Sunteți pe pagina 1din 0
 Definitie :  afectarea de orice etiologie a arterelor membrelor inferioare  Etiopatogenie :

Definitie:

afectarea de orice etiologie a arterelor membrelor inferioare

Etiopatogenie:

ateroscleroza (ATS) cauza cea mai frecventa,

definita prin formare de placi de aterom si

depozite de calciu in peretele arterial

degenerativa proces progresiv de pierdere a integritatii structurale (megaartere, anevrisme,

disectie)

displazia fibromusculara (arterele iliace)

vasculita proces complex dominat de

inflamatie, prototipul este trombangiita

obliteranta (boala Buerger)

 etiopatogenie : › afectare primara protrombotica:  anomalii primare de coagulare, sindrom antifosfolipidic 

etiopatogenie:

afectare primara protrombotica:

anomalii primare de coagulare, sindrom antifosfolipidic

status protrombotic secundar (ex. neoplazii)

afectare tromboembolica: macroembolii/ microembolii alte cauze: traumatica, chist adventiceal, sindrom de compartimentare, anomalii congenitale

 fiziopatologic – formare de stenoze sau ocluzii arteriale  clinic si evolutiv: › afectare

fiziopatologic formare de stenoze sau

ocluzii arteriale

clinic si evolutiv:

afectare cronica = ischemie arteriala cronica afectare acuta = ischemia/ocluzia arteriala acuta

si evolutiv: › afectare cronica = ischemie arteriala cronica › afectare acuta = ischemia/ocluzia arteriala acuta
 Definitie › afectiune caracterizata prin ingustarea progresiva a lumenului vascular si consecutiv a fluxului

Definitie

afectiune caracterizata prin ingustarea progresiva a

lumenului vascular si consecutiv a fluxului sanguin la nivelul

arterelor membrelor inferioare

Terminologie

arteriosclerosis obliterans, arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare, boală arteriala periferica ocluziva

Incidenta, prevalenta

dificil de stabilit

3% sub 50 de ani, 6% peste 60 de ani

a periferica ocluziva  Incidenta, prevalenta › dificil de stabilit › 3% sub 50 de ani,
 Fumat  Diabet zaharat  Dislipidemie  HTA  Alti factori de risc: ›

Fumat

Diabet zaharat

Dislipidemie

HTA

Alti factori de risc:

sexul, varsta

rasa

hiperhomocysteinemia

status proinflamator, procoagulant

insuficienta renala cronica

genetic

› rasa › hiperhomocysteinemia › status proinflamator, procoagulant › insuficienta renala cronica › genetic
› progresie locală › coexista afectare vasculara in alte teritorii:  x 6 ori deces

progresie locală

› progresie locală › coexista afectare vasculara in alte teritorii:  x 6 ori deces in

coexista afectare vasculara in alte teritorii:

locală › coexista afectare vasculara in alte teritorii:  x 6 ori deces in urmatorii 10

x 6 ori deces in urmatorii 10 ani

x 4 ori infarct miocardic acut fatal

x 2-3 ori AVC

rata ECV combinate 4-5%/an

Afectare cerebrală (ATI, AVC) Afectare coronariană (SCA, moarte subita) Afectare renala (boala renala cronica)
Afectare cerebrală
(ATI, AVC)
Afectare
coronariană
(SCA, moarte subita)
Afectare renala
(boala renala cronica)
AOMI (claudicaţie
intermitentă, ischemie critica,
gangrenă)
MEMBRUL INFERIOR PLACA VULNERABILA VULNERABIL PACIENT VULNERABIL STATUS PROTROMBOTIC Program SHAPE, 2006
MEMBRUL INFERIOR PLACA VULNERABILA VULNERABIL PACIENT VULNERABIL STATUS PROTROMBOTIC Program SHAPE, 2006

