Nervul

vestibulocohlear
 Nervul vestibulocohlear este un nerv
senzitiv care recepţionează şi transmite
aferenţele vestibulare şi auditive centrilor
nervoşi superiori
Originea aparentă

Originea fibrelor vestibulocohleare este la nivelul şanţului

colateral bulbar, lateral de nervus intermedius şi nervul
facial, prin două rădăcini:
rădăcina vestibulară, internă, cu originea în foseta laterală a
bulbului, medial de nervul facial şi de intermediarul lui
Wrisberg

rădăcina auditivă, externă sau cohleară, vine în raport cu

bulbul la nivelul părţii anterolaterale a pedunculului cerebelos
inferior, de unde se continuă sub forma striurilor acustice.
 Originea reală
Originea reală a nervului vestibular se
află în ganglionul vestibular Scarpa din
partea externă a meatului acustic intern.
Originea reală a nervului cohlear sau
auditiv se află în ganglionul spiral de la
nivelul cohleii.
Traiect
După ce părăseşte bulbul, nervul încrucişează
marginea posterioară a pedunculului cerebelos
mijlociu împreună cu nervul facial, de care este
parţial separat prin artera labirintină.
Pătrunde apoi în meatul acustic intern, unde, la
extremitatea sa externă se împarte într–un ram
cohlear şi un ram vestibular.
Nervul vestibular
Nervul vestibular este format din prelungirile
centrale ale celulelor bipolare din ganglionul
vestibular, situate profound în meatul acustic
intern.
Prelungirile periferice provin fie de la cristele
canalelor semicirculare (labirintul kinetic), în
legătură cu mişcările capului, fie de la macula
utriculei şi saculei (labirintul static), în legătură
cu poziţia capului.
Fibrele nervului vestibular sunt adiacente
celor ale nervului cohlear; pătrund în
punte între pedunculul cerebelos inferior
şi tractul trigeminal spinal, se împart în
ramuri ascendente şi descendente, şi se
termină majoritatea în nucleii vestibulari,
restul trecând prin pedunculul cerebelos
inferior direct în cerebel.
Complexul nuclear vestibular:
 nucleul vestibular medial– se întinde de la oliva superioară la
partea inferioară a punţii; este situat sub aria vestibulară a
planşeului ventriculului IV, pe care îl separă de nucleul dorsal al
vagului; inferior se continuă cu nucleul intercalatus; dorsal este
încrucişat de stria medularis.
 nucleul vestibular inferior– cel mai mic dintre nucleii
vestibulari, se află între nucleul vestibular medial şi pedunculul
cerebelos inferior, de la nivelul extremităţii superioare a
nucleului gracilis la joncţiunea pontopedunculară; este traversat
de fibre ale nervului vestibular şi de tractul vestibulospinal.
 nucleul vestibular lateral (Deiter)– se află deasupra nucleului
vestibular inferior, ventrolateral de partea superioară a nucleului
medial, ajungând aproape de nucleul abducens; este format din
neuroni mari unipolari; extremitatea sa rostrală se continuă cu
extremitatea caudală a nucleului superior care se extinde până în
partea superioară a ariei vestibulare.
 nucleul vestibular superior– este mic şi se află deasupra
nucleilor medial şi lateral.
Conexiunile nucleilor vestibulari
 fibre radiculare
 fibre aferente cerebelovestibulare prin
pedunculul cerebral inferior, în marea lor
majoritate provenind de la floculus şi nodul,
precum şi de la lobul anterior şi nucleii
fastigiali.
 fibre de la măduva spinării
 fibre de la substanţa reticulată
Complexul nuclear vestibular este o staţie de releu pe calea
cerebeloasă aferentă şi o staţie de distribuţie pentru fibrele
cerebeloase eferente. Fibre ale nucleilor vestibulari pătrund în
fascicolul longitudinal medial şi se distribuie nucleilor
muşchilor oculari şi nuchali– sistemul octavo–oculomotor.
Aria corticală vestibulară primară se află în lobul parietal la
joncţiunea între sulcusul intraparietal şi postcentral, în zona
adiacentă porţiunii din girusul postcentral unde se proiectează
extremitatea cefalică, ceea ce explică implicarea cortexului
somatosenzitiv în aprecierea conştientă a poziţiei corpului.
Prin aceste conexiuni sistemul vestibular influenţează mişcarea
ochilor şi a capului şi acţiunea musculaturii trunchiului şi
membrelor în menţinerea echilibrului.
Nervul cohlear
Nervul cohlear mediază percepţia înalt
discriminativă a sunetului la nivel cortical şi
reacţiile reflexe subcorticale la sunet.
Fibrele nervului cohlear sunt alcătuite din axoni
aferenţi ai celulelor de tip I şi II din ganglionul
spiral. Celulele de tip I (95%) au axonii centrali
mielinizaţi şi inervează celulele cu păr interne
(inner hair cells), în timp ce în cazul celulelor tip
II, axonii centrali sunt nemielinizaţi şi inervează
celulele cu păr externe (outer hair cells).
Nervul cohlear conţine fibre eferente care se distribuie
epiteliului senzorial.
Aceste fibre părăsesc trunchiul împreună cu nervul
vestibular şi pătrund în nervul cohlear printr–o
anastomoză vestibulocohleară (Oort) care se află în
meatul acustic intern, între părţile cohleare şi
vestibulare ale nervului.
Mănunchiul de fibre olivocohlear este alcătuit din
fibre mielinizate olivocohleare mediale, care
inervează celulele cu păr externe, şi fibre
olivocohleare nemielinizate, care ajung la celulele cu
