Genetica medicală

Introducere
Noțiuni generale
Clasificarea bolilor genetice
Bolile monogenice
Bolile cromozomiale
Bolile poligenice
Metode de diagnostic
Genetica medicală
•Prelegeri – 6 ore;
•Lecții practice, seminare - 14;
1. Testare curentă
2. Prezentarea fișei genetice
3. Proiec bolii monogenice (10 slide-uri)
4. Colocviu diferențiat (Test SIMU)
•Nota finală – media din 1 – 4.
•www.biologiemoleculara.usmf.md
•http://e.usmf.md
•Parola / cheia de acces – bmgu 2
 Orar
marți, miercuri, joi, 04.03.2021 vineri, marți, 09.03.2021 miercuri, Colocviu,
02.03.2021 03.03.2021
Grupa 05.03.2021 10.02.21 joi,
Proiect, fișa 11.02.21
Cromozomiale Sfatul genetic  
Monogenice
(Catedra) (Centrul Genetic) Sprincean M. SIMU/Moodle
M1707 (Catedra) Chesov E.
Racovița S. Sprincean M. 15.00-17.15 Sprincean M.
15.00-17.15
15.00-17.15 15.00-17.15
Cromozomiale Sfatul genetic Monogenice  
(Catedra) (Catedra) (Catedra) Barbova N. SIMU/Moodle
M1708
Barbova N. Barbova N. Barbova N. 15.00-17.15 Barbova N.
(ora 15.00-17.15 google-meet)

(ora 15.00-17.15 google-meet)

15.00-17.15 15.00-17.15 15.00-17.15

Sfatul genetic Monogenice  
Cromozomiale
Prelegere

Prelegere

(Centrul Genetic) (Catedra)   SIMU/Moodle

(Catedra) Racoviță
M1709
S. Sprincean M. Chesov E. Racoviță S. Racoviță S.
15.00-17.15 15.00-17.15 15.00-17.15 15.00-17.15
Sfatul genetic Monogenice Cromozomiale
(Centrul Genetic) (Catedra) (Catedra) Chesov E. SIMU/Moodle
M1710
Sprincean M. Chesov E. Racovița S. 15.00-17.15 Chesov E.
15.00-17.15 15.00-17.15 15.00-17.15

Cromozomiale Monogenice Sfatul genetic  

(Catedra) (Catedra) (Centrul Genetic) Badan L. SIMU/Moodle
M1711
Badan L. Badan L. Badan L. 15.00-17.15 Badan L.
15.00-17.15 15.00-17.15 15.00-17.15

3
Structura cursului

• Monogenice
Boli genice • Mitocondriale
• Multifactoriale

Boli • Numerice
cromozomial • Structurale
e

• Etape
• Diagnostic prenatal
Sfatul genetic •
•
Diagnostic postnatal
Profilaxie
• Tratament
 http://e.usmf.md
Parola / cheia de acces – bmgu
Genetica medicala
!!! Unele aspect pot fi reamintite din Genetica umana

5
Compartimentele geneticii
Genetica medicală
• Specialitate a geneticii care implică diagnosticul
și managementul bolilor ereditare. 

Genetica umană
• Studierea fenomenelor de ereditate și
variabilitate la oameni
 Patologia umană comună

Congenitală Dobândită

Neereditară Neereditară
MALADII GENETICE

Genice Cromozomiale

Monogenice Poligenice De număr De structură

Autosomale Bolile adultului 2n+1 del

Gonosomale Anomalii congenitale 2n-1 dup
Mitocondriale Cancere r
De amprentare i
7
ABORDARE CLASICĂ ABORDARE GENETICĂ

De ce acest pacient a făcut

această boală acum?

Ce posibilităţi există pentru a

Care este preveni sau reduce în viitor
problema? manifestarea bolii la pacient
şi/sau familia sa?
Pacientul
Ce se poate face
Care este prognosticul şi
pentru rezolvarea profilaxia complicaţiilor bolii
acestei probleme? la pacient?

