII ÎNTRE IAURT

PRODUSE ACIDE DEGRESATE
ŞI BRÂNZĂ PROASPĂTĂ

BRÂNZETURI
SLABE
 RECOMANDĂRI:LEGUME ŞI
FRUCTE
 LEGUME:  FRUCTE:
-FASOLE VERDE -VIŞINE
-ROŞII -CITRICE(MAI PUŢIN
-SALATĂ VERDE,ŞTEVIE,SPANAC MANDARINELE)
-RIDICHI -PEPENE ROŞU
-GULIE,CONOPIDĂ -AFINE
-DOVLECEL -ZMEURĂ
-ANDIVE -FRAGI
-MURE
-MERE NEDULCI
-COACĂZE
 INTERZISE
LAPTE GRAS CARNE DE PORC

FRIŞCĂ IAURT GRAS ORGANE PEŞTE GRAS

BRÂNZĂ GRASĂ SMÂNTÂNĂ MEZELURI PASĂRE GRASĂ

UNT CARNEA DE OAIE

LEGUMINOASE
BANANE
USCATE
GEM STRUGURI

LEGUME FRUCTE
COMPOT SMOCHIME
GLUCIDICE OLEAGINOASE
PRUNE
 STABILIREA NECESARULUI
 ESTE PERSONALIZAT:
1.RAŢIE CU 600KCAL
2.RAŢIE CU 800-900 KCAL
3.RAŢIE CU 900-1200 KCAL

NOTĂ:
CU CÂT RAŢIA ESTE MAI LEJERĂ DIN PUNCT DE
VEDERE CALORIC,ALIMENTELE INTERZISE VOR FI
MAI PUŢINE!
RECOMANDĂRI !
1. NU SE VA ÎNCEPE CURA DE SLĂBIRE BRUSC
2. SE VA MENŢINE UN REGIM CARACTERISTIC
PENTRU GRADUL DE OBEZITATE,ÎN AŞA FEL ÎNCÂT
SĂ NU AFECTEZE PACIENTUL
3. NU SE VOR FACE DEROGĂRI DE LA MENIU,PENTRU
CĂ REZULTATUL VA FI COMPROMIS
4. ÎN URMA TERMINĂRII DIETEI,SE VA FACE UN
PROGRAM DE TRECERE,URMAT DE UNUL DE
MENŢINERE CARE VA REPREZENTA 50-60% DIN
NECESARUL NORMAL
 OBSERVAŢII!
1. SCĂDEREA ÎN GREUTATE VA FI MAI INTENSĂ ÎN
PRIMELE SĂPTĂMÂNI,APOI VA SCĂDEA,DAR ACEST
FAPT,EXPLICABIL FIZIOLOGIC,NU TREBUIE SĂ
DESCURAJEZE BOLNAVUL,CĂCI,SCĂDEREA ÎN
GREUTATE VA CONTINUA
2. SE VOR ALEGE ALIMENTE AGREATE DE OBEZ ŞI
CELE CARE POT FI CONSUMATE ÎN CANTITATE MAI
MARE,PENTRU A UMPLE STOMACUL SĂU
3. REGULA ETE STRICTĂ:
FIBRE-DA!.....CALORII-NU!....STIL CORECT-DA!
 OBSERVAŢII
1. AVEŢI RĂBDARE,NIMIC NU SE POATE FACE DINTR-
O DATĂ!
2. NU DISPERAŢI,DACĂ NU AŢI PIERDUT SUFICIENTE
KG,GÂNDIŢI LA CÂTE AŢI PIERDUT,NU LA CÂTE
MAI TREBUIE PIERDUTE!
3. NU RENUNŢAŢI! EWNUNŢAREA ÎNSEAMNĂ
RELUAREA PROGRAMULUI,CARE NU VA MAI AVEA
ACELAŞI SUCCES!
CALCULAREA NECESARULUI

SE VA FACE RAPORTÂNDU-NE LA
GREUTATEA IDEALĂ,INDIFERENT DE
GREUTATEA AVUTĂ LA ÎNCEPUTUL
CUREI DE SLĂBIRE!
METABOLISM

1.METABOLISMUL GLUCIDIC
2.METABOLISMUL LIPIDIC
3.METABOLISMUL PROTIDIC
4.INTERRELAŢII METABOLICE
 NOŢIUNI GENERALE

 DEFINIŢIE:
METABOLISMUL ESTE TOTALITATEA RECŢII-
LOR BIOCHIMICE DIN ORGANISM,CARE SE
DESFĂŞOARĂ ÎN STRÂNSĂ DEPENDENŢĂ CU
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.
 ALTE NOŢIUNI