MEMBRUL INFERIOR

PLACA

VULNERABILA

MEMBRUL INFERIOR PLACA VULNERABILA VULNERABIL PACIENT VULNERABIL STATUS PROTROMBOTIC Program SHAPE, 2006

VULNERABIL

PACIENT
PACIENT
VULNERABIL
VULNERABIL

STATUS PROTROMBOTIC

Program SHAPE, 2006

• Fumatul si diabetul zaharat sunt principalii factori de risc • Asocierea factorilor de risc

Fumatul si diabetul zaharat sunt principalii factori de risc Asocierea factorilor de risc este echivalenta cu

multiplicarea riscului cardiovascular

Boala arteriala periferica are gravitate majora deoarece

evenimentele cardiovasculare sunt mai frecvente decat cele ischemice locale indiferent de populatia afectata Pacientul cu boala arteriala periferica este un pacient vulnerabil

LOCALIZARE Artere mari Bifurcatii AF, poplitee 80-90% Arteră normală Perete arterial Flux normal Flux Placă

LOCALIZARE

Artere mari Bifurcatii AF, poplitee 80-90%

Arteră normală Perete arterial Flux normal Flux Placă de anormal Arteră aterom Secţiune transversală
Arteră normală
Perete
arterial
Flux normal
Flux
Placă de
anormal
Arteră
aterom
Secţiune transversală
îngustată
REMODELARE
Arteră
Placă
îngustată

EVOLUTIE

Necomplicata

Complicata

Stenoza critica oblitereaza peste 50-75% din lumenul arterial

Stenoza critica Ischemie la efort Claudicatie intermitenta (crampa musculara) Severitatea, numarul si topografia

Stenoza critica

Stenoza critica Ischemie la efort Claudicatie intermitenta (crampa musculara) Severitatea, numarul si topografia

Ischemie la efort

Stenoza critica Ischemie la efort Claudicatie intermitenta (crampa musculara) Severitatea, numarul si topografia

Claudicatie intermitenta

(crampa musculara)

la efort Claudicatie intermitenta (crampa musculara) Severitatea, numarul si topografia stenozelor Calitatea

Severitatea, numarul si topografia stenozelor

Claudicatie intermitenta (crampa musculara) Severitatea, numarul si topografia stenozelor Calitatea circulatiei colaterale

Calitatea circulatiei colaterale

Stadializarea Leriche-Fontaine  stadiul I – asimptomatic/simptome nespecifice  stadiul II – claudicatie

Stadializarea Leriche-Fontaine

stadiul I asimptomatic/simptome

nespecifice

stadiul II claudicatie intermitenta (durere in molet care apare la efort):

II A claudicatie la peste 200 m de mers II B claudicatie sub 200 m de mers

stadiul III durere de repaus

stadiul IV durere de repaus + tulburari trofice

 simptomul cardinal  durere sub formă de crampă musculară care apare la efort şi

simptomul cardinal

durere sub formă de crampă musculară care apare la efort şi dispare la repaus după aproximativ 10 minute

ca regulă generală, durerea este sub nivelul leziunii arteriale

sediul cel mai frecvent este în molet

"claudicaţie înaltă“ - durere în coapsă, regiunea fesieră sau

şold (obstrucţiil deasupra arterei femurale)

afectarea arterelor gambei - dureri cu sediu distal, plantar

doar 1 din 10 pacienţi au claudicaţie tipică

claudicaţie atipică: simptome nespecifice (parestezii,

amorţeli, senzaţie de "picior greu", răceală a membrului

inferior etc)

Afectare vasculara periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala

Afectare vasculara periferica (>50 ani)

Afectare vasculara periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala
Prezentare clinica initiala
Prezentare clinica initiala

Prezentare clinica initiala

periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala periferica
periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala periferica
periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala periferica
periferica (>50 ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala periferica

Asimptomatica

20%-50%

ani) Prezentare clinica initiala Asimptomatica 20%-50% Afectare functionala periferica Durere atipica 40%-50%