Care este riscul de apariţie a

afecţiunii la alţi membri ai
familiei?
 Boală genetică :
• Stare patologică determinată sau condiţionată de
modificări specifice ale materialului genetic, +/- acţiunea
factorilor ecologici

Mutaţii genice
Somatice
Mutaţii cromozomiale sau Boli genetice
generative
+
Mutaţii genomice Anomamalii de
reroducere

Susceptibilitate la
diverse boli

9
 Tipuri de mutații
Genomice
Poliploidii (3n)
Cromozomiale
Aneuploidii (2n±1) Ne-echilibrate
Genice
• Monosomii
• Deleții
• Trisomii Substituții
• Duplicații
• Izo-cromozomi • Missense
Echilibrate • Nonsense
• Samesense
• Inversii
• Translocații Deleții / Inserții / Duplicații
• Frame-shift
• In-frame
Dinamice (NNN)n
 Boli genetice:

• Boli cromosomiale (~ 1000)

• Determinate de anomalii crs de nr sau structură;
• Boli monogenice (~ 9000) sau moleculare -
• Determinate de mutaţia unei gene→defectul unei proteine;
• Boli poligenice (~ 100) sau multifactoriale, boli cu predispoziţie genetică -
• Condiţionate de mutaţii genice şi
• Determinate de factori de mediu;
• Boli mitocondriale (34, dar foarte frecvente) -
• Determinate de mutaţii ale genelor mt;
• Boli genetice ale celulelor somatice (boala canceroasă)
• Determinate de mutaţii genice + crs somatice;
• Boli de incompatibilitate feto-maternă.
!!! Pot fi ereditare sau neereditare
 Frecvența bolilor genetice

10%; >100
Boli poligenice

Boli monogenice

0,7%; >1000
Sindroame cromozomiale

0% 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 10%
12
Bolile genetice sunt considerate boli foarte rare!!!

Incidența – nu depă șeste 1:2000 nn.

Boli rare cu impact major
pentru familie și
pentru populație în genere.
• Cri-du-Chat – 1:50 000 nn.
• Sindromul Alport – 1:5 000 – 1:10 000 nn.
• Coreea Huntington – 1:20 000 nn.
• Boala Gaucher – 1: 50 000 – 1:200 000 nn.
13
 !!! Frecvente:
• Cromozomiale:
• Sdr. Down – 1:700 nn,
Sdr. Klinefelter – 1: 1000 nn de sex masculin
Sdr. Turner – 1: 2.500 nn de sex feminin.
• Boli monogenice:
hipercolesterolemia familială – 1:500 nn,
ADPKD – 1:1000 nn

14
• Cauza BG → mutația → omogenă
→ mozaică

• BG sunt determinate periconcepţional şi prenatal și pot fi:

* congenitale, dar se pot manifesta la intervale ontogenetice diferite:

• prenatal (anomalii de dezvoltare din partea SNC: hidrocefalie, spina bifida,
defecte de tub neural; M.C. de cord; avorturi spontane; sarcini stopate în evoluţie
etc.)

• neonatal (anomaliile cromozomiale: boala Down etc.)

• postnatal (unele anomalii cromozomiale (sindr. Turner, Klinefelter etc.) şi boli

monogenice: fenilcetonuria, distrofia musculară Duchenne, choreea Huntington,
neurofibromatoza etc., amiotrofiile spinale, M.C. de cord, renale, digestive -
stenoza congenitală hipertrofică de pilor, hernia diafragmală etc.)

15
BG pot fi:

- ereditare, se transmit din generaţie la alta, dar nu neapărat, deoarece pot

să apară ca consecinţă a unei mutaţii spontane, noi - mutaţie “de novo”;
- boli ce afectează reproducerea, ne fiind transmise la urmaşi (criptorhidia,
hipoplazia uterului etc.);

- familiale, dar pot fi şi cazuri izolate

• BG au evoluţie cronică, progredientă, recidivantă.

• BG prezintă rezistenţa la metodele tradiţionale de tratament.

• BG prezintă polimorfism clinic:

• Expresivitate variabilă a manifestărilor clinice de la pacient la
pacient
• Pleiotropie primară, secundară
• In unele cazuri anticipație

16
 Ținta cursului

• Bolile monogenice = moleculare=mendeliene

• AD, AR, XD, XR, Mitocondriale
• Bolile cromozomiale
• Bolile multifactoriale, poligenice
• Etio-patogenie
• Manifestări clinice majore
• Consult genetic
• Diagnostic genetic
• Diagnostic prenatal
• Terapii etiologice???

