ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
CU ULCER GASTRIC
 CUPRINS
 Definiție

 Etiologie

 Tablou clinic
 Examene paraclinice

 Diagnostic

 Tratamente și îngrijiri specifice

 Educația pentru sănătate

 Prezentare de caz

 Concluzie
 DEFINIȚIE

 Este o boală caracterizată prin apariția la nivelul stomacului sau a

duodenului a unei leziuni ulceroase, adică a unei pierderi de
substanță digestivă ce evoluează în pusee acute, periodice, produse
prin acțiunea clorhidropeptică a secreției gastrice.
 ETIOLOGIE
 Gastrită
 Se asociază frecvent cu gastrita cronică și gastrita atrofică.
 Este discutată din punct de vedere al elementului inițial, deoarece nu se poate
preciza cu certitudine dacă gastrita precede apariția ulcerului sau este consecința
inflamației periulceroase.

 Infecția cu Helicobacter pylori

 În patogeneza ulcerului gastric este mai mică decât în cea a ulcerului duodenal,
numai 20% din gastritele produse de această infecție fiind responsabile de apariția
ulcerației gastrice.
 Studii microbiologice au dovedit colonizarea acestui germen în mucoasa regiunii
antrale la 70% până la 90% din pacienții cu ulcer gastric, determinând apariția
procesului de gastrită cronică ce precede formarea leziunii ulceroase.
 TABLOU CLINIC
 Debutul bolii poate fi:
 caracteristic, prin sindromul ulceros;
 atipic (în ulcer gastric după 60 de ani);
 printr-o complicație (hemoragie sau perforație), la tineri.
 Sindromul ulceros cuprinde următoarele simptome:
1. Durerea. Are anumite caracteristici, care, precizate la anamneză, singure pot
susține diagnosticul de ulcer gastric.
 Ritmicitatea zilnică. Durerile apar la un anumit interval după ingestia
alimentelor: în ulcerul gastric la 1/2 – 1 oră (precoce).
 Periodicitatea sezonieră. Durerile apar zilnic, în perioade de 3-4 săptămâni,
mai ales primăvara și toamna, alterând cu perioade de acalmie de luni sau
ani.
Ritmicitatea nu este respectată de ulcerul gastric și de ulcerul dublu.
 TABLOU CLINIC
 Localizarea durerii. În epigastru la stânga liniei mediane în ulcerul gastric
al micii curburi, pe linia mediană în ulcerul piloric.
 Intensitatea durerii. Este variabilă, maximă în ulcerele situate în
vecinătatea sfincterelor (cardia, pilor).
2. Vărsăturile (alimentare și acide). Sunt mai frecvente în ulcerul gastric (în
absența stenozei pilorice) și se datorează gastritei de asociere.
3. Apetitul. Este diminuat până la anorexie în ulcerul gastric.
 În funcție de localozarea ulcerului se pot asocia și alte simptome: în
ulcerul gastric juxtacardial – dureri retrosternale, sughiț și disfagie; în
ulcerul piloric – vărsături alimentare abudente.
 EXAMENE PARACLINICE
 Radiologic – prin examenul baritat se poate vizualiza nișa, în aproximativ
80% dintre cazuri, cu următoarele caracteristici: opacitate care depășește
conturul gastric, este înconjurată de pliuri convergente spre craterul ulceros.
Se mai pot constata semne indirecte: incizura spastică (pe marea curbură),
hiperperistaltism gastric, hipersecreție.
 Endoscopia digestivă superioară – permite vizualizarea craterului osos
acoperit de o membrană alb-sifidie de fibrină. La pacienții vârstnici, ulcerul
gastric apare mai frecvent în porțiunea superioară a corpului stomacului, în
fundul stomacului sau cardia
 Chimismul gastric – se practică foarte rar astăzi. Eventuala aclorhidie în
ulcerul gastric, evidențiat radiologic sau endoscopic pledează pentru
malignitate.
 Testele pentru evidențierea Helicobacter pylori – se folosește testul rapid la
urează cu examinare histologică, mai ales că aproximativ 70% dintre
pacienții cu ulcer gastric sunt infectați cu Helicobacter pylori.
 DIAGNOSTIC
 Ulcerul gastric este o boală cronică, a cărei evoluție este caracterizată de
alternanța puseurilor acute cu perioade de remisiune. Recidiva leziunii se
produce aproximativ în aceeași zonă cu cea inițială și apare la aproximativ
40% din cazuri.
 Durerea este resimțită cu intensități variabile în funcție de individ, sub
formă de crampă, torsiune, arsură sau cu caracter lancinant. Durerea poate fi
precipitată sau exacerbată de ingestia de alimente și calmată după evacuarea
conținutului stomacului în duoden și, în mai mică măsură.
 Evoluția bolii este marcată de vindecări ale leziunii, urmate de recidive.
Există ulcere gastrice asimptomatice, identificate întâmplător prin explorări
paraclinice.
 Din punct de vedere al evoluției se disting:
 Ulcerul acut, manifestat prin simptomele clasice, durează 1-4 săptămâni, după
care suferința dispare chiar fără tratament.
 Ulcerul cronic este vechi, cu evoluție îndelungată, care generează o leziune
caloasă, scleroasă ce penetrează în organele vecine. Penetrația modifică
durerea, care devine intensă, transfixiantă, cu iradiere în bară.
TRATAMENTE ȘI ÎNGRIJIRI SPECIFICE