Afectare functionala periferica

Durere atipica

40%-50%

Claudicatie

10%-35%

Ischemie critica

1%-2%

40%-50% Claudicatie 10%-35% Ischemie critica 1%-2% Prognostic la 1 an Prognostic la 5 ani Amputatie 25%

Prognostic la 1 an

10%-35% Ischemie critica 1%-2% Prognostic la 1 an Prognostic la 5 ani Amputatie 25% 1/2 membre

Prognostic la 5 ani

Amputatie 25%
Amputatie
25%

1/2 membre viabile

50%

Mortalitate CV 25%
Mortalitate CV
25%

Hirsch AT, et al. ACC/AHA Guidelines for the management of patients with peripheral arterial disease. Circulation, 2006 TASC II. Eur J Vasc Endovasc Surg, 2007

• Definitie : durere de repaus care asociaza sau nu tulburari trofice ( stadiul III

Definitie: durere de repaus care asociaza sau nu tulburari trofice (stadiul III + IV)

Conditi pentru diagnostic

etiologie certa ATS

evolutie simptome >14 zile

se coreleaza cu IGB < 0,5

Evolutia naturala spre ischemie critica: 1-2% din pacienti

Riscul = pierdere tisulara locala si amputatie

 examenul general – inventar vascular complet (semne/afectare ATS, examen complet cardiovascular)  examenul

examenul general inventar vascular complet

(semne/afectare ATS, examen complet

cardiovascular)

examenul arterelor periferice palpare + ascultatie:

0 puls absent

1 puls diminuat

2 puls normal

3 puls amplu, perceptibil pe o suprafata mare

examenul local al tegumentelor :

palide sau marmorate, temperatura locala scazuta tulburari trofice cutanate: pilozitate redusa, unghii friabile, ingroşate, petesii, ulcere ischemice, gangrena uscata/umeda, atrofie musculara, edeme de staza

1. inventarul factorilor de risc 2. diagnostic clinic 3. diagnostic diferential 4. diagnostic

1.

inventarul factorilor de risc

2.

diagnostic clinic

3.

diagnostic diferential

4.

diagnostic paraclinic

inventarul factorilor de risc 2. diagnostic clinic 3. diagnostic diferential 4. diagnostic paraclinic
PROFILUL PACIENTULUI “CU RISC”
PROFILUL PACIENTULUI “CU RISC”
Varsta 50-69 ani - istoric de DZ sau fumat Varsta ≥ 70 ani istoric de
Varsta 50-69 ani - istoric de DZ sau fumat Varsta ≥ 70 ani istoric de

Varsta 50-69 ani - istoric de DZ sau fumat Varsta ≥ 70 ani istoric de claudicatie/durere de repaus, modificari de puls arterial Boala ATS renala, coronariana, carotidiana cunoscuta

Varsta< 50 ani - DZ si un factor de risc aditional (fumat, HTA, HLP etc)

INVENTAR FACTORI DE RISC

aditional ( fumat , HTA, HLP etc) INVENTAR FACTORI DE RISC Simptome clinice la efort (sugestive

Simptome clinice la efort (sugestive pentru claudicatie) sau durere de repaus – chestionar Edinburgh chestionar Edinburgh

claudicatie) sau durere de repaus – chestionar Edinburgh Palparea pulsului arterial periferic + inventar vascular

Palparea pulsului arterial periferic + inventar vascular complet DIAGNOSTIC CLINIC

periferic + inventar vascular complet DIAGNOSTIC CLINIC Efectueaza indice glezna-brat! Hirsch AT et al. ACC/AHA
Efectueaza indice glezna-brat!
Efectueaza indice glezna-brat!

Hirsch AT et al. ACC/AHA Guidelines for the management of patients with peripheral arterial disease. Circulation, 2006.