17
Boli monogenice

18
 Particularitățile genomului uman

Genomul nuclear haploid Genomul mitocondrial

3,2 x 109 bp 16,6 kb
~ 30000 gene 37 gene

ADN genic ADN extragenic

25% 75%

ADN ADN non- Secvențe unice Secvențe

codificator codificator sau puțin moderat sau înalt
10% 90% repetate repetate
60% 40%

19
 Genomul nuclear (21.01.2021)

Cromozom 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. gene 5091 3879 2988 2443 2603 3020 2782 2172
Lungimea, Mb 249 242 198 190 182 171 159 145

Cromozom 9 10 11 12 13 14 15 16
Nr. gene 2275 2181 2920 2540 1384 2060 1827 1955
Lungimea, Mb 138 134 135 133 114 107 102 90

Cromozom 17 18 19 20 21 22 X Y
Nr. gene 2461 985 2494 1359 778 1186 2220 583
Lungimea, Mb 83 80 59 64 47 51 156 57

20
 Nivelele expresiei fenotipice a genei:

I sinteza
nivel unui
– molecular
polipeptid

II
O formațiune celulară
nivel – celular, tisular
Un lanț metabolic Un lanț de semnalizare

III nivel – de organism

caracter morfologic, fiziologic, biochimic
 Mecanisme etio-patogenetice
In bolile monogenice

Exemplul 1
GENA FBN1 mutantă → Fibrilina 1 defectă → afectarea matricei extracelulare
a țesutului conjunctiv → manifestări scheletale, oculare și cardiovasculare
– sdr Marfan

Exemplul 2
GENA NF1 mutantă → Neurofibromina defectă → afectarea SNC și pielii →
neurofibroame, pete café-au-lait, nodulii Sakurai-Lisch 2 -
Neurofibromatoza

Exemplul 3
GENA COL1A1 mutantă → Colagen 1 alfa1 defect → afectarea gravă a
țesutului conjunctiv – oase fragile – forma gravă de Osteogeneza
imperfecta
GENA COL1A1 mutantă → Colagen 1 alfa1 absent → afectarea țesutului
conjunctiv → oase fragile → forma medie de Osteogeneza imperfecta
22
 Boli monogenice=mendeliene

AD XD
XA-gena patologica
A-gena patologica Neurofibromatoza Xn-gena normala
n-gena normala Sdr Marfan •X X ; XAXn ; XAY–bolnavi
A A

•AA sau An –bolnavi Boala polichistică renală AD •XnXn, XnY- sanatosi

Hipercolesterolemia familială
•nn - sanatosi Fenilcetonuria
Mucoviscidoza
Sdr adreno-genital
Boala Willson
AR Sdr Ehlers-Danlos
a-gena patologica Sdr Alport XR
N-gena normala Sdr X-fragil Xa-gena patologica
•aa –bolnavi Miodistrofia Duchenne-Becker XN-gena normala
•NN sau Na – sanatosi Hemofilia A şi B •XaXa; XaY–bolnavi
•XNXN, XNXa, XNY- sanatosi

23
 BOLILE MONOGENICE

Autozomal – dominante AD:

1. Hipercolesterolemia familială (An≠AA)
2. ADPKD (unele celule An, alte AA)
3. Sindromul Marfan
4. Coreea Huntington (premutații, mutații complete)
5. Neurofibromatoza tip 1
6. Osteogeneza imperfectă (tip1, 2......) (mutații reglatoare vs codante)
• Cauza: Mutația genică → P defectă→ fenotip anormal
• Semne clinice majore
• Expresivitatea variabilă
• Debut
• Evoluție
• Prognostic
• ??? Heterogenitale alelică, de locus
• Penetranța completă și incompletă
• ??? Anticipația
• !!! Transmiterea genealogică 24
Moştenirea autososmal-dominantă

Caracter determinat de o alelă dominantă localizată în autosomi

Alela dominantă (А) se manifestă la homozigoţi (AA) şi heterozigoţi (An)

Alela recesivă (n) se manifestă doar la homozigoţi (nn)

Caracterul se întâlneşte în fiecare generaţie (continuitate)

