MEDICINA CONDIŢIILOR

EXTREME

Prof. Univ. Dr. Marian MACRI

 CARDIOLOGIE

 Valvulopatiile ARITMII
– Iniţial: inaptitudine
– Dobândit pe parcursul carierei:
 Explorări în condiţii hipobarism şi suprasrcină
 Monitorizare Holter

 Aptitudine sau inaptitudine în contextul clinic

 Valvulopatiile operate nu, risc de

tulburări de ritm
 HTA: AVC HEMORAGIC
 La selecţie:
– Militar inapt
– Civil apt sub tratament
 În cursul carierei:
– Aptitudine cu tratament adecvat
 Diuretice
 Betablocante

 IEC

 Blocante Ca

 Atenţie la abilitatea de a tolera suprasarcina sub tratament

 Boala coronariană
– Stabilirea riscului cardiovascular
 Controlul factorilor de risc: HTA, fumat, dislipidemie
– Test de efort în dubiu. Dacă e pozitiv:
coronarografie.
 În lipsa leziunilor se poate decide aptitudinea.
 La noi, intervenţia coronariană presupune
inaptitudine. La alţii se explorează suplimentar
– Infarctul - inaptitudine
 Aritmiile RISC DE AGRAVARE
– Extrasistolele atriale – fără probleme.
Atenţie la hipobarism
– Fibrilaţia atrială
 Accident izolat dovedit de studii
electofizologice, aptitudine. Atenţie hipobarism
 Episoade permanente şi recurente, chiar cu
reconversie, inaptitudine. La fel pentru flutter
şi tahicardia sinusală
 Extrasistole ventriculare
– Iniţială se dă inaptitudine
– În carieră
 Excluderea oricărei anomalii morfologice
 Test de efort

 Monitorizare Holter

 Testare barocameră şi centrifugă (dacă e cazul)

 Tahicardia paroxistică ventriculară:

– Inapt. Se poate discuta sdr. Parkinson Papp, dar
complexitatea şi costurile explorărilor decid de obicei
inaptitudinea
 Blocurile sino-atriale.
– Greu de detectat
– Manevre vagale
– Test de efort
– Teste barocameră, centrifugă
 Blocurile atrio-ventriculare
– Gr I şi Gr II Wenckebach (Mobitz I)
 Iniţială: 20 ms limita maximă. Până la 24ms,
se poate discuta dacă este un vagoton, dacă
se normalizează la atropină sau efort.
 În carieră
– Originea vagală e foarte greu de suspicionat la cei
vârstnici.
– Explorare intracavitară. Suprahisienele se pot
accepta.
 Gr II Mobitz II sau Gr. III RISC DE
SINCOPĂ ÎN ZBOR
– inaptitudine
 Blocurile intraventriculare
– Hemibloc stâng de orice tip – fără probleme
– Blocurile complete drepte sau stângi inaptitudine iniţială
– În carieră:
 Bloc drept izolat, fără alte leziuni morfologice (test de efort,
eco) aptitudine
 Bloc stâng izolat fără alte leziuni morfologice (test de efort,

