ANALIZA I CARACTERISTICA

MIJLOACELOR DE TRASNPORT MARITIM

A elaborat: Cunir Nicoleta,

studenta gr. TOT 161
A verificat: Cotru Ion,
lector superior
Introducere
Transportul maritim deruleaz cca. 75-80% din traficul
mondial de mrfuri i o cot mereu crescnd din traficul
de cltori fiind de departe principal form de transport.
Transportul maritim are trei componente de baz: (1) nava
maritim comercial, (2) porturile comerciale i (3) cargo-ul
(marfa sau pasageri).
Transportul maritim este un fel de transport pe ap,
care include orice nav capabil s se deplaseze pe
suprafaa apei (mri, oceane i zone adiacente apei),
precum i pur i simplu pe timp de zi i ndeplinind
anumite funcii legate de transport, transbordare,
depozitare, manipulare a diferitelor ncrcturi;
transportul i serviciul pasagerilor.
 Nava este un corp plutitor, etan, de o construcie
special, avnd forma, rezistent structural, caliti
nautice i echipament care s-i permit navigaia i
utilizarea n siguran pentru transportul de mrfuri,
pescuit oceanic, misiuni militare, cercetri tiinifice,
lucrri tehnice ori pentru activitate portuar avnd un
mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alt
nav.
Nava maritim comercial este o construcie plutitoare
de dimensiuni superioare ambarcaiunilor, avnd forma,
rezistena structural, caliti nautice i echipament
care-i permit explotarea tehnic i comercial prin
propulsie proprie.
Principalele caliti ale navei
Flotabilitate (sau starea de plutire) - reprezint capacitatea acesteia de a pluti cu o
ncrctur dat i la un pescaj determinat de legea echilibrului
dintre greutatea navei i aceea a volumului de ap dezlocuit de partea sa imers;
Etaneitate - proprietatea unui aparat, a unui recipient etc. de a fi etan - care nu
permite s ptrund sau s ias din el un fluid (gaz sau lichid);
Stabilitate - reprezint capacitatea pe care o are nava, scoas din echilibru sub
influena unor fore exterioare, de a reveni n poziia iniial n momentul ncetrii
aciunii forelor.
Forele care acioneaz asupra navei sunt: vntul, valurile, fora centrifug ce apare
pe timpul giraiei navei;
Viteza orice nav trebuie s se poat deplasa cu viteza corespunztoare scopului
pentru care aceasta a fost proiectat;
Manevrabilitate nava trebuie s poat executa uor, rapid i ntr-un spaiu restrns
diferite manevre;
Calitile oscilatorii
Soliditatea - reprezint capacitatea navei de a nu se deforma i de a i pstra
etaneitatea atunci cnd asupra ei acioneaz fore exterioare (vnturi, valuri etc.)
 Caracteristicile de volum i greutate
ale unei nave
Volumul carinei reprezint volumul prii navei scufundate n ap, exprimat n m3;
Tonajul navei reprezint volumul spaiilor interioare, exprimat n tone registru (TR
= 2,8316 m3);
Tonajul brut (TRB tone registru brut ) reprezint volumul tuturor
compartimentelor interioare inchise ale navei, inclusiv suprastructurile. Se exprima
n tone registru (TRB) . Se consider spaii inchise toate compartimentele ce nu pot
fi n comunicaie cu calea navigabil;
Tonajul net (TRN tone- registru net ) reprezint volumul tuturor compartimentelor
nchise destinate transportului mrfurilor. Se exprim n tone registru (TRN );
Deplasamentul navei reprezint greutatea acesteia exprimat n tone sau greutatea
volumului de ap dislocuit de nav n stare de plutire;
Deplasamentul navei goale (D0): reprezint greutatea navei goale fr combustibil,
lubrifiani, ap, balast, echipaj, provizii, marf. Aceasta este o mrime constant
calculat de antierul constructor i nscris n documentaia tehnic a navei.;
Deplasamentul de plin ncrcare (D) reprezint greutatea navei ncrcate pn la
linia de plutire de plin ncrcare. Se compune din deplasamentul navei goale,
combustibilii, lubrifianii, ap, balast, echipaj, provizii, marf;
Deadweight-ul brut reprezint diferrena de mas dintre deplasamentul cu plin
ncrctur i deplasamentul navei goale;
 Elementele geometrice principale