American Diabetes Association. Diabetes Care, 2003 Regensteiner JG et al. PARTNERS Study, Circulation, 2000

 Claudicatia de alte etiologii (venoasa, compresiune nervi periferici)  Durerea de repaus : afecţiuni

Claudicatia de alte etiologii (venoasa, compresiune nervi periferici)

Durerea de repaus: afecţiuni articulare (artrite, artroze), neuro-musculare

Ulcere de alte etiologii: trofice venoase, neurotrofice, mecanism imun

  Claudica ț ie Claudica ț ie Claudica ț ie intermitentă venoasă neurogenă Tipul durerii
 

Claudicație

Claudicație

Claudicație

intermitentă

venoasă

neurogenă

Tipul durerii

Claudicatia de alte etiologii

Crampe

“Arsură"

Asemănătoare

(venoasa,

șocului electric

Caracteristici

compresiune nervi periferici)

Graduală, intensă

Graduală, poate fi imediată

Poate fi imediată, mai puțin intensă

Durerea de repaus: afecţiuni articulare

Ameliorată de

REPAUS

Ridicarea piciorului

ÎN FUNCTIE DE

MERS

(artrite, artroze), neuro-musculare

POZITIE

Localizare

Grupe musculare

(gamba, coapsă,

fesă

Intreg piciorul

Ulcere de alte etiologii: trofice venoase,

Imprecis localizată,

poate afecta întreg

piciorul

Picioare

neurotrofice, mecanism imun

De obicei unul

De obicei unul

Deseori ambele

afectate

 Plan de explorari: › metode noninvazive curente › metode imagistice  noninvazive  angiografia

Plan de explorari:

metode noninvazive curente

metode imagistice

noninvazive

angiografia cu substanta de contrast

evaluarea factorilor de risc si afectarii cardiovasculare

• Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil • IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia
• Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil • IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia
• Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil • IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia
• Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil • IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia

Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil

IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia AOMI

Test screening cu valoare prognostica

 LIMITE › valorile fals supraunitare > 1,30-1,40 în caz de artere rigide, calcificate, greu

LIMITE

valorile fals supraunitare > 1,30-1,40 în caz de artere rigide,

calcificate, greu compresibile chiar la presiuni mari de 300

mmHg: diabetici, vârstnici, dializaţi

valori normale în caz de leziuni înalte (ilio-femurale) care dau posibilitatea dezvoltării unei circulaţii colaterale

eficiente

Tehnici alternative

indicele haluce-braţ 0,7 este considerat diagnostic

testul de efort pe covor rulant

TEST EFORT - indice claudicatie
TEST EFORT - indice claudicatie
TEST EFORT - indice claudicatie
TEST EFORT - indice claudicatie

TEST EFORT

- indice claudicatie

 PLAN EXPLORARI IMAGISTICE › ANGIO-CT/ANGIO-RMN › ANGIOGRAFIA CU SUBSTRACTIE DIGITALA › ECOGRAFIA VASCULARA

PLAN EXPLORARI IMAGISTICE

ANGIO-CT/ANGIO-RMN

ANGIOGRAFIA CU SUBSTRACTIE DIGITALA

ECOGRAFIA VASCULARA

 PLAN EXPLORARI IMAGISTICE › ANGIO-CT/ANGIO-RMN › ANGIOGRAFIA CU SUBSTRACTIE DIGITALA › ECOGRAFIA VASCULARA
 ROLUL ANGIOGRAFIEI CU SUBSTRACTIE DIGITALA › Abord femural retrograd › Tehnica cross-osver – abordul

ROLUL ANGIOGRAFIEI CU SUBSTRACTIE DIGITALA

Abord femural retrograd

Tehnica cross-osver abordul unei leziuni la M.I. controlateral

Puls arterial absent

abord brahial/radial

› Tehnica cross-osver – abordul unei leziuni la M.I. controlateral Puls arterial absent › abord brahial/radial
LOCURI DE ELECTIE PENTRU AFECTARE ATS  Artere femurala si poplitee: 80-90%  Artere tibiale

LOCURI DE ELECTIE PENTRU AFECTARE ATS

Artere femurala si poplitee:

