Hematogene si secundare

 Acute
 Cronice
 Hematogene prin inoculare de la o sursa de infectie
din organism-focar de infectie- faringiana
 -amigdaliana
 -pulmonara
 -digestiva
 Secundare – inoculare directa : plagi,fracturi deschise
 -iatrogene

 Osteitele hematogene
 Foarte frecvente inainte de era antibioticelor
 Forme frecvent letale-la nou nascut
 -la sugar
 Semnificativ diminuate in zilele noastre
 Agentul microbian din focarul septic se localizeaza in
metafiza oaselor lungi, cu pat vascular bogat si
circulatia incetinita.
 Osteite hematogene acute
 Multiplicare a germenilor
 Distrugerea tesutului osos cu formare de necroze
 -inlocuirea matricei osoase
 -constituire de puroi
 Osteitele secundare acute
 Inoculare directa prin plagi
 Fractura deschisa – mai ales cu distrugerea de parti
moi
 Iatrogene – tratament intraosos (mai rar)
 - interventii chirurgicale : infectie
accidentala
 : conditii de
nerespectare a regulilor de asepsie, antisepsie
 Semne clinice
 Durere de repaus
 Durere nocturna cu caracter osteocop
 Limitarea miscarii segmentului de membru
 Tumefiere locala
 Turgescenta vasculara
 Eritem difuz
 Edemul segmentului de membru
 Atrofie musculara a membrului afectat
 Sensibilitate/intoleranta la palpare
Tesut osos infectat
 Examinari de laborator
 Teste inflamatorii marite- VSH, Fibrinogen
 Cresterea leucocitelor cu neutrofilie
 Anemie moderata/severa
 Determinarea germenului din plaga/secretie
 Determinarea germenului din focarul de infectie
 Modificarea biochimiei in formele avansate
 Examenul radiologic
 Dificil in primele doua saptamani de la debut
 Edem osos si contur flu al zonei de infectie
 Delimitarea zonei de infectie printr-un lizereu de
radiotransparenta
 Condensarea zonei necrozate
 Sechestru

 Completare cu examen CT si/sau RMN

Osteoartrita coxofemurala
hematogena radiografie
OA coxofemurala hematogena
Osteita de humerus
Osteita de humerus
Cicatrice cheloida
 Evolutie
 Resorbtie spontana : exceptionala, eventual in stadiile
incipiente in formele hematogene
 Sechestrare – cu resorbtie ulterioara
 - cu fistulizare si vindecare
 Cronicizare cu fistula permanenta
 Malignizare
 Agravare cu determinari septice secundare
 Tratament
 Implica tratament multidisciplinar- infectionist,
chirurgie plastica, recuperator, ATI.
 Antibioterapie cu spectru larg cu asociere de
antibiotice pentru gram pozitivi, gram negativi si
anaerobi
 Schimbarea frecventa a antibioticelor pentru a se avita
rezistenta germenilor la Ab.
 Echilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica
 Corectarea anemiei !
 Tratamentul ortopedic
 Punerea in repaus a segmentului de membru
 Aplicatii cu gheata
 Spalaturi antiseptice
 Pansamente cu antibiotic
 Reguli generale de regim igieno-dietetic
 Tratamentul chirurgical
 Asanarea forului de infectie-chiuretare, trepanare,
excizie, rezectie
 Sechestrectomia!!!
 Acoperire prin plastii cutanate, musculare, pediculate
 Operatia Papineau
 Prognostic
 Favorabil in cazurile corect tratate si la timp
 Rezervat in caz de cronicizare- evolutie de ani de zile
 Osteitele cronice
 Secundare celor acute – hematogene/prin mecanism
direct
 Simptomatologie clinica generala mai saraca
 Local prezenta fistulei active sau inchise
 Deformarea regiunii cu cicatrizari multiple cheloide
 Deformarea radiologica a osului cu zone de osteoliza
alternand cu osteocondensare, prezenta de geode.
 Necesita tratamente repetate cu reluari multiple
Osteita cronica de calcaneu
Osteoartrita de genunchi
OA de genunchi
OA de genunchi
OA de genunchi
Osteite cronice de la inceput
 Abcesul Brodie
 Osteita albuminoasa
 Osteita cronica de inceput forma hiperostozanta-
pseudotumorala Barre
Abcesul Brodie
 Case report
 Masculin 60 ani
 Mediu rural
 Educatie sanitara foarte precara
 Sufera arsura termica si chimica a gambei drepte
 Neglijeaza prezentarea la medic
 In momentul prezentarii tardive infectie extinsa a
musculaturii si tesuturilor mai ale gambei
 Internare la chirurgie plastica si reparatorie
 Lambou muscular si pediculat din latissimus dorsi
 Evolutie nefavorabila, reinfectare cu necroza
lamboului
 Relarea tratamentului ortopedico-chirirgical
Examan clinic
Radiografie
Aspect clinic
Aspect anatomic
Papineau I
 Evolutie
 Tendinta spre vindecare
 Retractie ischemica de coapsa in flexie
 Reinterventie : capsulotomie posterioara si traspozitii
tendinoase
 Lipsa de colaborare din partea pacientului
 Retractie ischemica bilaterala de membre in flexie
 Faza de carucior
 Sechestrul
 Semn clinic si patognomonic de osteita
 Element de intretinere a bolii
 Vindecarea nu se produce pana nu se elimina
sechestrul
 Element de diagnostic diferential fata de celelalte boli
osoase
Sechestrul
Sechestru
Sechestru
Sechestru CT
Sechestru
Geoda
Reactia periostala
 Prezenatre de caz
 Masculin 84
 Fractura de sold drept operata in urma cu doi ani
 Prezentare in urgenta cu stare alterata
 Coapsa tumefiata cu formatiune fluctuenta
 Probe biologice profund alterate
Examen clinic
Examen clinic
Examan de laborator
Antibiograma
Radiografie pulmonara
Ecografie abdominala
Radiografie osoasa
Radiografie ososasa
Metaloza
 Case report
 Feminin 54
 Diabetica de la varsta de 6 ani
 Insulinodependenta
 2011 dureri spontane de calcaneu drept cu edeme si
tulburari de mers; dg. Fractura de calcaneu
 2013 artrodeza subastragaliana
 2015 flegmon al gleznei si gambei drepte
Rgf. glezna
Artrodeza
Artrodeza
 Concluzii
 Leziuni osoase fara traumatism sau durere
 Fractura de calcaneu necesita velocitate foarte mare
 Bolnava diabetica
 Neuropatia diabetica
 Depresia imuna din diabet, susceptibilitate la infectii
 Morbul lui Pott
 Infectie specifica
 Tubercoloza vertebrala
 Afecteaza cu predilectie discul intervertebral
 Leziuni concomitente ale art. supra si subiacente!!!
 Fuzeul potic !!!
Morb Pott
Morb Pott RMN
Abces rece
Infectie hematogena femur
Infectie hematogena
Va multumim