CATEGORII GRAMATICALE SPECIFIC

VERBALE. TIMPUL ȘI MODUL.

ASPECTE ALE PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII
ȘI EVALUĂRII TIMPULUI ȘI MODULUI
ÎN CLASELE LICEALE
CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I - VERBUL- CLASĂ LEXICO- GRAMATICALĂ COMPLEXĂ
CAPITOLUL AL II-LEA- MODURILE PREDICATIVE/ PERSONALE
CAPITOLUL AL III-LEA- MODURILE NEPREDICATIVE/ NEPERSONALE
CAPITOLUL AL IV-LEA- LECȚIA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ÎNTRE DEZIDERAT ȘI IDEAL
ANEXE
CONCLUZII
IZVOARE
BIBLIOGRAFIE
STUDII DE METODICĂ ȘI PEDAGOGIE
 ARGUMENT
Această lucrare urmărește, în primul rând, studiul unei teme,
necesară pentru cunoașterea limbii române de către elevi, având
în vedere competențele generale ale studiului limbii și literaturii
române la clasele de liceu: aplicarea și utilizarea achizițiilor
lingvistice în receptarea și în emiterea mesajelor orale și scrise.
Studierea verbului a cunoscut o nouă direcţie odată cu
impunerea noului model comunicativ- funcţional centrat pe
competenţa de comunicare, ceea ce înseamnă că demersul
didactic în abordarea noţiunilor de limbă se va axa nu pe analiza
gramaticală ridicată la nivel de artă, ci pe cunoaşterea şi
utilizarea corectă a formelor verbale, pe valorificarea resurselor
semantice şi stilistice ale acestuia în comunicare.
 ARGUMENT
La această nouă viziune se adaugă şi tendinţele novatoare din
pedagogie care pun elevul în poziţia de subiect al propriei
deveniri, iar la nivel strict filologic noul DOOM şi noua
Gramatică a limbii române editată sub patronajul Academiei
române impun anumite noutăţi la nivelul noţiunilor ştiinţifice.
Contribuția personală a constat în modul de prezentare a
informațiilor culese prin activitatea de cercetare, precum și în
identificarea, în textele autorilor canonici studiați în anii de liceu,
a verbelor, cu precizarea valorii stilistice, precum și în reflectarea
asupra modului de accesibilizare a noțiunilor gramaticale pentru
elevii liceelor tehnologice.
 În al doilea rând, am constatat, în activitatea la clasă, că elevii, mai ales din
liceele tehnologice, nu recunosc modurile și timpurile verbale, și nici nu le
utilizează corect când emit mesaje verbale și scrise, acest lucru făcând dificilă
formarea competențelor din programele de liceu și de bacalaureat: identificarea
particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de
texte, utilizarea în exprimarea proprie a normelor morfosintactice.
Având în vedere aceste dificultăți, se impune reluarea și consolidarea
noțiunilor de bază din clasele gimnaziale și extinderea acestora prin identificarea
rolului stilistic al verbelor în cadrul textelor studiate. Astfel, pornind de la exemple
din discursul literar, vom urmări accesibilizarea cunoștințelor în funcție de
particularitățile elevilor și posibilitățile de a aborda creativ această tematică în
cadrul lecțiilor pentru a nu deveni plictisitoare. De aceea scopul și obiectivele
sistemului de lecții de limbă și comunicare despre verb le vom stabili în
concodarnță cu finalitățile învățământului actual: cu accent pe formarea
competențelor de comunicare orală și scrisă și pe stimularea gândirii prin
valorificarea valențelor intrinseci ale textelor literare. Luăm în considerare
inapetența pentru lectură a elevilor noștri și necesitatea ca ei să aibă contact cu
textul literar astfel încât vom propune tipuri de activități ale căror cerințe să
pornească de la discursul literar.
 CAPITOLUL I
VERBUL- CLASĂ LEXICO- GRAMATICALĂ
COMPLEXĂ

Primul capitol conține patru subcapitole:

I.1. Preliminarii
I.2. Clase de verbe
I.3. Flexiunea verbului
I.4. Categorii gramaticale ale verbului
 În primul subcapitol am definit verbul, în al doilea
subcapitol am realizat clasificarea verbelor după diferite
criterii, în al treilea subcapitol am vorbit despre flexiunea
verbului.
Al patrulea subcapitol cuprinde două subdiviziuni:
Categoriile gramaticale specifice și categorii gramaticale
nespecifice.
În prima subdiviziune am detaliat categoria diatezei, a
modului și a timpului. În a doua subdiviziune am abordat
categoriile gramaticale întâlnite și la alte părți de vorbire:
numărul și persoana.
 În primul subcapitol am definit verbul, în al doilea
subcapitol am realizat clasificarea verbelor după diferite
criterii, în al treilea subcapitol am vorbit despre flexiune
verbului.
În al patrulea subcapitol cuprinde două subdiviziuni:
Categoriile gramaticale specifice și categorii gramaticale
nespecifice.
În prima subdiviziune am detaliat categoria diatezei,
modului și timpului. În a doua subdiviziune am abordat
categoriile gramaticale întâlnite și la alte părți de vorbire:
numărul și persoana.
 CAPITOLUL AL II-LEA
MODURILE PREDICATIVE/ PERSONALE
Capitolul al doilea este structurat în două părți: Considerații teoretice
asupra categoriilor gramaticale a modurilor predicative și a timpurilor
corespunzătoare.
Am definit fiecare mod predicativ (indicativ, conjunctiv, condițional-
optativ, imperativ și prezumtiv) și timp verbal corespunzător și l-am
caracterizat din punct de vedere structural, morfologic și stilistic.
Noțiunile teoretice sunt însoțite de texte suport găsite în operele
autorilor canonici care se studiază în liceu și care ilustrează
modalitățile de realizare a categoriilor gramaticale, posibilitățile
combinatorii, funcții sintactice, valori stilistice.
CAPITOLUL AL III-LEA
MODURILE NEPREDICATIVE/ NEPERSONALE
Capitolul al treilea este destinat modurilor și timpurilor
nepredicative/ nepersonale pe care Noua Gramatică a limbii române le
numește ”forme nepersonale”, deoarece respinge existența unor moduri
nepersonale.
În acest capitol am vorbit despre trăsăturile comune ale formelor
nepersonale, îndepărtarea de comportamentul verbului prototipic, trăsături
sintactico-semantice de tip verbal, includerea în paradigma verbală
diferența dintre forme trăsături nominale ale fiecărui mod nepredicativ și
am definit fiecare mod nepredicativ (infinitiv, gerunziu, participiu și supin)
și l-am caracterizat din punct de vedere structural, morfologic și stilistic.
Noțiunile teoretice sunt însoțite de texte suport găsite în operele autorilor
canonici care se studiază în liceu și care ilustrează modalitățile de realizare
a categoriilor gramaticale, posibilitățile combinatorii, funcții sintactice,
valori stilistice.
 CAPITOLUL AL IV-LEA
LECȚIA DE LIMBA ROMÂNĂ ÎNTRE DEZIDERAT ȘI
IDEAL
Capitolul al patrulea
 VĂ MULȚUMESC!
Precum orice demers științific, lucrarea noastră nu este
scutită de unele imperfecțiuni, idei contestabile sau erori și
nici nu epuizează tema aleasă, informațiile despre formele
verbale personale și nepersonale putând fi oricând îmbunătățite. Este,
desigur, un punct de pornire pentru viitoare cercetări.