80-90%

Artere tibiale si peroniere:

40-50%

Aorta si artere iliace: 30%

si peroniere: 40-50%  Aorta si artere iliace: 30% Abdominal Aorta Common Iliac Internal Iliac Common

Abdominal Aorta Common Iliac

Internal Iliac

Common Femoral

Deep Femoral

Superficial Femoral

Popliteal

Posterior Tibial

Anterior Tibial

Peroneal

Dorsalis Pedis

 ROLUL ANGIOGRAFIEI CU SUBSTRACTIE DIGITALA › nu mai este considerata standardul de aur! ›

ROLUL ANGIOGRAFIEI CU SUBSTRACTIE DIGITALA

nu mai este considerata standardul de aur!

rezervata cazurilor adresate procedurilor

endovasculare - revascularizatie interventionala

poate ghida revascularizatia endovasculara:

APTL cu balon ± plasare de stent

tehnici imagistice suplimentare (ecografie intravasculara, angioscopie, tomografie de coerenta optica etc)

furnizeaza informatii anatomo-functionale multiple

Dezavantaje:

caracter invaziv

complicatii legate de substanta de contrast: alergie, nefropatie de contrast

identificarea cu dificultate a arterelor subpopliteale

ASPECT NORMAL ANGIOGRAFIC AL AORTEI SI ARTERELOR ILIACE

ASPECT NORMAL ANGIOGRAFIC AL AORTEI SI ARTERELOR ILIACE

ASPECT NORMAL ANGIOGRAFIC AL ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

ASPECT NORMAL ANGIOGRAFIC AL ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

ASPECT ATEROMATOS AORTA ABDOMINALA SI ARTERE ILIACE PRIMITIVE
ASPECT ATEROMATOS AORTA ABDOMINALA SI ARTERE ILIACE PRIMITIVE

ASPECT ATEROMATOS AORTA ABDOMINALA SI ARTERE ILIACE PRIMITIVE

OCLUZIE AFS STANGA
OCLUZIE AFS STANGA

OCLUZIE AFS STANGA

STENOZA AFS STANGA
STENOZA AFS STANGA

STENOZA AFS STANGA

STENOZE ETAJATE AFS STANGA

STENOZE ETAJATE AFS STANGA

STENOZE MULTIPLE AX VASCULAR STANG
STENOZE MULTIPLE AX VASCULAR STANG
 ANGIO-CT (MDCT)  Standardul evaluarii BAP  Imagini cu rezolutie înalta  Optima pentru

ANGIO-CT (MDCT)

Standardul evaluarii BAP

Imagini cu rezolutie înalta

Optima pentru evaluarea leziunilor aorto-iliace

Inferioara angiografiei pentru leziunile infrainghinale (in special subpopliteale)

Avantaje:

metoda neinvaziva

vizualizare calcificări, stenturi, grafturi

Dezavantaje:

supraestimare leziuni

grad iradiere

complicatii legate de substanta de contrast

grafturi  Dezavantaje:  supraestimare leziuni  grad iradiere  complicatii legate de substanta de contrast
ANGIO-CT

ANGIO-CT

 ANGIO-RMN  performanta asemănătoare angiografiei la tehnica cu contrast (gadolinium)  avantaj:  metoda

ANGIO-RMN

performanta asemănătoare angiografiei la tehnica cu

contrast (gadolinium)

avantaj:

metoda neinvaziva

vizualizare leziuni distale (outflow vessels)

utilizare în caz de C.I. la angio-CT

dezavantaje:

limitarea utilizarii la purtatorii de dispozitive metalice, în

BCR severa

vizualizarea calcificărilor

Conventional Angio Thrombosed aorta MR-Angio demonstrating femoral run-off
Conventional Angio
Thrombosed aorta
MR-Angio
demonstrating
femoral run-off