Expresia caracterului nu depinde de sexul individului

 BOLILE MONOGENICE

Autozomal-recesive AR:
1. Fenilcetonuria
2. Fibroza chistică
3. Boala Willson
• Cauza: Mutația genică → P defectă→ fenotip anormal
• Semne clinice majore
• Expresivitatea variabilă
• Debut
• Evoluție
• Prognostic
• Heterogenitale alelică
• !!! Transmiterea genealogică

26
 Moştenirea autosomal - recesivă

Alela dominantă (N) se manifestă la homozigoţi (NN) şi heterozigoţi (Na)

Alela recesivă (a) se manifestă doar la homozigoţi (aa)

Discontinuitate în transmiterea genealogică

Manifestarea caracterelor nu depinde de sex

Frecvenţa caracterelor creşte în cazul căsătoriilor consanguine

 BOLILE MONOGENICE

X lincat – dominate XD:

1. Sindromul Alport
2. Sindromul X-fragil (premutația vs mutația completă)

• Cauza: Mutația genică → P defectă→ fenotip anormal

• Semne clinice majore
• Expresivitatea variabilă
• Debut
• Evoluție
• Prognostic
• ??? Heterogenitale alelică, de locus
• ??? Anticipația
• !!! Transmiterea genealogică

28
 Moştenirea Х-dominantă

Determinată de gena dominantă din cromozomul Х

Alela dominantă (XA) se manifestă la femeile homozygote (XAXA) şi cele heterozygote (XAXn) , cât şi
la bărbaţii hemizigoţi (XAY)

Alela recesivă (Xn) se manifestă la femeile homozygote (XnXn) , cât şi la bărbaţii hemizigoţi (XnY)

De obicei caracterul este prezent în fiecare generaţie

Manifestarea caracterului depinde de sexul purtătorului

 BOLILE MONOGENICE

X lincat – recesiv XR:

1. Distrofia musculară progresivă Duchenne/Becker
2. Hemofilia A
3. Hemofilia B
• Cauza: Mutația genică → P defectă→ fenotip anormal
• Semne clinice majore
• Expresivitatea variabilă
• Debut
• Evoluție
• Prognostic
• ??? Heterogenitale alelică
• !!! Transmiterea genealogică

30
 Moştenirea Х-recesivă

Determinată de gena recesivă din cromozomul Х

Alela dominantă (XN) se manifestă la femeile homozygote (XNXN) şi cele heterozigote(XNXa) , cât şi la
bărbaţii hemizigoţi (XNY)

Alela recesivă (Xa) se manifestă la femeile homozigote(XaXa), cât şi la bărbaţii hemizigoţi (XaY)

Discontinuitate în moştenire

Manifestarea caracterului depinde de sex (mai frecvent se manifestă la bărbaţi)

Frecvenţa caracterului – redusă

 Boli mitocondriale:
1. Sindromul MELAS
2. Neuropatia optică ereditară Leber (LHON)
• Cauza: Mutația genică → P defectă→ fenotip anormal
• Semne clinice majore
• Expresivitatea variabilă
• Debut
• Evoluție
• Prognostic
• ??? Heterogenitale genetică
• !!! Transmiterea genealogică

32
 Moștenirea mitocondrială

Pe linie maternă, particularități în arborele genealogic

Boala cauzată de mutații în ADNmt, ca rezultat – deficiențe în

metabolismul energetic

Mutațiile produc de obicei boli ale sistemului nervos și muscular,

dar pot afecta orice alt organ

Bolile mitocondriale au o manifestare precoce, evoluție

progresivă și expresivitate variabilă
 Efectul fenotipic al mutațiilor genice
patologice
Efectul mutației depinde de:
• Tipul mutației (reglatoare, codantă și consecințele asupra sintezei
proteinei – lipsa, defect, exces...)
• Funcția proteinei codificate;
• Tipul proteinei codificate (enzimă, receptor, canal, proteină
structurală...)
• Importanța proteinei în formarea fenotipului la homo- și
heterozigoți (interacțiuni alelice);
• Țesuturile în care se exprimă gena;
• Fonul genetic (interacțiuni non-alelice);
• % de celule afectate;
• Originea parentală în cazul amprentării (imprinting).
34
 Interacțiuni genice

Non-
Alelice
alelice
Dominația completă Epistazia

Dominația incompletă
Complementaritatea
genică
Co-dominația
Efectul poziției
Complementaritatea alelică