METABOLISMUL INTERMEDIAR:
DEFINIŢIE:
METABOLISMUL INTERMEDIAR SE REFERĂ LA
TRANSORMĂRILE MACRONUTRIENŢILOR DIN
ORGANOSMUL UMAN,CARE AU LOC ÎN SCOPUL
ELIMINĂRII ENERGIEI.
 ALTE NOŢIUNI
METABOLISMUL BAZAL
DEFINIŢIE:
METABOLISMUL BAZAL ESTE TOTALITATEA
TRANSFORMĂRILOR SUFERITE DE SUBSTANŢELE
DE MACRO ŞI MICRONUTRIENŢII DIN ORGANISM
ÎN SCOPUL ASIGURĂRII ENERGIEI NECESARE
SUSŢINERII FUNCŢIILOR VITALE ALE
ORGANISMULUI.
 ETAPELE
METABOLISMULUI

1. ANABOLISMUL
ESTE TOTALITATEA REACŢIILOR BIOCHIMICE
DIN ORGANISMUL UMAN,CARE AU LOC ÎN
SCOPUL SINTEZEI SUBSTANŢELOR COMPLEXE
SPECIFICE ORGANISMULUI SIN SUBSTANŢELE
SIMPLE REZULTATE DIN REACŢIILE DE
DEGRADARE SAU DIN ALIMENTAŢIE.
 ETAPELE
METABOLISMULUI

2. CATABOLISMUL SAU DEZASIMILAŢIA

ESTE TOTALITATEA REACŢIILOR BIOCHIMICE
DIN ORGANISM ,PRIN CARE SE REALIZEAZĂ
DEGRADAREA SUBSTANŢELOR COMPLEXE
SPECIFICE ORGANISMULUI,SINTETIZATE PRIN
ANABOLIZĂ,ÎN SUBSTANŢE SIMPLE,ÎN SCOPUL
ELIMINĂRII DE ENERGIE ,NECESARĂ PENTRU
SUSŢINEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI PENTRU
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A PERSOANEI .
 ENZIME

 DEFINIŢIE:
ENZIMELE SUNT
-BIOCATALIZATORI,NECESARI PENTRU DIRIJAREA
DIRECŢIEI,SENSULUI ŞI VITEZEI REACŢIILOR BIO-
CHIMICE DIN LANŢURILE METABOLICE.
ELE DETERMINĂ LOGICA LANŢURILOR
METABOLICE.
CLASIFICAREA
ENZIMELOR
EXOENZIME

AU ORIGINE EXTERNĂ-ALIMENTELE

NU SUNT SINTETIZATE DE ORGANISM

CLASIFICAREA
EMZIMELOR
ENDOENZIME

SUNT SINTETIZATE DE ORGANISM

NU AU ORIGINE ALIMENTARĂ
 CLASIFICAREA
ENZIMELOR

 ÎN FUNCŢIE DE STRUCTURA CHIMICĂ:

-HOLOENZIMELE
SUNT ENZIME CARE AU ÎN STRUC-
TURA LOR NUMAI MOLECULE PROTEICE

-HETEROENZIME
SUNT ENZIME CARE ,PE LÂNGĂ MO-
LECULA DE ORIGINE PROTEICĂ AU O GRUPARE
NEPROTEICĂ-COENZIMĂ
PROPRIETĂŢILE
ENZIMELOR
SPECIFICITATEA
ENZIMELOR

ACŢIUNEA DE
DORIJARE A RECŢII DE
REACŢIILOR PRECIPITRE
BIOCHIMICE
CLASELE DE ENZIME
OXIDOREDUCTAZE

PEROXIDAZE LIAZE

DEZAMINAZE LIGAZE

CARBOXILAZE
 METABOLISMUL
GLUCIDIC
HIDROLIZA
GLICOLIZA
AMIDONULUI

GLUCONEOGENEZA GLICOGENOLIZA

CICLUL
CICLUL KREBS
PENTOZELOR

FOTOSINTEZĂ
GLICOLIZA(CICLUL EMDEN-
MEYERHOFF-PARNAS)
AMIDON-MALTOZĂ-GLUCOZĂ

GLUCOZO-6-FODFAT

FRUCTOZO-6-FODFAT

FRUCTOZO-1,6-DIFOSFAT

2 TRIOZE:ALDEHIDA FOSFOGLICERICĂ +FOSFODIOXIACETONA

ACIDUL FOSFOGLICERIC

ACIDUL FOSFOENOLPIRUVIC ACIDUL PIRUVIC

FERMENTAŢIILE GLUCOZEI
AICI
ACIDUL PIRUVIC
ACETIC

ACIDUL
LACTIC OXIDARE DECARBOXILARE
ACIDUL PIRUVIC
(FERMENTAŢIA
LACTICĂ) ALDEHIDA
ACETICĂ

ALCOOL ACID
ETILIC PIRUVIC

REDUCEREA
ACIDULUI REDUCERE DECARBOXILARE
PIRUVIC
ALDEHIDA
ACETICĂ
 CICLUL KREBS(CICLUL
ACIZILOR TRICARBOXILICI)
ACID ACID OXALIL
MALIC ACETIC