L lungimea
B limea
H nlimea
T pescajul - distana
msurat pe vertical de
la linia de baz pn la
linia de plutire
F- bord liber
 Principalele pri componente ale
unei nave
1 - co;
2 - pup;
3 - elice;
4 - babord (tribord n
partea opus);
5 - ancor;
6 - bulbul etravei;
7 - prov;
8 - punte;
9 - suprastructur.
 Transporturile navale se clasific n
transporturi maritime (pe mri i
oceane), care realizeaz legtura
dintre baza de materii prime i
producie i dintre producie i consum.
Trei sferturi din comerul internaional
se realizeaz prin intermediul
transportului maritim, pe ntregul glob
funcionnd peste 20.000 de nave de
diverse capaciti i destinaii.
transporturi interioare (pe ruri, fluvii i
canale navigabile), realizeaz
transportul mrfurilor de mas,
necesare agenilor economici din
vecintatea acestor ci navigabile,
participnd i la realizarea
transporturilor n trafic combinat cu
mijloace auto sau feroviare.
 Clasificarea navelor maritime
Volumul mare de transportat ca si varietatea
conditiilor si uzantelor locale au determinat existenta
unei game foarte largi de nave. Totusi, acestea pot fi
grupate in cateva mari categorii:
pentru marfuri:
nave tanc (tanker) - pentru transportul marfurilor lichide,
nave cargo - pentru transportul marfurilor solide (dry
cargo vessels),
nave combinate (combined carriers) - care pot
transporta atat marfuri solide cat si lichide,
nave speciale;
nave auxiliare;
pentru pasageri:
(cruzere) nave de croaziera - pentru calatorii lungi,
ferryboaturi (nave pentru transportul de pe un tarm pe
altul al marii),
yachturi,
nave de linie - pentru transport pasageri (pacheboturi).
mixte - transport concomitent pasagerii i
marfurile
Navele tanc -
Marea majoritate a navelor tanc o formeaza
tanker