Excluderea alelică Polimeria

 Heterogenitatea genetică

Heterogenitatea genetică
este fenomenul când
diferite mutații produc
fenotipuri similare

Heterogenitatea de locus Heterogenitatea alelică –

– mutații în gene nealele diferite mutații în aceeași
produc fenotipuri genă produc fenotipuri
similare similare
 Cauzele penetranţei
Penetranţa
incomplete:
• reprezintă frecvenţa de • interacţiuni epistatice,
manifestare a genei • efectul poziţiei;
dominante la • selenţierea genelor
heterozigoţii populaţiei; • factori epigenetici
• poate fi completă (toţi • factori ai mediului.
heterozigoţii An prezintă
caracterul dominant) sau
incompletă (doar unii
heterozigoţi prezintă
caracterul dominant).
 Expresivitatea variabilă
Expresivitatea genică
se manifestă prin:
• gradul de manifestare • spectrul de
a genei în fenotip la simptoame
indivizii cu genotip • debutul bolii
similar. • gravitatea boli
Cauzele expresivităţii • manifestarea bolii la
variabile: unul dintre sexe
interacțiunea genelor
şi influența mediului.

Anticipația – fenomenul cînd patologia are un debut mai precoce și

manifestare mai gravă la copii vs părinți ⇐mutații dinamice
Boli multifactoriale

39
!!! Toate bolile au o componentă genetică

Mutațiile
Responsabile de producerea bolii /
sindromului

Responsabile de predispoziția pentru

boală

Modifică rezistența față de agenții

infecțioși

Modifică metabolismul medicamentelor

Influențează modificarea țesuturilor

Etc.
40
Contribuția factorilor genetici a celor de mediu în producerea
bolilor umane
Hemofilia Ulcerul peptic
Osteogenesis imperfecta Diabetul
Distrofia musculară Picior strâmb
Duchenne Stenoza pilorică Tuberculoza
Luxația femurului

GENETICI MEDIU

Spina bifida Scorbut

Fenilcetonuria Ischemie cioraniană
Galactozemia Spongilita anchiloasă

Rare Comune
Monogenice Genetic complexe
Monofactoriale Multifactoriale
Rată de recurență înaltă Rată de recurență joasă
 Boli multifactoriale
- mutația uneia / mai multe gene – predispoziția la boală
Bolile multifactoriale
- factorii de mediu interni / externi – determină manifestarea bolii

Bolile comune ale

adultului: Malformațiile • Unele tipuri de
congenitale unice Cancer,
• HTA,
sau multiple: • TSA
• Astmul bronșic,
• MC de cord, • Guta
• DZ,
• MC Cerebrale,
• Schizofrenia etc.
• MC Multiple etc.

42
Boli cromozomiale

43
 SINDROAMELE CROMOZOMIALE
- constituie un grup de patologii genetice la
baza că rora stau anomaliile cromozomiale -
modifică ri genetice produse prin mecanisme specifice:
• segregarea anormală a cromozomilor în meioză sau în mitoză ;
• recombinare intercromozomială aberantă ;
• reparare greşită a rupturilor cromozomiale.

44
 Sindroamele cromozomiale
> 1000 descrise

Anomalii crs numerice și

Exemple: Anomalii cromozomiale
structurale microscopice ale s. Down microdeleționale:
autozomilor s. Edwards 46,XX(XY),del(5)(p15.31)
47,XX(XY),+21 s. Patau 46,XX(XY),del(15)(q11-q13) mat
47,XX(XY),+18
47,XX(XY),+13
s. Klinefelter 46,XX(XY),del(15)(q11-q13) pat
Etc.
s. Turner
S. cri-du-chat
s. Wolf-Hirshorn Disomii uniparentale:
Anomalii ale cromozomilor
sexuali: s Prader-Willi 46,XX(XY), DUP(15)
• 47,XXY s. Angelman 46,XX(XY), DUM(15)
• 45,X s. Di-George
s. Williams etc.
45
 SINDROAMELE CROMOZOMIALE
!!! AU MANIFESTĂRI VARIATE
!!! AU CONSECINŢE MAJORE