ACID FUMARIC ACID CITRUC

ACID OXALIL
ACID SUCCINIC
SUCCINIC

ACID
SUCCINIL COA
CETOGLUTARIC

SUCCINIL TPP
SUCCINIL LIPOIC
ENZIMELE PARTICIPANTE ÎN
GLICOLIZĂ
AMILAZA
FOSFATAZA
IZOMERAZA
REDUCTAZA
CARBOXILAZA
OXIDAZA
ENZIMELE DIN CICLUL KREBS
CARBOXILAZA
DECARBOXILAZA
ACETIL-Co A
ACIDUL LIPOIC
TIAMINOPIROFOSFAT
REDUCTAZA
OXIDAZA
METABOLISMUL LIPIDELOR

1. CATABOLISMUL ACIZILOR GRAŞI SATURAŢI-β

OXIDAŢIA
2. ANABOLISMUL ACIZILOR GRAŞI SATURAŢI
 CATABOLISMUL ACIZILOR
GRAŞI-β OXIDAŢIA
ACIDUL GRAS+ACETIL Co A= ACID GRAS ACTIVAT

ENOL(OXIDARE)

HIDROXIACID(HIDROLIZĂ)

CETOACID(OXIDARE)

ACID GRAS INFERIOR+ACETIL CoA

 ANABOLISMUL ACIZILOR
GRAŞI
ACID GRAS INFERIOR+ACETIL Co A=ACID GRAS ACTIVAT

CETOACID(+ACETIL CoA)

HIDROXIACID

ENOL(ELIMINARE DE APĂ)

ACID GRAS SUPERIOR(REDUCERE)

ENZIMELE PARTICIPANTE ÎN
CICLURILE ACIZILOR GRAŞI
CARBOXILAZĂ DECARBOXILAZĂ

FAD
HIDROLAZĂ
REDUCTAUĂ OXIDAZĂ
NAD

NADH+H
REDUCTAUĂ
FADH+H
 BIOSINTEZA GLICERINEI
GLUCOZĂ
(PRIN CICLUL GLICOLITIC
PÂNĂ LA TRIOZE)

ALDEHIDA FOSFOGLICERICĂ FOSFODIOXIACETONA

(ELIMINARE FOSFAT+REDUCERE) (ELIMINARE DE FOSFAT+REDUCERE)

GLICERINĂ GLICERINA
 METABOLISMUL PROTEIC

 CATABOLISMUL AMINOACIZILOR
-DEZAMINAREA OXIDATIVĂ
-DEZAMINARE REDUCTIVĂ
-DEZAMINARE HIDROLITICĂ
-DECARBOXILARE
-DEZAMINARE ŞI DECARBOXILARE
SIMULTANĂ
 ANABOLISMUL
AMINOACIZILOR

 SINTEZA AMINOACIZILOR
-AMINAREA –CETOACIZILOR
-HIDROXIACIZILOR
-ACIZILOR GRAŞI
-AMINAREA CLORHIDRAŢILOR
INTERRELAŢIILE METABOLICE