tancurile petroliere cu o capacitate intre 20-60000
tdw (ton-deadweight) pentru produse rafinate si
100-400000 tdw pentru produse negre titei,
pacura. De regula au cate trei tancuri separate prin
apa sau gaze inerte contra incendiilor. Structura este
foarte rezistenta si dispun de instalatii pentru
stingerea incendiilor puternice.
Incarcarea se face de regula prin cadere
gravitationala de la terminalul portuar sau prin
mijloace de pompare, in asa fel incat sa ramana un
spatiu gol ca rezerva de capacitate pentru dilatarea
incarcaturii (ulaj). Sisteme complexe de robineti
permit incarcarea concomitenta a diferitelor categorii
de produse petroliere. Descarcarea se poate face
prin mijloace proprii de pompare sau prin cele ale
portului; in medie se pot descarca cca. 5000 tone pe
ora.
Alte tipuri de tancuri pot fi specializate pentru
transportul uleiurilor vegetale, produse chimice
lichide, vin, gaze naturale sau lichefiate etc.
Deosebita importanta prezinta operatia de spalare a
tancului pentru schimbarea tipului de incarcatura;
operatiunea este grea dar mai ales costisitoare din
cauza masurilor de prevenire a poluarii.
 Cargou sau cargobot este
Nave cargo
denumirea unei nave destinat
transportului de mrfuri uscate
n vrac sau de mrfuri ambalate
sau neambalate. Cargourile pot
fi construite pentru a
transporta mrfuri generale sau
pot fi specializate pentru
anumite tipuri de marf.
Cargourile care navigheaz pe
aceeai linie maritim se mai
numesc cargouri de linie.
Dintre primele nave comerciale
de transport de mare
capacitate, a fost nava NS
Savannah cu propulsie atomic
lansat n 1960. Nava are
un deplasament de 25 810 tdw
i viteza de 21 Nd.
 Nave combinate
Vrachierul combinat care combina tranportul marfurilor lichide cu cele solide.
Sunt nave cu dubla folosinta, facand parte din grupa navelor partial universalizate. Ele pot transporta
minereu sau carbuni intr-o directie si petrol in calatoria de intoacere. Sunt nave cu ajutorul carora s-a
rezolvat problema navlului de intoarcere sau in orice caz s-a readus la minim perioada de navigatie in
balast.
Urmatoarele trei tipuri sunt mai raspandite:
1. Vrachierul combinat minereu/ petrol (ore/oil carrier) prescurtat nava tip 0/ 0.
Din punct de vedere constructiv se aseamana cu un mineralier dotat cu pompe si tubulaturi pentru
incarcarea si descarcarea titeiului. Minereul se incarca numai in magaziile centrale, iar titeiul in magaziile
centrale si in tancurile de balast laterale.
2. Vrachierul combinat carbuni / minereu, are rolul sa elimine sau sa scurteze navigatia in balast,
transportand in ambele sensuri marfuri diferite.
3. Vrachierul OBO (ore/ bulk/ oil carrier), este unul dintre cele mai perfectionate vrachiere combinate,
putand trasporta la intreaga capacitate fie minereuri fie alte marfuri solide in vrac cu indice de stivuire
mare (carbuni, cereale, fosfati) fie incarcaturi lichide cum ar fi titeiul. Este o nava polivalenta care
evidentiaza in tehnica transporturilor tendinta armatorilor de folosire tot mai eficienta a capacitatii de
transport a navei.
Nava este impartita in mai multe magazii de pereti despartitori transversali iar accesul facandu-se de
prin gura de magazie de la nivelul puntii.Fiecare deschidere a guriilor de magazie este in mod normal
acoperita de un capac din doua piese, fiecare piesa fiind mobila in directie transversala a navei.
Nave speciale
Dintre navele speciale fac parte:
navele frigorifice,
cele de pescuit,
de transport si prelucrare a pestelui,
portcontainere sau portbarje.
Navele frigorifice sunt adevarate uzine plutitoare. O nav frigorific este o
nav de marf refrigerat; un tip de nav utilizat n mod obinuit pentru a
transporta mrfuri perisabile care necesit transport controlat de temperatur,
cum ar fi fructele, carnea, petele, legumele, produsele lactate i alte alimente.
Pescadoarele stau in larg luni de zile si livreaza pestele semipreprat sau gata
conservat navelor de transport care le deservesc.
Navele portcontainere pot avea capacitati foarte diferite intre 1000-20000
tone. Functie de modul de incarcare avem doua tipuri: RO-RO care au
deschizaturi mari in borduri care permit incarcarea pe orizontala sau LO-LO
cu incarcarea pe verticala. Aceste nave transporta si vehicule, locomotive,
vagoane etc.
Navele portbarje se folosesc la transporturile combinate pe fluvii si mare si
incarca barjele aduse pe fluviu.
 Nav
Pescador portcontainer

Nav frigorific Nav port-barj

 Nave speciale (continuare)
Nava RO-RO (roll on/roll off) este un tip de nav maritim specializat
pentru transportul vehiculelor rutiere, trailerelor cu containere, vehicule pe
enile, autobuze etc. Accesul n nav se face pe rampe speciale situate
la prova, pupa sau lateral prin deschideri mari n corpul navei i prevzute
cu pori.
Nava LO LO (Lift-on / lift-off) sunt nave de marf cu macarale la bord
pentru a ncrca i descrca ncrctura. n timp ce abrevierea obinuit a
ridicrii / coborrii este LoLo, uneori este abreviat ca LOLO, LO / LO
sau Lo / Lo. Navele cu macarale sau alte echipamente de manipulare a
ncrcturilor la bord sunt, de asemenea, numite nave cu transmisie.
Deoarece navele de containere nu au, de obicei, macarale la bord sau alte
mecanisme de ncrcare sau descrcare a ncrcturii lor, acestea sunt, prin
urmare, dependente de macaralele de containere de la docuri pentru
ncrcare i descrcare. Cu toate acestea, navele de ridicare / coborre pot
ncrca i descrca ncrctura proprie neasistat. Navele de ridicare /
coborre pot funciona din docuri fr echipamentul de manipulare a
ncrcturii la dockside.
 ncrcarea unui Procyon Leader -
Feribot de pasageri stern quarter ramp
RO-RO