ANGIO-RMN

 ECOGRAFIA VASCULARA › Metoda neinvaziva, considerata adjuvanta › Informaţii morfo -functionale: US duplex

ECOGRAFIA VASCULARA

Metoda neinvaziva, considerata adjuvanta

Informaţii morfo-functionale:

considerata adjuvanta › Informaţii morfo -functionale: US duplex asistata color  topografie leziuni (2D +

US duplex asistata

color

topografie leziuni (2D + Doppler color)

severitate (Doppler spectral) Optima pentru urmarirea evolutiei după revascularizatie cu graft venos/APTL Dezavantaje:

nu ofera imagini de ansamblu (road-map)

vizualizare artere iliace

ULTRASONOGRAFIE DUPLEX ASISTATA COLOR

ULTRASONOGRAFIE DUPLEX ASISTATA COLOR

 Boala arteriala periferica are evolutie progresiva, stadiala  Elementul central de anamneza - claudicatia

Boala arteriala periferica are evolutie progresiva, stadiala

Elementul central de anamneza - claudicatia intermitenta

Cheia diagnosticului - examenul arterelor membrelor

! La orice pacient cu risc diagnosticul trebuie confirmat prin

indicele glezna-brat

Angiografia cu substanta de contrast metoda utila pentru

realizarea revascularizatiei

Angio-CT:

diagnostic

metoda

imagistica

neinvaziva

preferata

pentru

PRINCIPII DE TRATAMENT
PRINCIPII DE TRATAMENT

Obiective

1. ameliorarea subiectiva + incetinirea progresiei/stabilizarea afectarii arteriale locale

2. controlul factorilor de risc cardiovascular + tratamentul coafectarii vasculare in alte teritorii arteriale

PRINCIPII DE TRATAMENT
PRINCIPII DE TRATAMENT

Directii de tratament

I. tratament de preventie indiferent de stadiul Leriche

preventie secundara factori risc

depistare activa BAP (2/3 asimptomatici)

II. tratament medical (nefarmacologic, farmacologic) I + II in toate stadiile

III. tratament de revascularizare (interventionala, chirurgicala)

in ischemia critică si individualizat in stadiul II

PRINCIPII DE TRATAMENT

I. Controlul factorilor de risc + tratament antiplachetar (Aspirina, Clopidogrel)

I. Tratament medical

1. De prima intentie in stadiile I si IIA

2. Completeaza tratamentul de revascularizare stadiile IIB, III-IV

Linii de tratament

Reabilitare prin exercitiu fizic

Ameliorarea simptomelor:

Cilostazol, Naftidrofuryl, Pentoxifilin, Carnitina

Ischemie critica: PG vasodilatatoare (PGE-1, Illoprost,

Ciprostene, Vasaprostan) + tratament simptomatic durere

Compresiune pneumatica intermitenta (device portabil)

PRINCIPII DE TRATAMENT

II. Tratament de revascularizare:

stadiul IIB (persoane active, beneficiu > risc,

esec medicatie)

stadii III si IV

Linii de tratament

1.

interventional:

APTL ± stent

2.

chirurgical (by-pass, trombendarterectomie,

amputatie)

 PROCEDURI ENDOVASCULARE  APTL cu balon  Stentare:  metalice, eventual autoexpandabile  drug-eluting

PROCEDURI ENDOVASCULARE

APTL cu balon

Stentare:

metalice, eventual autoexpandabile

drug-eluting (discutabil)

stenturi acoperite (stent graft)

Stentare:  metalice, eventual autoexpandabile  drug-eluting (discutabil)  stenturi acoperite (stent graft)
 PRINCIPII GENERALE ACTUALE  Intodeauna reprezinta prima optiune terapeutică  Indicatii liberalizate pentru

PRINCIPII GENERALE ACTUALE

Intodeauna reprezinta prima optiune terapeutică

Indicatii liberalizate pentru tipul de procedura

Adaptate anatomiei locale, pacientului, expertizei tehnice a laboratorului

Obligatorie in ischemia critică, individualizata în stadiul II

Pima optiune in leziunile aorto-iliace indiferent de stadiu

Ramane problema patentei pe termen lung

 PRINCIPII GENERALE ACTUALE  Stentarea recomandata in leziuni aorto-iliace si femurale (stenturi autoexpandabile

PRINCIPII GENERALE ACTUALE

Stentarea recomandata in leziuni aorto-iliace si femurale

(stenturi autoexpandabile nitinol), poplitee (?)