 CARACTERIZARE:
GLUCIDE-LIPIDE
GLUCIDE-PROTEINE
LIPID-PROTEINE
INTERRELAŢII METABOLICE
 INTERRELAŢII METABOLICE ÎNTRE GLUCIDE,LIPIDE ŞI
 PROTIDE
 Prin numeroase metode s-a stabilit că în celule metabolizarea substanţelor se face concomitent.Prezentarea metabolismului în mod separat
este necesară numai pentru aînşelege care sunt mecanismele într-o anumită fază a acestuia,deşi niciodată nu vom întâlni o anumită reacţie care
să se producă separat ,la un moment dat.
 Metabolizarea substanţelor are loc în 3 etape :
 1.produşii complecşi se degradează în produşi simpli prin reacţii de hidroliză
 2.continuă degradarea în substanţe mai simple şi mai puţin deosebite unele de altele.
 3.produşii intermediari formaţi în a 2.a etapă se degradează la dioxid de carbon şi apă,cu eliminare de energie.
 Aceste etape sunt specifice catabolismului
 Biosinteza are loc,de-asemenea în 3 etape.Deşi ele par a fi inverse celor prezentate mai devreme,acest fapt nu este adevărat,pentru că în
cadrul lor acţionează alte enzime,complet diferite,ceea ce înseamnă că aceste reacţii nu sunt inversele catabolismului.De altfel,acest fapt ar fi şi
imposibil,pentru că,dacă s-ar întâmpla aşa tot procesul metabolic ar deveni dezorganizat,reacţiile desfăşurându-se haotic.Acest fapt este
exclus,pentru că fiecare reacţie,fie că este una de cataliză,fie că este una de biosinteză se desfăşoară prin intermediul enzimelor proprii,care nu
„aleargă” de la o etapă de anaboliză la una de cataboliză.
 Interrelaţiile metabolice se stabilesc prin intermediul unor produşi comuni,ca de ex:
 -acidul piruvic
 Acest produs este unul care rezultă în urma reacţiilor de glicoliză.Urmărind procesele de degradare de alt tip,observăm că acest produs se
regăseşte şi în ciclul lui Krebss,de-asemeni în procesele de fermentaţie.El poate rezulta şi în reacţiile specifice aminoacizilor,în
dezaminare,aminare şi transaminare.Prin degradarea sa aerobă,în ciclul Krebss,reziltă acetil Co-A,substanţă care stă la baza sintezei acizilor
graşi.Prin aceste considerente,se observă că se face legătura dintre glucide,lipide şi protide,nivelul acestora menţinându-se constant în organism
prin reacţii de trecere de la o categorie de substanţe organice la alta,indiferent de structura raţiei alimentare şi de cantitatea ei(în anumite
limite,bineânţeles)
 -acidul glutamic şi aspartic
 Sunt aminoacizi glucoformatori şi chiar din denumire se poate observa capacitatea lor de a face trecerea între glucide şi protide,prin procesul
de transaminare.Ei fac de-asemenea legătura şi dintre aminoqacizi şi amine ,amide,alcaloizi,nitrili,compuţi heterociclici etc.
 -esterul glucozo-6-fosfat
 Este substanţa de la care pornesc cele mai multe căi de degradare a monoglucidelor,prin glicoliză,ciclul Krebss,dar se produc intermediari
care vor determina procese de biosinteză a altor glucide.
 Tot ca substanţe cheie în procesul de interrelaţii metabolice,putem aminti:acidul 3-glicerofosforic,chiar ciclul Krebss
 În concluzie,putem afirma că transformările în organism sunt într-o continuă interdependenţă şi se influenţează reciproc.
TRANSFORMĂRILE
NORMALE ALE
ALIMENTELOR

1.TRANSFORMĂRILE CĂRNII
2.TRANSFORMĂRILE LAPTELUI
3.TRANSFORMĂRILE LEGUMELOR ŞI
FRUCTELOR
 TRANSFORMĂRILE CĂRNII

RIGIDITATEA ÎNCINGEREA

FEZANDAREÂ MATURAREA MUCEGĂIREA PUTREFACŢIA

 TRANSFORMĂRILE LAPTELUI
FERMENTAŢIA FERMENTAŢIA
LACTICĂ ACETICĂ

FERM
FILANT
BUTIRICĂ

GUST
ACŢIUNEA PUTRED ACRU
COAGULAREA
BACTERIILOR AMONIAC MUCEGAI
CAZEINEI
LACTICE DROJDIE

RÂNCED
TRANSFORMĂRILE BIOCHIMICE ALE
UNTULUI
GUST DE
PEŞTE

GUST AMAR GUST DE MUCEGAI

 TRANSFORMĂRILE BIOCHIMICE ALE
BRÂNZETURILOR

ACIDIFIERE BALONARE

SCURGERI
BACTERII COLORAREA
COAGULARE MICI DE
LACTICE COJII
ZER

HIDROLIZA PUTREGAI
MATURARE MUCEGAI
PROTEICĂ ALB
 TRANSFORMĂRILE BERII
FERMENTAREA
MUSTULUI

ACŢIUNEA
ZAHARIFICAREA
HIDROLAZELOR
INCOMPLETĂ A
OXIDAZELOR
AMIDONULUI
LIPAZELOR

SUBSTANŢE
AZOTATE ÎN
EXCES
TRANSFORMĂRILE VINULUI
FERMENTAŢIA
ALCOOLICĂ

FERMENTAŢIA PETE ALBE

MALOLACTICĂ ULEIOASE

BĂLOŞIREA
OŢETIRE
VINULUI

FERMENTAŢIA
MANITICĂ
TRANSFORMĂRILE BIOCHIMICE ALE
LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR
USCARE

FERMENTARE SCHIMBARE DE PH

PETE DE
CULORI MUCEGĂIREA
DIFERITE

SCĂDEREA
PUTREZIREA
VITAMINELOR
TRANSFORMAREA CEREALELOR,
FĂINII ŞI PÂINII
ÎNCINGEREA

HIDROLIZA
PUTREZIRE
PROTEICĂ ŞI A AMIDONULUI

SCHIMBAREA
MUCEGĂIRE
CULORII

MODIFICĂRI ÎN
ACIDIFIEREA
GLUTEN