Cauza:
• Anomalii cromozomiale
s. Down – an. de număr / structură
s. Edwards – trisomii complete / parţiale (dup)
s. Patau – monosomii complete / parţiale (del);
– omogene / mozaic
s. Klinefelter • Reprezintă anomalii de dozaj genic
s. Turner • Se manifestă cu fenotip anormal:
– Întârziere de creştere pre- şi
S. cri-du-chat postnatală;
s. Wolf-Hirshorn – ACM minore ± majore
s Prader-Willi – RM ± tulburări comportament
– Tulburări sexualizare / reproducere
s. Angelman • Prezintă gravitate diferită care depinde de:
s. Di-George – mărimea dezechilibrului,
– tipul anomaliei,
s. Williams etc. – cromozomului implicat,
– Nr. celule afectate
46
 Cromozomii umani (21.01.2021)

Cromozom 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. gene 5091 3879 2988 2443 2603 3020 2782 2172
Lungimea, Mb 249 242 198 190 182 171 159 145

Cromozom 9 10 11 12 13 14 15 16
Nr. gene 2275 2181 2920 2540 1384 2060 1827 1955
Lungimea, Mb 138 134 135 133 114 107 102 90

Cromozom 17 18 19 20 21 22 X Y
Nr. gene 2461 985 2494 1359 778 1186 2220 583
Lungimea, Mb 83 80 59 64 47 51 156 57
47
48
 Mecanisme etio-patogenetice
In sindroamele cromozomiale

Exemplul 1
Trisomia 21 [47,XX(XY),+21] → exces de 778 gene → dereglarea expresiei unor
gene sensibile la dozaj → malformații multiple → sindromul Down.

Exemplul 2 –
Deleția 5p (46,XY(XX),5p-) → deleția unui segment a brațului proximal al crs 5
→ pierderea genei CTNND2 ce codifică proteină neuronală specifică; și/sau
pierderea genei TERT ce codifică o componentă a telomerazei - esențială
pentru menținerea lungimii telomerilor și proliferarea celulară susținută → ce
explică semnele și simptoamele sdr cri-du chat (microcefalie, față rotundă,
hipertelorism, micrognatie, falduri epicantale, urechi scăzute, hipotonie și retard
psihomotor și mental sever)

Exemplul 3 –
47,XXY – disomia X la ♂ → exces de gene feminizante → deficiența expresiei
genelor masculinizante → sindrom Klinefelter
49
 47,XY,+21

47,XXY

prin erori meiotice 45,X

ovo-/spermatogeneza
??? Sinapse incorecte 
ND sau IA sau etc
recombinare aberant[a

47,XY,+21/46,XY

47,XXY/46,XY

prin erori mitotice 45,X/46,XX

diviziunea zigotului sau
blastomerilor etc
ND sau ÎA ???salvarea
unor aneuploidii
constituționale
Prevalenţa trisomiilor autozomale viabile în raport cu vârsta maternă
risc conjugare aberantă a omologilor PI a meiozei 
ND – nondisjuncție crs sau IA – intîrziere anafazică sau ????

Vârstă maternă
Trisomie 21 Trisomie18 Trisomie 13
(ani)
15 - 19 1:1600 1:17000 1:33000
20 - 24 1:1400 1:14000 1:25000
25 - 29 1:1100 1:11000 1:20000
30 - 34 1:700 1:7100 1:14000
35 - 39 1:240 1:2400 1:4800
40 - 44 1:70 1:700 1:1600
45 - 49 1:20 1:650 1:1500
51
Efectul fenotipic al mutațiilor
cromozomiale depinde de:

Lungimea cromozomului / fragmentului

Tipul anomaliei cromozomiale

Cromozomul afectat

Numărul de celule afectate

52
47,XX(XY
) +21

53
 21q22
47,XX,+21 DSCR – Down Syndrome
46,XX,i(21q)
Critical Region
GENE: (consecințele mutațiilor)
APP - neuropatie de tip Alzheimer
S100B- neuropatie de tip Alzheimer
SOD1- imbatrinire precoce
ETS2 – leucemie, anomalii scheletice
CSB – retard de crestere prenatala
CRYA1 - cataracta
DYRK1A – dezabilitati intelectuale
SIM2 - dezabilitati intelectuale
GART – malformatii ale cerebelului
PCP4 - malformatii ale cerebelului
DSCAM – defecte cardiace
GRIK1 - dezabilitati intelectuale
IFNAR – deficiente imune
COL6A1- defecte cardiace 46,XX,rob(21/14)
46,XX,21q+
 21q22
DSCR – Down Syndrome Critical Region