Stentare recomandata după restenoza sau complicatii ale APTL cu balon

Stentare nerecomandata in leziuni infrapopliteale,

intersegmentar, zonele potentiale pentru by-pass

nerecomandata in leziuni infrapopliteale, intersegmentar, zonele potentiale pentru by-pass  Drug-eluting stents?

Drug-eluting stents?

STENTURI PENTRU ARTERELE ILIACE (nitinol) si STENT GRAFT (ANEVRISM DE AORTA)
STENTURI PENTRU ARTERELE ILIACE (nitinol) si STENT GRAFT (ANEVRISM DE AORTA)

STENTURI PENTRU ARTERELE ILIACE (nitinol) si STENT GRAFT (ANEVRISM DE AORTA)

STENTURI autoexapndabile de nitinol cu flexibilitate crescuta
STENTURI autoexapndabile de nitinol cu flexibilitate crescuta
STENTURI autoexapndabile de nitinol cu flexibilitate crescuta

STENTURI autoexapndabile de nitinol cu flexibilitate crescuta

ASPECT PRE SI POST APTL CU BALON
ASPECT PRE SI POST APTL CU BALON
ASPECT PRE SI POST APTL CU BALON
APTL CU STENT ARTERA ILIACA EXTERNA STANGA
APTL CU STENT ARTERA ILIACA EXTERNA STANGA
APTL CU STENT AF PROFUNDA DREAPTA
APTL CU STENT AF PROFUNDA DREAPTA
Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu
Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu

Stimul angiogenic VEGF

Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu

Celule musculare

netede

Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu

Proteaze

Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu
Stimul angiogenic VEGF Celule musculare netede Proteaze Membrana bazala Endoteliu

Membrana

bazala

Endoteliu

VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu
VEGF
VEGF

Celule musculare netede

VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu

Membrana

bazală

VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu

Nastere muguri vasculari

VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu
VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu

Endoteliu

VEGF Celule musculare netede Membrana bazală Nastere muguri vasculari Endoteliu
VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu
VEGF
VEGF

Cresterea mugurilor vasculari

VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu

Celule musculare

netede

VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu
VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu

Membrana

bazală

VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu

Endoteliu

VEGF Cresterea mugurilor vasculari Celule musculare netede Membrana bazală Endoteliu

Celule musculare netede

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou

Membrana

bazala

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou

Endoteliu

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou
Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou
Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou

VEGF

Formare lumen nou

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Formare lumen nou

Celule musculare netede

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu Maturarea vasculara VEGF SMC, Recrutarea pericitelor (apoptoza?)

Membrana

bazala

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu Maturarea vasculara VEGF SMC, Recrutarea pericitelor (apoptoza?)

Endoteliu

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu Maturarea vasculara VEGF SMC, Recrutarea pericitelor (apoptoza?)

Maturarea vasculara

VEGF

netede Membrana bazala Endoteliu Maturarea vasculara VEGF SMC, Recrutarea pericitelor (apoptoza?) Distrugere

SMC,

Recrutarea pericitelor (apoptoza?)
Recrutarea
pericitelor
(apoptoza?)

Distrugere vasculara

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale

Celule musculare netede

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale

Membrana

bazala

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale

Endoteliu

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale
Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale
Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale

VEGF

Feedback

negativ

Jonctiuni inter celule endoteliale

Celule musculare netede Membrana bazala Endoteliu VEGF Feedback negativ Jonctiuni inter celule endoteliale