NECESARUL

ENERGETIC
Dr Maria Nitescu
 Necesarul de energie

 Viata presupune un consum permanent de

energie. Aceasta energie este
indispensabila desfasurarii diferitelor
functii ale organismului.
 Furnizorii de energie sunt macronutrientii
(substantele nutritive zise calorigene :
glucide, lipide, proteine) si alcoolul.
 Necesarul de energie

 Definitie : reprezinta cantitatea de energie

pe care trebuie sa o aduca alimentele
pentru a satisface cheltuiala de energie a
organismului in conditiile mentinerii
constante a greutatii,compozitiei corpului
si nivelului de activitate fizica astfel incat,
sa se pastreze o buna stare de sanatate
pe termen lung.
Components of energy
balance
 Aportul energetic

 Prin ardere in organism :

- 1 gram proteine genereaza 4,1 Kcal
- 1 gram lipide – 9,3 Kcal
- 1 gram glucide – 4,1 Kcal
- 1 gram alcool – 7,1 Kcal
 Cheltuiala totala de energie
 BMR sau REE
(resting energy expenditure)
 Termogeneza alimentelor sau ADS
 Activitatea fizica
 Cresterea
 Sarcina
 lactatia
 Metabolism bazal

 In conditii de repaus absolut, organismul

consuma energie pentru ca reactiile
metabolice si functiile vitale, continua sa
se desfasoare.
 Aceasta cheltuiala minima de energie
reprezinta metabolismul bazal (MB) sau
REE(resting energy expenditure) si
reprezinta energia necesara pentru:
 Metabolism bazal
- Respiratie
- Acivitatea inimii
- Activitatea tubului digestiv
- Metabolismele intermediare
- Mentinerea gradientilor ionici celulari
- Termogeneza
Creierul, inima, ficatul si rinichiul, desi
cantaresc 5% din Gc, consuma 60% din REE.
Factori ce influenteaza REE
 Factori ce influenteaza REE
 In principal, masa musculara
 Alti factori:
- Statusul hormonal
( h.tiroidieni, glucagonul+adrenalina+cortizolul, cresc REE)
- Bolile sau traumatismele, cresc REE cu 15-100%.
- Procesele adaptative (infometarea prelungita descreste REE)
- Medicamente:
- simpaticomimeticele cresc REE
- opiaceele, sedativele, barbituricele, beta blocantele si relaxantele
musculare, descresc REE.
- Varsta subiectilor (REE descreste cu varsta, urmare a pierderii masei
musculare).
 Metabolism bazal

 Adult – MB este de cca 1Kcal/1Kgc/1ora

 1-3 ani – MB – 2 -2,5 Kcal/Kgc/ora
 Adolescent 1,5-1,7Kcal/Kgc/ora
35-45 ani 1 kcal/Kg/ora
 Peste 45 ani - <1Kcal/kgc/ora
 la 80 ani – 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora
 Omul pastreaza conditiile de repaus asemanatoare
metabolismului bazal doar cateva ore pe zi, cat doarme.
In rest el mananca, lucreaza, citeste, face efort fizic etc.,
fiecare din aceste manifestari necesita cheltuiala
suplimentara de energie.
 Actiunea dinamica specifica

 Surplusul de energie determinat de ingestia de

alimente ( pt. MB=1700 Kcal, se consuma
alimente ce furnizeaza aceasta energie si in
total cheltuieste 1850 kcal./24 ore).
 Este de 20-40% dupa consum de proteine, 4-6%
dupa glucide si de 2-3% dupa lipide, o
alimentatie echilibrata determina un efort
suplimentar energetic de cca 10%.
 Climatul

 Pentru majoritatea populatiei, conditiile de

clima reprezinta un factor minor de
influentare a cheltuielii de energie.
 Exceptie fac unele profesii care se
desfasoara in frig, vant, umezeala.
 Poate influenta indirect cheltuiala de
energie prin influenta asupra programelor
de lucru, sport, distractii.
 Activitatea musculara

 Reprezinta cea mai importanta cauza de

crestere a consumului de energie.
 Simpla trecere din pozitia culcat in pozitia
sezanda ridica metabolismul cu 30-50%.
 Se dubleaza in deplasarile lente.
 Se cvadrupleaza in mersul cu pas vioi.
 De 8-10 ori mai mare in munci si sporturi grele.
 Maternitatea

 O sarcina dusa la termen costa gravida cca 80 000Kcal,

aprox. 36 000 kcal din acestea sunt stocate sub forma
de grasime (cca 4 Kg).
 Acest supliment este repartizat astfel : 350 kcal/zi in al
doilea trimestru si cca 450 kcal/zi in trimestrul trei.
 Laptele matern – 780 ml in primele 6 luni si 600 ml intre
6 luni si 1 an, reprezinta 600 kcal +150 kcal pt. efortul
secretor.
 Se recomanda ca mama sa ofere 200 kcal/zi din rezerva
si sa primeasca numai 550 kcal din alimente.
 Influenta bolilor asupra cheltuielii de
energie

