TIPURI DE AFECTARE A

ARTERELOR PERIFERICE

1. SINDROMUL DE ISCHEMIE ACUTÃ PERIFERICÃ

2. ARTERIOPATIA PERIFERICĂ CRONICĂ A
MEMBRELOR INFERIOARE
3. TROMBANGEITA OBLITERANTĂ (BOALA BUERGER)
4. TULBURĂRI VASCULARE FUNCȚIONALE
1. SINDROMUL/BOALA RAYNAUD
2. ACROCIANOZA
3. LIVEDO RETICULARIS
5. VASCULITE
1. BOLI DE SISTEM (LES, PR, SCLERODERMIE)
2. POLIARTERITA NODOASĂ
3. ARTERITA TAKAYASU
 1. OBSTRUCȚIA ARTERIALÃ ACUTÃ PERIFERICÃ

 embolii (80%),
 tromboze,
 traumatism,
 spasm arterial intens,
 sau de origine iatrogenã.
Consecința - manifestãri de ischemie arterialã acutã la nivelul membrelor afectate.

Localizarea emboliilor arteriale periferice

Arterele principale ale membrelor – 70-80%
Bifurcãrile arterelor ( bifurcarea arterei femurale (35-50%) + arterele
poplitee = 2 x iliace + aorta (necesitã embolus mare pentru ocluzie))
Arterele membrului superior sunt mult mai rar afectate

EMBOLIE
Absența circulației
colaterale
Linie netã de demarcație
între lumenul opacifiat al
vasului și embolusul
obstruant
Aspect normal al celorlalte
vase
TABLOU CLINIC
5 P ai lui PRATT
1. Durere (pain)
2. Paloare
TROMBOZÃ 3. Absența pulsului (pulsless)
Circulație colateralã bogatã
4. Parestezii
Demarcația la nivelul 5. Paralizii
trombusului este neregulatã,
substanța de contrast
+
infiltrând porțiunea proximalã 6. Polar (extremități reci)
a trombusului
Leziuni stenotice și pe alte
vase
ACC/AHA Guidelines for the
Management of PAD, 2005
2. AOMI - FACTORI DE RISC

+ fibrinogenul plasmatic
 EVALUAREA CLINICĂ VASCULARĂ

ELEMENTELE CHEIE ALE SIMPTOMATOLOGIEI

SISTEMULUI VASCULAR
• Orice limitare a mișcării la nivelul mușchilor
membrelor inferioare sau    îngreunarea
mersului (descrisă ca oboseală ).
• Orice leziune care se vindecă greu sau nu se
vindecă la nivelul piciorului.
• Orice durere de repaus localizată la nivelul
membrelor inferoare sau piciorului .
• Durere abdominală  postprandială  care
poate fi reprodusă  prin alimentație  și se
asociză  cu scădere în greutate.
• Istoric familial a rudelor de gradul I de
anevrism de aortă abdominală.

ACC/AHA Guidelines for the

Management of PAD, 2005
 DIAGNOSTIC
PREZUMȚIA CLINICĂ:
TETRADA CLASICÃ:
1. Durere
2. Modificãri de temperaturã și culoare ale tegumentelor
3. Diminuarea pânã la abolire a pulsațiilor arteriale
4. Tulburãri trofice

Claudicatia intermitenta - localizare:

 molet (tipic) = obstrucție femuralã superficialã sau poplitee
 coapsã și molet = obstrucție ilio-femuralã
 fesierã și șold = obstrucție aorto-iliacã și hipogastricã
 fesierã și coapse + impotențã sexualã + absența pulsului femural bilateral + atrofie
muscularã și cutanatã a membrului inferior = sdr. Leriche

Stabilitate în timp – aproximativ 2,5 ani (apariția durerii la aceeași distanțã de mers)
 DIAGNOSTICUL CLINIC AL GRADULUI
DE OBLITERARE

CLASIFICAREA LERICHE--FONTAINE
Stadiul I Asimptomatic. Obstrucția este descoperitã întâmplãtor
obiectiv sau paraclinic

Stadiul II Claudicație intermitentã (ischemie de efort)

II a Claudicație la peste 200 m de mers

II b Claudicație la sub 200 m de mers
Stadiul III Durere în repaus (decubit): amelioratã în poziție declivã

Stadiul IV Durere în repaus, (neamelioratã de declivitate ) +

tulburãri trofice majore
 DIAGNOSTIC

Principalele teste neinvazive sunt:

1. Indicele gleznă‐braț.
2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele.
3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea
puls‐volum.
4. Indexul deget‐braț.
5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler.
Imagistic:
1. Angiografia
2. Ecografie Doppler Color
3. Angiografia prin rezonanță magnetică nucleară
4. Angiografia prin computer tomograf