OPERAŢII

HIDRODINAMICE
 TRANSPORTUL LICHIDELOR
Dispozitive de transport fără elemente mobile:

 Sifonul

 Montejus

 Pompa cu aer comprimat

SIFONUL

1. Ramura
descendentă
2. Ramura
ascendentă
3. Ventil
4. Pâlnie de
amorsare
5. Ventil
MONTEJUS

1.Conductă de alimentare
2.Ventil (clapetă)
3.Conductă de refulare
4.Ventil
5.Conductă de introducere a gazului
comprimat
6, 7 - Ventil (robinet)
8. Conductă de evacuare a aerului
POMPA CU AER COMPRIMAT

1. Conductă de refulare
2. Conductă de introducere a aerului
comprimat
3. Cameră de amestec
4. Cameră de separare
5. Canal de evacuare
Operaţii hidrodinamice

Separarea sistemelor eterogene S-L

METODE:
 Sedimentare (Centrifugare)
 Filtrare (Centrifugare)
 FILTRAREA
Filtrarea este operaţia de separare a fazelor unui amestec eterogen
solid-fluid, cu ajutorul unei suprafeţe poroase sau a unui strat
poros, prin care trece numai faza fluidă (dispersantă).

Scopul filtrării este de a separa fazele unei suspensii într-un

precipitat care conţine cât mai mult din faza solidă a suspensiei
şi într-un filtrat cu cât mai puţină fază solidă.

Condiţiile care se cer unei bune filtrări sunt:

- puritatea filtratului, (absenţa fazei solide din filtrat);
- puritatea precipitatului (absenţa substanţei solubile în precipitat;
umiditatea scăzută a precipitatului);
- productivitatea mare a filtrului (viteză mare de filtrare);
- utilizarea unei cantităţi cât mai mici de lichid de spălare, pentru a nu
dilua prea mult
substanţa solubilă;
- regenerarea uşoară şi completă a suprafeţei filtrante sau a stratului
filtrant;
- consum minim de energie;
- manoperă minimă.
 ETAPELE FILTRĂRII
1. În prima etapă suprafaţa filtrantă sau stratul granular
filtrant reţine faza solidă; la începutul acestei etape
filtratul este, de obicei, tulbure şi trebuie refiltrat;
2. În a doua etapă, reţinerea fazei solide se realizează în
principal de către stratul de precipitat format pe
suprafaţa filtrantă, care rămâne cu rolul de suport al
precipitatului;
3. A treia etapă constă în spălarea precipitatului pentru
îndepărtarea substanţelor solubile a căror soluţie
îmbibă precipitatul la sfârşitul etapei precedente;
4. Ultima etapă constă în regenerarea suprafeţei sau
stratului filtrant (spălarea şi destuparea porilor).

Uneori după etapele 2 şi 3, se aspiră aer prin stratul

de precipitat, pentru a îndepărta o parte din soluţie sau
din apa care îmbibă precipitatul (deshidratarea şi
uscarea precipitatului).
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FILTRAREA [I]
a. Factori referitori la suspensie
• natura suspensiei (natura fazei solide sau a fazei lichide);
• structura şi granulometria suspensiei;
• concentraţia;
• modul de obţinere;
• vârsta suspensiei (durata de la obţinere până la filtrare);
• cantitatea (debitul) suspensiei.
b. Factori referitori la materialul filtrant
• natura materialului filtrant;
• dimensiunea porilor (permeabilitatea);
• grosimea stratului filtrant;
• aria suprafeţei filtrului.
c. Factori referitori la precipitat
• omogenitatea precipitatului;
• tasarea precipitatului;
• umiditatea finală a precipitatului.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FILTRAREA [II]

d. Factori referitori la perioada de spălare

• cantitatea (debitul) lichidului de spălare;
• durata spălării;
• capacitatea apei de spălare.
e. Factori referitori la regenerarea materialului filtrant
• modul (operaţiunile) de regenerare;
• cantitatea lichidului necesar regenerării;
• cantitatea şi debitul aerului comprimat necesar regenerării;
• durata regenerării.
f. Factori referitori la condiţiile de filtrare
• presiunea de filtrare;
• temperatura de filtrare;
• debitul (viteza) de filtrare;
• durata filtrării.
 METODE DE FILTRARE
Separarea suspensiilor prin filtrare se poate realiza prin mai multe
metode:

filtrarea cu formarea pe suprafaţa membranei filtrante a unui

precipitat format dinfaza solidă a suspensiei;
filtrarea cu astuparea porilor membranei filtrante de către faza
solidă a suspensiei;
filtrarea cu formarea pe suprafaţa membranei filtrante a unui
precipitat format din
substanţă auxiliară şi din faza solidă a suspensiei;
filtrarea cu separarea parţială şi cu îngroşarea suspensiei.