 Bolile acute si cronice cresc cheltuiala

de energie prin:
- reactii inflamatorii
- cresterea temperaturii corpului - febra
(10-15% pt fiecare grad Celsius) si frisoane
- cresterea activitatii simpatice.
Mijloace de compensare a cresterii
cheltuielii de energie din cadrul bolilor
 Blocanti ai activitatii simpatice
 Cresterea temperaturii ambientale la pacientii cu arsuri
severe la 30 grade C, ( zona neutra termic), fata de 28
grade C la subiecti normali.
 Zona neutra termic este temperatura ambientala la care
cheltuiala de energie pt mentinera t constante este
minima sau t la care BMR este minima.
 Pentru pacientii din TI, cresterea t ambientale este o
metoda de descrestere a cheltuielii de energie
 Aportul alimentar, influenteaza de asemenea cheltuiala
de energie.
Masurarea energiei cheltuite

 Energia pt procesele metabolice din orgs rezulta din

oxidarea macronutrientilor ( proteine, glucide, lipide) si
rezervelor orgs, rezultand Q, CO2, H2O, N2
(uree, in special)
- calorimetria directa masoara caldura eliberata prin
oxidarea proteinelor, glucidelor si lipidelor.
- calorimetria indirecta masoara consumul de O2 si
volumul de CO2 din aerul expirat.
- Metoda apei dublu marcate cu izotopi stabili
(deuteriu sau O18), masoara volumul de CO2 produs
in urma oxidarilor din orgs ( se ingera o cant de apa
marcata cu ²H si O18).Metoda e folosita pentru a
masura energia cheltuita pe termen lung (7-14 zile)
Estimarea energiei cheltuite
Ecuatia Harris-Benedict :
 Barbati:
REE = 66.5 + (13.8 x weight) + (5.0 x height) -
(6.8 x age)
 Femei:
REE = 655.1 + (9.6 x weight) + (1.8 x height) -
(4.7 x age)

- Se foloseste la nivel individual, in clinica

- Nu ia in calcul compozitia corpului.
PARs:Raportul BMR-activitate fizica
Ecuatii pt calcularea cheltuielii de energie la adulti
 Balanta energetica negativa

 Cauze :
1. Afectiuni ale tubului digestiv : ingestia de soda
caustica, ulcer gastro-duodenal, sdr. de
malabsorbtie, B. Crohn, diaree cr., hepatite ac.,
cr. etc
2. Boli consumptive : febra, tuberculoza, cancer,
diabet zaharat etc.
3. “post”
4. pentru a slabi
Balanta energetica negativa se asociaza cu:

 Oxidarea glicogenului ( epuizare in 24 ore).

 Lipoliza, eliberarea si oxidarea AG.
 Degradarea si oxidarea proteinelor
 Balanta energetica negativa
 Efecte :
- organismul este obligat sa elibereze energie din
propriile tesuturi (grasimea de rezerva apoi din tesutul
muscular etc.)
- capacitate de munca redusa, obosesc repede, sunt
frigurosi, prelungesc perioadele de pauza, rezistenta
scazuta la infectii si agresiuni ale mediului ambiant.
- daca nu se echilibreaza – casexie- marasm
- copii – devin scheletici, inaltimea fiind cea normala.
 Balanta energetica pozitiva

 Cauze ale consumului crescut de calorii fata de

nevoile organismului:
- sedentarism
- comoditati de locuit si transport
- cresterea veniturilor
- cresterea ofertei de produse alimentare
- moda “junk-food”
Balanta energetica pozitiva este asociata
cu:

 Sinteza de glicogen ( ficat si muschi).

 Depozitarea grasimii in tesutul adipos si
partial in tesuturile non adipoase.
 Depozitarea proteinelor
 Balanta energetica pozitiva pe termen
lung
 Efecte :
- supraponderalitate si obezitatea care suprasolicita inima,
articulatiile, plamanul.
Obezitatea desi reprezinta factor de risc pt alte afectiuni, este
ea insasi, o boala
- dislipidemii
- ateroscleroza, AVC
- hipertensiune arteriala
- insuficienta cardiaca
- diabet zaharat
- guta etc.
 Echilibru energetic=greutate normala
 Greutatea ideala
= 50+0,75(H(cm)-150)+(V (ani impliniti)-20)/4
pt. sexul feminin : x 0,9
Limite normale +/- 10%
 BMI= G(in Kg)/H2 (in m)
BMI<18,5 – subponderali
BMI – 18,5-25 – normoponderali
BMI – 25,1-30 – supraponderali
BMI - >30 - obezi
 Echilibru energetic

 Raport Talie/Sold in cm
Limite normale :
sex feminin = 0,65 -0,85
sex masculin= 0,85-0,95
Risc crescut atunci cand raportul T/S
devine supraunitar.
 Mesaje cheie(I)

 Balanta energetica a orgs. este data de

echilibrul intre energia ingerata (aport) si energia
consumata (cheltuiala de energie).
 Aportul energetic provine din macronutrientii
ingerati si alcool: 1g glucide-4,1kcal
1g proteine-4,1cal
1g lipide-9,3 kcal
1g alcool-7 kcal
 Mesaje cheie(II)

 Cheltuiala de energie:
- 2/3 reprezinta BMR sau REE
- 10% termogeneza alimentelor(ADS)
- activitatea fizica
- Cresterea si dezvoltarea copilului
( 110-120kcal/Kgc/zi din care 30-
40kcal/Kgc/zi e necesarul pt crestere)