eco, coronarografie) aptitudine, inapt pentru misiuni extreme

 Bloc trifascicular - risc crescut de transformare în BAV.
Aptitudinea e de obicei excepţie, numai după explorări
electrofiziologice
 Sindroamele de preexcitaţie: RISC DE TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA CU
TRANSMITERE 1:1 ŞI LA EXTREM FIBRILAŢIE VENTRICULARĂ
 WPW:
 Iniţial inapt
 În carieră:
 Monitorizare Holter pentru excluderea episoadelor tahicardice.
 Monitorizare Holter în misiune
 Sindromul PR scurt
 Iniţial inapt cu accese tahicardice
 Carieră
 Monitorizare Holter pentru excluderea episoadelor tahicardice.
 Monitorizare Holter în misiune
 precizarea traseului prin studii electrofiziologice – poate păstra aptitudinea
pentru misiuni extreme
 Tulburările de repolarizare primare:
– Test de efort
– ECO
– Decizie de la caz la caz
– De novo se consideră normal
– Dobândit duce la investigaţii suplimentare
 Sarcoidoza
– Afectare oculară
– Afectare cardiacă
– Iniţială: inapt
– În carieră: apt la asimptomatic (la noi gr II
şi III), cu reevaluare la 6 luni
 Pneumotoraxul spontan
– Pentru majoritatea piloţilor inaptitudine
temporară 3-6 luni, urmată de aptitudine
în condiţiile probelor respiratorii, CT,
Barocameră fără probleme.
– Supersonişti numai după corectarea
chirurgicală a defectului
– Orice recidivă duce la inaptitudine
 Astmul bronsic
– Iniţial inaptitudine
– În carieră cele sezoniere, alergice, cu crize
rare îşi pot păstra aptitudinea, cu condiţia
să nu fie cortico-dependente (nu la
supersonişti)
 TBC
– Iniţial , la antecedente fără sechele apt
(nu la noi)
– În carieră inaptitudine temporară,
reevaluare după vindecare
 BPOC (Emfizem) RISC DE
PNEUMOTORAX
– Inapt
 Ulcer gastro-duodenal. Risc de
perforaţie
– Inapt pentru supersonişti (nu la noi)
– La restul, inapt temporar, urmat de teste
de specialitate şi barocameră. Operaţie
obligatorie în caz de sângerare.
 Litiaza biliară
– Pun probleme de risc în special calculii
mici, multipli care pot migra. Inaptitudine
până după operaţie
 Neurologic
– Cam toate inaptitudine, se mai discută
nevralgiile şi paraliziile periferice idiopatice
 Epilepsia: la noi inapt, fie pe
comemorative, fie pe EEG. La alţii în
comemorative unice fără modificări EEG
se dă aptitudine.
 ORL
– Audiograma norme
 Stabilirea deficienţei funcţionale auditive se face astfel: se
calculează media aritmetică la fiecare ureche pe curba aeriană a
audiogramei tonale pentru frecvenţele conversaţionale (500,
1000, 2000, 4000 Hz), după care se înmulţeşte cu 7 deficitul la
urechea cea mai bună şi la produs se adaugă deficitul de la
urechea cea mai slabă, totalul împărţindu-se la 8. Astfel rezultă
deficienţa funcţională auditivă:
– între 0 – 25 db pierdere auditivă, fără deficienţă;
– între 26 – 35 db pierdere auditivă, deficienţă uşoară;
– între 36 – 70 db pierdere auditivă, deficienţă medie;
– între 71 – 80 db pierdere auditivă, deficienţă accentuată;
– peste 81 db pierdere auditivă, deficienţă gravă.
 Vertijul
– Iniţial inaptitudine (oricum probabil pică giroscaunul)
– În carieră recurent inaptitudine
 Otită medie cronică
– Iniţial inapt
– În carieră apt dacă trece barocamera, în probă de
barofuncţie şi nu e hipoacuzic
 Sechele de sinuzită cronică
– Bilanţ lezional
– Barofuncţie
Oftalmologie -
norme
 Stomatologia