Nav RO-RO

Nave LO-LO
 Nave auxiliare
Navele auxiliare sunt deosebit de diverse: remorchere, dragoare, nave de bunkeraj
(aprovizionare), spargatoare de gheata, nave atelier, pilot, salupe, macarale etc.
Nava de cercetare marin este o nav special destinat cercetrii tiinifice
pe mri i oceane, a apelor i reliefului submarin, n special n domenii
de oceanografie, meteorologie, cureni marini, flor i faun etc.
Aceste nave sunt dotate cu aparatur modern, laboratoare, precum i
cu ambarcaiuni auxiliare. n afar de echipaj, la bord se afl mai muli oameni de tiin.
Unele din aceste nave navigheaz cu vele, n scopul de a reduce poluarea i zgomotul
produs de motoare.
Navele de cercetare marin sunt asemntoare navelor obinuite n ceea ce privete
dimensiunile lor, avnd deplasamente cuprinse ntre 800 i 2 000 tone. Excepii au
fost sprgtorul de ghea Obi cu un deplasament de 12 600 tone i
navele Vitiaz i Lomonosov cu deplasament de peste 5 000 tone.
Alte nave importante au fost A. Dohrn, Thalassa (1 500 tone), Albatros (1 450
tone), Argo (2 000 tone), Chain (2 100 tone) etc.
Un remorcher este o nav de construcie special de dimensiuni relativ mici, dotat cu
instalaie de propulsie puternic n scopul efecturii remorcajelor maritime sau fluviale
(uneori prin mpingere pe fluviu sau n cazul unor manevre portuare), manevrelor
portuare a lepurilor, tancurilor i altor ambarcaiuni i uneori pentru intervenii n caz de
salvri i incendii.
Primul remorcher utilizat, Charlotte Dunoas, a fost construit n 1802 de ctre inginerul
scoian William Symington i a fost dotat cu un motor cu abur Watt avnd roi
cu zbaturi pentru propulsie. Efectua remorcajul navelor pe rul Clyde din Scoia.
remorcher