GENE: (consecințele mutațiilor)

APP - neuropatie de tip Alzheimer
S100B- neuropatie de tip Alzheimer
SOD1- imbatrinire precoce
ETS2 – leucemie, anomalii scheletice
CSB – retard de crestere prenatala
CRYA1 - cataracta
DYRK1A – dezabilitati intelectuale
SIM2 - dezabilitati intelectuale
GART – malformatii ale cerebelului
PCP4 - malformatii ale cerebelului
DSCAM – defecte cardiace
GRIK1 - dezabilitati intelectuale
IFNAR – deficiente imune
COL6A1- defecte cardiace
 Sindromul Down sau trisomia 21

• John Langdon Down – 1866; Jerome Lejeune – 1959  trisomia

21.
• Incidenţa bolii  1:700 nn;
• Simptomatologia  aspect fenotipic caracteristic:
– hipotonie musculară, hiperlaxitate articulară şi hiporeflexie
nervoasă.
– dismorfism cranio-facial sugestiv.
– mâinile sunt scurte şi late, clinodactilie deget V şi, frecvent, pliu
simian;
– inconstant, malformaţii viscerale (defecte cardiace, atrezie
duodenală, imperforaţie anală).
– Întârziere în dezvoltare psiho-motorie / RM (QI - variază între
20 şi 85).
56
 • 47,XX,+21
• 47,XY,+21
• 46,XX / 47,XX,+21
• 46,XY / 47,XY,+21
• 46,XX(XY),rob(21/21)
• 46,XX(XY),rob(21/14)
• 46,XX(XY),rob(21/13)
• 46,XX(XY),rob(21/15)
• 46,XX(XY),rob(21/22)
• 46,XX(XY), i(21q)
• 46,XX(XY),21q+
Cariotipul poate evidenţia:
-trisomie 21 liberă (92%), în urma non-segregării cromozomiale meiotice la mamă,
în relaţie directă cu vârsta maternă
(47, XX, +21 sau 47, XY, +21)

-mozaicism (3 %) prin non-disjuncţie mitotică postzigotică

(46, XX/47, XX, +21 sau 46, XY/47, XY,+21)

-trisomie 21 prin translocaţie robertsoniană (5 %), în general moştenită de la un

părinte sănătos purtător de translocaţie
( 46, XX, rob(14/21) sau 46, XY, rob(14/21). 57
 s.Down - prenatal
1. Markeri ecografici
caracteristici pentru s. Down:
• Translucența nucală mai mare
de 2,5 mm;
• Hipoplazia osului nazal – os
nazal mai mic de 2 mm:
• Scurtarea femurului;
• Profil facial plat.

2. Abateri de la valorile
biochimice ale dublu și triplu
test:
Alfa-fetoproteina scazută – mai
mică de 0,5 MOM
58
s.Down - neonatal
- dismorfism cranio-facial sugestiv

- hipotrofie staturo-ponderală

- hipotonie musculară

- hiperlaxitate ligamentară şi
articulară

- tegumente laxe, palide, în exces

- hiporeflexie

- malformații viscerale 59
s.Down - copilarie
Dezvoltarea psiho-motorie
- este întârziată
(cu 2-3 ani faţă de dezv. normală)
- retard mental moderat sau sever (IQ
în general sub 50)

Dezvoltarea somatică
- statură mică
- Predispoziţie - obezitate
- tiroidite cronice
- hipotiroidism
diferite forme de leucemii

60
Evoluţie şi prognostic

- malformaţiile viscerale
- infecţiile respiratorii frecvente
- dezvoltarea leucemiei la copii şi a bolii Alzheimer la
vârstă adultă
definesc speranţa de viaţă, apreciată în
prezent în jurul vârstei de 60 de ani.