 Examinarea dentala de preferat la 6

luni
 Igiena dentara adecvata
 Orice cauze de durere facială se opresc
de la zbor până la confirmare
 Cauza cea mai comună sunt cariile
 Alte cauze: sinuzita maxilară, litiaza
salivară, disfuncţia temporo-
mandibulară, iradierile submandibulare
 Pulpita simplă apare de obicei pe dinţii trataţi, fără
leziuni evidente. Dacă după încetarea stimului (cald
sau rece uzual) durerea dispare, se poate prescrie
un tratament AB si AI cu oprire temporară de la
zbor. Simptomele dispar de obicei în câteva ore.
 Pulpita ireversibila: durerea persistă chiar ore, se
agravează decliv. Necesită intervenţie pe canal.
Dreptul la zbor se restituie numai după încetarea
completă a simptomatologiei. Complicaţii tardive
pot apare, din care de risc maxim este edemul facial
 Barodontalgia – durere severă declaşată de schimbările
presionale. Dispare la sol.
 Este mai comună la ascensiune decât la coborâre
 70% din subiecţi au o pulpită cronică post tratament
stomatologic
 Nu este o boală, ci un simptom al exacerbării unei leziuni
subclinice prexisitente, care trebuie identificată.
 După un episod de barodontalgie, consultul unui
stomatolog e obligatoriu, cu oprire de la zbor până la
confirmarea diagnosticului
 Poate fi indicată o ortopantomografie de control la 5 ani
 Durerea peridontală
 Gingivite
 Abcese peridontale
 Fără leziuni asociate, durerea poate apare la până 6
ore de la o intervenţie pe canal. Pilotul nu poate
zbura în acest interval.
 Tratament AB şi AI, cu oprire de la zbor până la
recuperarea deplină. AB recomandate: amoxicilină
cu acid clavulanic, metronidazol, tetraciclină. AI
preferat ibuprofen
 Extracţia dentară
 24-48 de ore oprire de la zbor, cu excepţia
măselei de minte pentru care se recomandă 72
de ore.
 Implant:
 Restricţie 72 ore după implantul simplu
 Adiţie osoasă sinusală – minim 2 săptămâni,
evaluare ORL pentru confirmarea comunicării
aeriene cu sinusul respectiv.
 Trismusul şi disfagia de orice cauze presupun
oprirea de la zbor până la diagnostic şi
tratament.
 Tratamentul cariei simple: fără restricţii, timp
necesare să treacă efectele anesteziei
 Ţinând seama de discuţii de la tratamentul de
canal, este bine să recomandaţi 6 ore de
restricţie de la zbor după orice intervenţie
stomatologică sub anestezie
 Dermatologia