 Majoritatea ulcerelor peptice pot fi vindecate și recurentele, pot fi

prevenite prin eliminarea infecției cu Helicobacter pylori și evitarea utilizării
antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
 Medicamentele se folosesc în:
 antagoniștii receptorilor H (de ex. Zantac) reduc cantitatea de acid produsă
de stomac;
 inhibitorii ai pompei protonice (de ex. Omeprazol, Controloc, Nexium) reduc
cantitatea de acid secretată de stomac (sunt în general mai eficiente decât
antagoniștii de receptori H);
 antiacidele neutralizează acidul gastric.
 Medicamente bactericide pentru Helicobacter pylori.
Medicul prescrie combinații de medicamente pentru vindecarea unei
infecții cu Helicobacter pylori. Terapia include, de obicei, cel puțin două
antibiotice și un inhibitor de acid gastric (care poate include un inhibitor de
pompă de protoni) și uneori preparate de bismut coloidal (de exemplu
Amoxicilină plus, Claritromicină plus, Lansoprazol).
TRATAMENTE ȘI ÎNGRIJIRI SPECIFICE
 Tratament chirurgical.
Inervația chirurgicală este foarte rar necesară în tratamentul ulcerelor peptice.
Există o ofertă foarte mare de medicamente care se compliază la tratamentul
ulcerelor și eradicarea bacteriei Helicobecter pylori reduce recurenta ulcerelor.
Intervențiile chirurgicale sunt necesare în următoarele cazuri:
 ulcerele care nu se vindecă după tramente prelungite și modificări ale stilului de
viață (ulcere peptice neretractabile);
 complicații posibil fatale ale unui ulcer, ca hemoragia severă, perforația sau
obstrucția.
Metoda chirurgicală în tratarea unui ulcer implică:
 Secțiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului (vagotomie);

 Lărgimea deschiderii inferioare a stomacului (piloroplastie);

 Secționarea unei porțiuni din stomac dacă este nevoie (gastrectomie parțială).

 Tratament homeopatic:

 Argentum nitricum: senzația ca o așchie de lemn e fixată în stomac, dorința vie

de a consuma dulciuri, care însă agravează simptomatologia, dureri epigastrice
iradiind spre partea stângă, eructații cu senzația de arsură, diaree, balonare.
TRATAMENTE ȘI ÎNGRIJIRI SPECIFICE
 Calendula: acest remediu nu are o tipologie bine precizată, se prescrie în diluție
joasă (CH2 – CH3).
 Grațiola: agravarea simptomelor imediat după masă, senzația unei pietre în
stomac, diaree însoțită de senzația de frig abdominal.
 Lycopodium: se indică mai mult la bolnavii cu dorința vie de a consuma dulciuri
și cu aversiune pentru pâine. Bolnavii tip Lycopodium au o foame intensă, dar se
satură repede, după primele înghițituri de alimente, senzație de plenitudine după
masă, eructații cu senzația de gust acru. Este mai indicat la bolnavii cu dischinezie
biliară asociată ulcerului.
o Regim igieno-dietetic:
Bolnavul va lua 4-5 mese pe zi. Alimentele vor fi bine amestecate, se vor evita
alimentele fierbinți. În perioada dureroasă, în funcție de toleranță și în perioadele de
acalmie se vor evita: sosurile, prăjelile, supele concentrate de carne, condimentele,
alcoolul, etc. Alimentele permise: lapte dulce, brânză de vaci, ouă fierte moi, carne
slabă fiartă, pește slab fiert, pâine albă veche de 1-2 zile.
o Tratament balnear:
Beneficiază de tratamentul balnear bolnavii în perioada de inactivitate a ulcerului
și fără complicații. Se utilizează izvoarele alcaline pure, sau alcaline carbogazoase.
Stațiuni balneo indicate: Sangeorz-Băi, Slănic Moldova, Tanca, Bodoc, Cătimănești.
 EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
 PROFILAXIE PRIMARĂ
Constă în:
 -dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros;
 -dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice;
 -educarea populației privind igiena buco-dentară (dentiție bună, care să asigure
masticația).
 -educarea populației privind igiena alimentară:
 -educarea populației privind abandonarea obiceiurilor dăunătoare:
 alcoolismul, fumatul care favorizează apariția bolii stomacului, ficatului.
 PROFILAXIA SECUNDARĂ
Recomandări:
 urmăreşte, prin măsurile luate, ca în evoluția bolilor digestive deja existente să nu
apară complicații grave. Se realizează prin dispensarizarea bolnavilor digestivi
(bolnavi cu ulcer gastric);
 Se recomandă descurajarea fumatului, consumului masiv de alcool.
 PROFILAXIA TERȚIALĂ
Recomandări:
 se realizează prin acțiuni destinate diminuării incapacităților cronice de reeducare a
invalidităților funcționale ale bolnavilor (gastrectomie, gastronomie, anus iliac)
 PREZENTARE DE CAZ
 Pacientul D. M. în vârstă de 44 de ani s-a prezentat în cadrul Spitalului
General Căi Ferate Galați în urmă cu 12 ore cu următoarele simptome:
• Dureri vii în epigastru şi hipocondrul drept;
• Grețuri;
• Vărsături;
• Tuse seacă;
• Tulburări de deglutiție;
• Crize ulceroase.
• Examen radiologie: evidențiază prezența nişei pe mica curbură în porțiunea
laterală.
 Diagnostic la internare: Ulcer gastric.
 NEVOI AFECTATE
Nevoia de a evita pericolele -Disconfort abdominal din cauza
eroziunii mucoasei gastrice manifestat
prin durere epigastrică.
Nevoia de a respira şi a avea o bună -Alterarea respirație și a circulației din
circulație cauza obstrucției căilor respiratorii,
manifestată prin tuse seacă, respirație
superficială.
Nevoia de a bea şi a mânca -Alterarea alimentației și hidratării din
cauza tulburărilor de deglutiție
manifestată prin apariția unor crize
ulceroase.
Nevoia de a elimina -Eliminare inadecvată din cauza
ulcerului gastric manifestată prin
vărsături.
Nevoia de a dormi şi a se odihni -Peturbarea somnului din cauza crizei
ulceroase, manifestată prin insomnie.

Nevoia de a învăța cum să-şi păstreze -Cunoștințe insuficiente din cauza

sănătatea necunoașterii bolii manifestată prin lipsa
de informații.
 INTERVENȚII SPECIFICE
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulație
Nevoia de a bea şi a mânca
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi şi a se odihni
Nevoia de a învața cum sa-şi pastreze sănătatea
-Informează și stabilește împreună cu pacientul
planul de recuperare a stării de sănătate și
creștere a rezistenței organismului.
-Să întrerupă consumul de tutun, alcool.
-Posturi adecvate care să favorizeze respirația
(schimbăm poziția din 2 în 2 h).
-Asigur stare de confort pentru prevenirea
vărsăturilor și aspirări.
-Calciu gluconic, fl.2
-Vit.B1, fl.1
-Vit. B6, fl. 1
-Asistenta îl liniștește din punct de vedere psihic.
- Îl ajută în timpul vărsăturii și păstrează
produsul eliminat.
-La indicația medicului îi administrează
medicație simptomatică.
-Creez un climat de încredere încurajând
pacientul și îi favorizez odihna.
-Observ și notez calitatea, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
-Dicarbocalm, fl.3
-Diazepan, fl.1
-Pacientului i se oferă reviste ale ulcerului gastric
pentru a fi bine informat.
 CONCLUZII
 Pacientul D. M. în vârstă de 44 de ani se internează în secția de
gastroenterologie pentru dureri vii în epigastru și hipocondrul drept,
grețuri, vărsături, tuse seacă, tulburări de deglutiție, crize ulceroase.
 Pe baza anamnezei examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul
de ulcer gastric. A urmat tratament cu antisecretorii gastrice, pansamente
gastrice, antiemetice, vitamine.
 Evoluția favorabilă.
 Se externează ameliorat cu urmatoarele recomandări:
 dispensarizare;

 urmează tratament conform Rp;

 repaus 7 zile de la externare;

 evită excitantele gastrice ( cafea, ciocolata, alcool);

 regim igieno-dietetic.

 Recomandare de revenire la control.