Alegerea metodei de separare prin filtrare a

suspensiilor este determinată în special de concentraţia
suspensiei.
 TIPURI DE FILTRE [I]
a. După modul de funcţionare:
• filtre cu funcţionare continuă;
• filtre cu funcţionare discontinuă (periodică).

La filtrele cu acţiune periodică membrana filtrantă este fixă, iar pe toate elementele
membranei poroase au loc simultan aceleaşi procese, de exemplu: pătrunderea
suspensiei, formarea precipitatului sau eliminarea acestuia.
La filtrele cu acţiune continuă membrana se deplasează continuu în circuit închis,
iar pe diferitele elemente ale membranei au loc procese diferite, în funcţie de
sectorul circuitului închis în care se află la momentul respectiv elementul de
membrană, de exemplu: pe una din porţiunile membranei este adusă suspensia,
iar pe alte porţiuni are loc formarea şi eliminarea precipitatului.

b. După mijloacele cu care se crează presiunea necesară pentru trecerea

lichidului prin porii stratului filtrant:
• filtre care funcţionează sub acţiunea presiunii hidrostatice a coloanei de
lichid ce se filtrează;
• filtre de vid, care funcţionaeză datorită vidului produs de pompele de vid;
• filtre presă, care funcţionează sub acţiunea presiunii produse de pompe sau
compresoare.
 TIPURI DE FILTRE [II]

c. În funcţie de caracterul stratului filtrant, toate filtrele pot fi împărţite în:

• filtre cu strat filtrant din granule libere;
• filtre cu strat filtrant din ţesătură;
• filtre cu strat filtrant rigid;
• filtre cu strat filtrant semipermeabil.

Alegerea stratului filtrant este determinată de o serie de factori,

dintre care cei mai importanţi sunt:
• proprietăţile fizico-chimice ale suspensiei care se filtrează;
• presiunea de regim la care se face filtrarea;
• gradul de dispersie al particulelor solide în amestecul care se filtrează;
• capacitatea de producţie.
 TIPURI DE FILTRE [III]

1. FILTRE CU STRAT GRANULAR

Cel mai simplu filtru poate fi format dintr-un vas având fundul în formă de grătar în
care mediul filtrant este stratul de precipitat care se depune la fund, iar presiunea
este creată de presiunea hidrostatică a coloanei de lichid care se filtrează.
Pentru construcţia acestor filtre se foloseşte nisip fin de cuarţ, marmură pisată,
calcar, cărbune.
Ex. folosite la epurarea apei

2. FILTRE CU STRAT FILTRANT DE PÂNZĂ (Material fibros

de provenienţă animală, vegetală sau minerală)
Ex Filtrul
. NUCE
Filtrele cu
saci
Filtrele presă (ex. filtrul cu discuri,
filtru lentilă)
 FILTRUL NUCE

Avantaje: construcţie simplă, funcţionare sigură, uşurinţă în supraveghere,

preţ de cost mic, adaptabilitate la diferite condiţii de filtrare, posibilitatea de
a fi confecţionate din materiale anticorozive (fontă, inox, porţelan).
Dezavantaje: suprafaţa mare, manoperă la descărcare, spălare defectuasă a
precipitatului şi viteză de filtrare relativ mică (deoarece diferenţa de
presiune care se poate realiza în timpul filtrării se limitează numai la 1 atm).
FILTRUL CU SACI
 FILTRU CU DISCURI
(DRUCK-FILTRU; FILTRU PRESĂ TIP CEH)

1. corp cilindric cu manta; 2. elementul filtrant (ţeavă perforată); 3. discuri metalice de

susţinere a materialului filtrant; 4. material filtrant (pânză de bumbac); 5. gură de
alimentare; 6. conductă de evacuare
FILTRUL CELULAR ROTATIV (OLIVER)
 CENTRIFUGAREA
• Centrifugarea este o tehnică de lucru care foloseşte proprietatea câmpului
centrifugal pentru intensificarea operaţiei de separare a sistemelor eterogene
lichide.

• Factorul de separare (Z) reprezintă raportul dintre acceleraţia câmpului

• centrifugal şi acceleraţia câmpului gravitaţional.

• Sedimentarea într-un câmp de forţe centrifuge prezintă următoarele avantaje:

• se realizează viteze mari de sedimentare,
• se atinge un grad înaintat de separare,
• se pot separa faze de densităţi apropiate,
• se realizează precipitate cu un conţinut redus de fază lichidă.

• După modul de funcţionare se deosebesc 2 feluri de centrifuge:

- cu funcţionare periodică, (necesită oprirea pentru încărcare şi golire);
- cu funcţionare continuă, (separarea se efectuează fără întrerupere).
Centrifuga cu transmisie la partea
inferioară
Centrifuga cu transmisie la partea superioară
(suspendată)

1. Tambur perforat
2. Arbore
3. Disc pt. proiectarea
suspensiei pe tambur
4. Carcasă
5. Spiţe