 În general nu pune probleme,

majoritatea leziunilo rezolvându-se cu
medicaţie topică, compatibilă cu zborul.
 Se descalifică de la zbor: bolile care
necesită imunomodulatoare, acneea
chistică sau alte leziuni care previn
etanşarea măştii şi portul
echipamentului.
 Psoriazisul
 Risc crescut de AVC, boală
cardiovasculară, depresie
 Datorită variabilităţii formelor şi a
răspunsului la tratament, decizia se
face pe bază individuală.
 Acneea
 Medicaţia topică e acceptată, ca şi
antibioticoterapia
 Isotretionoinul e incompatibil cu zborul,
datorită scăderii vederii nocturne
 Acneea chistică pune probleme la
etanşarea măştii
 Lichenul plan
 Discalificarea poate fi necesară,
datorită caracterului intens pruriginos al
leziunilor, al lipsei de răspuns la
tratamen şi al riscului semnificativ de
recidivă.
 Urticaria
 Trat cu anihistaminice de generaţie 2
sau 3
 Restricţia de la zbor fie nu e necesară
fie, pentru siguranţă la aviatorii de
înaltă performanţă câteva zile.
 Atenţie la dermatita de contact cu
echipamentele specifice
 Dermatita atopică
 Calificare în funcţie de tratamant,
deoarece tratamentul e cronic.
Leziunile care răspund bine la
tratament topic şi nu sunt în locaţii care
să deranjeze activitatea de zbor pot fi
certificate
 Genitourinar
 Calculii renali
 Condiţii de risc particulare în mediul aviatic: imobilizare, lipsa posibilităţii de a urina
la dorinţă, vibraţii, deshidratare
 Majoritatea aviatorilor au calculi de calciu sau magneziu
 În caz de colică, prima atitudine e conservatoare, dacă nu exsistă indicii că piatra
are peste 10 mm.
 Oprire de la zbor, hiperhidratare, antispastice, antialgice.
 Revenirea la zbor după trecerea episodului, cu controlul ecografic care atestă
dispariţia pietrei şi dovada normalizării creatininei şi a sumarului de urină
 Îndepărtarea pietrei urologic:
 Litotriţie extracorporeală sau endoscopică – revine la zbor după 2-4 săptămâni.
Puncte de atenţie: sângerarea restantă, calculii reziduali
 Nefrocalcinoza – poate fi certficată, dacă e zero risc de migrare în sistemul colector
 Litiaza restantă presupune de obicei descalificare, chiar dacă e asimptomatică
 Litiaza recurentă e un caz de “aţi zbura cu acest pilot?”
 Prostatita
 Acută bacteriană
 Cronică bacterină
 Sindrom inflamator pelvin cronic
 Prostatită inflamatorie asimptomatică
 În mediul aeronautic avem factori agravanţi ca
microtraumele, poziţia şezândă prelungită, vibraţiile
 Restricţie de la zbor pentru faza acută.
 Cei cronici pot primi certificare, cu atenţie la efectelşe
adverse ale trimetroprim-sulfametoxazolului (digestive,
alergice) şi la riscul de hipotensiune la alfablocante
 Rinichiul în potcoavă
 Risc crescut de afecţiuni, la selecţie e
bine de exclus.
 La expertiză, apt dacă e asimptomatic.
 Simptomatic se aplică algoritmul de la
afecţiunea specifică.
 Rinichiul polichistic
 La tineri poate fi asimptomatic, boala manifestându-se
fie în copilărie, unde prognosticul e prost, fie în decadele
3-4 de viaţă
 Până la 60 de ani 45% dezvoltă insuficienţă renală
 Asociere aproape 1 la 1 cu hipertensiunea
 Hipertensiunea apărută răspunde prost la tratament, iar
riscul de evenimente hemoragice vasculare e semnificativ
 Selecţie: discalificat
 Expertiză: funcţie de simptomatologie
 Rinichiul unic:
 Baremul nostru presupune inaptitudine
 E de discutat, există cazuri de piloţi
care zboară cu rinichi unic
 Proteinuria.
– Aptitudine numai pentru proteinuriile ortostatice, cu
excluderea anomaliilor mofologice
 Hematuria microscopică
– Inaptitudine
 Litiaza renală ACCENTURAEA MARCATĂ A RISCULUI
DE COLICĂ RENALĂ ÎN ZBOR, prin deshidratare şi
acceleraţii
– Inaptitudine până la rezolvarea problemei
– Aptitudine consecutivă numai dacă nu are alterări
morfologice şi nu există riscul recidivei
 Sarcina
 Nu avem date
 La noi e inapt odata cu depistarea
 La civili se permite pana la 28 de
saptamani
 Dismenorea
 Investigarea cauzelor
 Asigurarea compatibilităţii medicaţiei cu
zborul
 Endometrioza
 Operaţie – fără probleme
 Tratament – atenţie la preparatele
hormonale, multe nu sunt compatibile
cu zborul datorita RA
 Sindromul premenstrual
 Atenţie la preparatele naturiste sau la
combinatii, multe au sedative
 Diabetul
 La piloţi, 95% din cazuri tip II. Dieta şi sportul fac
minuni de obicei.
 La nevoie medicaţie orală:
 Sulfonilureice
 Biguanide
 Meglitidine
 Tiazolidindione
 Incretine
 Poate fi certificare, cu conditia riscului
demonstrat de hipoglicemie minim
 În mod cert, cei cu control deficitar al
glicemie trebuie descalificati
 Atentie la militare, care au alt regim
decât civilii, trebuie să fim mai stricti
 Insulinodependentul e la noi inapt,
datorita riscului de hipoglicemie.
 Ghid de certificare al insulinodependentului:
 Nu există episoade de hipoglicemie
 Nu există complicaţii
 Nivelul glicemiei e bine controlat
 Pacientul întelege în detaliu situaţia
 Monitorizare clinica intensivă
 Automonitorizare glicemică
 Complianţă exemplară
 Hipertiroidism, hipotiroidism pot fi
certificati în absenta simptomelor, cu
demonstrarea eficacităţii tratamentului
cel puţin pe termen mediu
 Pentru aviatorii de înaltă performanţă,
numai la hipotiroidism foarte bine
controlat terapeutic