păr interne.
Fiecare fibră de tip I se bifurcă şi inervează un număr
diferit de celule din nucleii cohleari.
 Ajungând la nivel bulbar, fibrele nervoase se încurbează în jurul
feţei laterale a pedunculului cerebelos inferior spre cei doi nuclei
cohleari: ventral şi dorsal.
Nucleul cohlear ventral, complex din punct de vedere
citoarhitectonic, este localizat pe faţa ventrolaterală a pedunculului.
Conţine numeroase tipuri neuronale (neuroni giganţi, largi, sferici,
mici, multipolari, granulari) cu câmpuri dendritice distincte şi
caracteristice, variantele fiind segregate în regiuni nucleare separate.
Există o distribuţie somatotopică a fibrelor cohleare în interiorul
nucleului, între diferitele părţi ale ganglionului spiral, frecvenţe
diferite stimulând neuronii situaţi anteroinferior, în nucleul ventral.
La intrarea în nucleul cohlear, fibrele se bifurcă într–un ram
ascendent care se termină în nucleul ventral şi un ram descendent
care ajunge în nucleul dorsal. Fibrele bazale se bifurcă ventral,
iar fibrele apicale, rostral.
 Nucleul cohlear ventral se proiectează
prin corpul trapezoid sau prin stria acustică
intermediară spre centrii de releu din
complexul olivar superior, din nucleii
lemniscusului lateral sau coliculii inferiori.
Nucleul salivator superior intervine în
localizarea precisă a sunetelor în spaţiu,
abilitate dependentă de inputut binaural şi
pierdută în caz de surditate unilaterală.
 Nucleul cohlear dorsal formează o eminenţă
mică numită tubercul acustic pe faţa superioară a
pedunculului în planşeul recessusului lateral al
ventriculului IV; se continuă aproape cu cel
ventral, cei doi nuclei fiind separaţi doar printr–
un strat subţire de fibre nervoase.
Originile celulare nu sunt pe deplin cunoscute,
axonii majorităţii nucleilor cohleari ajung la
nivele pontine, în oliva superioară, corpul
trapezoid şi nucleii lemniscusului lateral.
Axonii părăsesc nucleii cohleari pe trei căi:
 corpul trapezoid– un contingent ventral de fibre este mai larg, are
traiect ascendent şi se încrucişează la nivelul joncţiunii
bulbopontine, sub numele de corp trapezoid. Există câteva fibre care
nu se încrucişează şi sinapsează în nucleul salivar superior
ipsilateral. Fibrele care se încrucişează fac sinapsă în nucleii
controlaterali. Axonii contro şi ipsilaterali au un traiect ascendent
prin lemniscusul lateral corespunzător. Există câteva fibre
încrucişate care sinapsează nucleii lemniscali controlaterali.
 unii axoni ai neuronilor cohleari ventrali trec dorsal, superficial de
fibrele descendente trigeminale spinale, încrucişează linia mediană,
ventral de fascicolul longitudinal medial ca strie acustică
intermediară, de unde, probabil, urcă în lemniscusul lateral
controlateral.
 fibrele situate dorsal se încurbează dorsomedial spre linia mediană,
în jurul pedunculului cerebelos inferior ca strie acustică dorsală.
Nucleul cohlear dorsal se proiectează prin stria acustică
dorsală în coliculul inferior controlateral.
Complexul olivar superior este dominat de oliva
superioară medială care primeşte aferenţe de la nucleii
cohleari bilaterali şi este implicată în localizarea
sunetului prin măsurarea diferenţei temporale între cele
două urechi.
Coliculul inferior este alcătuit din nucleu central şi două
arii corticale, cortexul dorsal dorsomedial şi cortexul
ventral, ventromedial.
Fibrele secundare şi terţiare urcă în lemniscusul lateral
şi converg în nucleul central, proiectându–se în partea
ventrală a corpului geniculat medial.
Fibrele care conectează nucleii dorsali ai lemniscusului
lateral şi se proiectează în coliculul inferior controlateral
formează comisura lui Probst.
Partea externă a cortexului coliculului inferior
primeşte impulsuri auditive şi somatosenzitive şi se
proiectează în partea medială a corpului geniculat
medial.
Fibrele ajung prin radiaţiile acustice la cortexul
auditiv din lobul temporal (ariile Broadman 41, 42),
profound în fisura laterală (gyrusul temporal
transvers) cu extensie pe suprafaţa externă.
La nivelul cortexului auditiv se menţine un model
tonotopic, sunetele cu frecvenţă joasă fiind
proiectate anterior, în timp ce sunetele cu frecvenţă
înaltă sunt proiectate posterior.
Se descriu şi fibre descendente care provin din
cortex şi se poiectează în nucleul geniculat medial şi
coliculul inferior; alte fibre coboară din coliculul
inferior spre nucleii cohleari, transmitnd impulsuri
legate de sensibilitatea neurală şi percepţia calitativă
crescută.
Tractul olivocohlear se extinde de la nucleul olivar
superior prin nervul cohlear la celulele receptoare
din ganglionul spiral Corti şi pot supresa transmisia
stimulilor acustici.
Anastomoze
cu nervul facial
cu intermediarul lui Wrisberg
 Anatomie clinică
Pentru acurateţea diagnosticului este necesar a
preciza dacă surditatea este datorată afectării
urechii medii, fibrelor nervoase sau receptorilor.
In afecţiuni ale urechii medii, dacă nervul este
integru, conducerea sunetului la nivel mastoidian
este mai scăzută.
Afectarea cohleară produce tinnitus.
Nervul VIII poate fi sediul localizării unor
tumori primare (ex. neurinom de acustic)