Sprgtor de ghea

Nav pentru cercetrile maritime

Ferryboat
Ferryboaturile sunt foarte numeroase in zonele insulare sau pe marile inchise
(Mediterana, Caraibe etc.). Ele sunt pregatite pentru distante scurte, pentru
traversarea strimtorilor, trecerea de la o insula la alta. In ultimii ani se constata o
inmultire a navelor de tip ferryboat chiar pe distante lungi (Pireu Marsilia de
exemplu). Ferryboaturile sunt echipate sa incarce rapid, prin mijloacelele sale
autovehicule de toate tipurile, de la clasicul magarus inhamat pana la camioane de
mare tonaj, ajustand accesul pe nava functie de modificarea pescajului prin
incarcare. Concomitent ele pot gazdui pasageri in cabine sau pe punte. Dispun de
restaurant si deseori de un cazino. Unele nave de acest tip s-au transformat practic
in adevarate nave de linie avand un itinerar preprogramat si facilitati pentru
pasageri diferentiate: pentru turisti sau pentru simpli calatori. Dotarea lor este mult
mai sofisticata si in ceea ce priveste alimentatia publica si agrementul precum si
serviciile de excursii la sol pe timpul stationarii in porturi: de regula acosteaza
dimineata si pleaca seara. Cunoscuta linie greceasca Salamis deserveste tot bazinul
insulelor grecesti, pana la Ierusalim, in Egipt si Cipru. Astfel, calatoria de la Pireu la
Heraklion in Creta dureaza o noapte iar pretul unui bilet pe punte este 15% din
costul unui bilet de avion. Mult mai elegante navele liniei cipriote Louis fac acelasi
serviciu.
 Yahturile sunt intalnite intr-o gama
Yacht foarte diversa: de la micile nave
de agrement, dotate modest,
folosite pentru pescuit sau plimbari,
pana la nave mari care pot gazdui
in conditii de confort ridicat zeci de
persoane. Caracteristic lor este ca
se afla in proprietate privata si nu
sunt folosite in scop comercial
prioritar ci pentru satisfacerea
nevoii de agrement si status simbol
ale proprietarului. Yahtul poate fi
condus de proprietar pina la un
anumit tonaj, apoi acesta fie obtine
brevet de pilot fie angajeaza
personal calificat. Revolutia tehnico
stiintifica a dus la dotarea acestor
tipuri de nave cu sisteme de
navigatie dintre cele mai
sofisticate. Fiind nave fragile, nu
suporta bine traversarea oceanului
si sunt obligate sa ramana im zona
marii pentru care au fost construite.
 Navele de linie pentru
Nave de linie transportul pasagerilor fac
legatura intre diverse porturi.
Pot dispune de cabine de
diverse grade de confort dar si
punti amenajate pentru
calatoria fara cabina. Ele sunt
continuatoarele pacheboturilor,
mai ales a transatlanticelor. Le
intalnim mai ales in zone unde
posibilitatile financiare ale
populatiei nu permit folosirea
avionului. Calatoriile s-au
scurtat, dar aceste nave satisfac
nevoile unei anumite categorii
de populatie cu venituri mai
modeste. Dotarea lor pentru
agrement este redusa.
 Navele de croazier
Nava de croazier este o nav de pasageri pentru cltorii de agrement n care cltoria nsi i facilitile
oferite de nav sunt o parte integrant a acesteia. Navele de croazier opereaz cea mai mare parte rute pe
care pasagerii revin la portul de plecare, astfel nct porturile de escal sunt, de obicei, ntr-o regiune
determinat de un continent. Sunt din ce n ce mai utilizate n detrimentul marilor pacheboturi.
Cele mai multe nave de croazier moderne au urmtoarele faciliti:
Cazinou - Deschidei numai cnd nava este pe mare pentru a evita conflictul cu legile locale
Magazine - se deschide numai cnd nava se afl pe mare pentru a evita licenele de merchandising i taxele locale
SPA Sal de fitness Bibliotec Teatru cu spectacole n stil Broadway Cinema
Piscin interioar i / sau n aer liber cu tobogane de ap
Cad Restaurant bufet saloanele sala Cluburi
Terenuri de baschet Terenuri de tenis Mese de biliard Mese de ping pong
Infirmerie
Unele nave dispun de alei de bowling, patinoare, perei de alpinism, simulatoare de diving, terenuri de
minigolf, arcade video, zipline, simulatoare de surf, terenuri de baschet, terenuri de tenis, restaurante n lan
Pachebotul Harmony of the Seas, cel mai mare vas de croazier din lume, cu o lungime de 362 de metri,
fiind, astfel, cu 100 de metri mai lung dect Titanicul, i o lime de 66 de metri, a plecat duminic, 15 mai,
din portul francez Saint-Nazaire i a sosit astzi, 17 mai, n Southampton, Marea Britanie. Gigantul, pe
care se pot mbarca maximum 6.780 de pasageri i 2.100 de membri ai echipajului cules din 77 de ri ale
lumii, va porni duminic din nou la drum ntr-o croazier de patru zile spre Rotterdam, Olanda, urmnd apoi
s se ntoarc la baza sa de pe perioada verii, n Barcelona, pentru croaziere n vestul Mediteranei. Pe timpul
iernii, Harmony of the Seas se va muta n Florida i Caraibe.
Harmony of the Seas