61
 Sfatul genetic și riscul sdr Down
1. vârsta maternă avansată
- după naşterea unui copil afectat, riscul de recurenţă la o sarcină ulterioară
este în medie 1%
- în caz de mozaicism, riscul de recurenţă este sub 0,1 %
2. trisomie prin translocaţie robertsoniană între
cromozomi acrocentrici neomologi, riscul variază în funcţie de
originea parentală a anomaliei:
• mama purtătoare de translocaţie, riscul de aprox. 10 %
• tata purtător de translocaţie, riscul este de 1 %

62
 Sfatul genetic și riscul sdr Down
Sfatul
3. trisomie genetic
prin
– rob(21/21),
(3)
translocaţie robertsoniană între cromozomi omologi

– riscul naşterii unui copil afectat este 100 %, în cazul depistării la unul
dintre părinţi a acestei anomalii structurale.
– in antecedentele unui astfel de cuplu se menţionează avorturi spontane
repetate (prin monosomie 21, incompatibilă cu viaţa).

63
 Sfatul genetic şi diagnosticul prenatal

• screening prin triplu test (AFP scazuta)

•ecografie (Translucența nucală – 2.5 mm)

•cu confirmarea diagnosticului prin examenul citogenetic al

amniocitelor sau a celulelor provenite din vilozităţile coriale).

64
Sindromul Patau

65
FRECVENŢĂ
SINDROMUL Patau (TRISOMIA 13)
- incidenţă mai redusă
• 1/5 000-1/20 000 la nou-născuţi vii
- majoritatea produşilor de concepţie (99 %)
se pierd prin avort spontan

• 47,XX,+13
• 47,XY,+13
MODIFICAREA CITOGENETICĂ • 46,XX / 47,XX,+13
- trisomie liberă 13 (47, XX, +13 sau 47, XY, +13) • 46,XY / 47,XY,+13
• 46,XX(XY),rob(13/21)
- trisomie prin translocaţie (în general translocaţia • 46,XX(XY),rob(13/14)
cz 13 pe un alt crs din grupa D) (~20 % din cazuri) • 46,XX(XY),rob(13/13)
• 46,XX(XY),rob(13/15)
- mozaicism (46, XX/47, XX, +13 sau • 46,XX(XY),rob(13/22)
46, XY/47, XY,+13) ( ~ 5 %) • 46,XX(XY), i (13q)
• 46,XX(XY),13q+

66
 SIMPTOMATOLOGIE sdr Patau

Retard fizic şi mintal

47,XX (XY), +13 ♀>♂
Microoftalmie
Defecte ale craniului
Urechi deformate, surditate Hipotelorism
Pliu palmar transvers unic
Triradius axial distal Polidactilie
Defectul septului inimii Anomalii ale unghiilor

Inima – în partea dreaptă

Hidronefroza
Rinichi polichistic
Hernie ombilicală
Dublarea ureterelor
Uter divizat
Arc S-form pe talpă în regiunea
halucelui Criptorhism

Segmentare exagerată a nucleilor

PMN 67
 Evoluţie şi prognostic s.Patau
- întârzierea severă a dezvoltării
- modificările neurologice şi viscerale - prognostic grav
- decesul precoce în primul an de viaţă
50% mor în perioada neonatală
10% supravieţuiesc până la 1 an

68
SFATUL GENETIC ŞI DIAGNOSTICUL PRENATAL
sdr Patau

- screening prenatal prin ecografie, triplu test

- în caz de suspiciune se va efectua analiza citogenetică

cu efectuarea cariotipului pentru confirmarea dg.
Riscul de recurenţă
- sub 1 % în caz de trisomie liberă

- părinţii purtători de translocaţie

• translocaţie 13; cromozom acrocentric neomolog
• riscul 10%
• translocaţie t(13;13)
• riscul 100 % 69
Sindromul
Edwards

70
 Sindromul Edwards
(Trisomia 18)

Frecvenţă
- Incidenţă de 1/3 000-1/8 000 la nou-născuţii vii
- Raportul sexelor la copii afectaţi fiind de 4 fete:1 băiat
- Majoritatea produşilor de concepţie (95 %) se pierd prin avort spontan

Citogenetic:
- 47, XX, +18 sau 47, XY, +18 în urma nondisjuncţiei meiotice la mamă, favorizată de vârsta
maternă avansată

- 46,XX(XY),18p+ sau 46,XX(XY),18q+ - trisomie parţială printr-o anomalia structurală a

crs 18 ( consecința unei inversii sau translocaţii echilibrate la unul din părinţi)

- mozaicism 46, XX/47, XX, +18 sau 46, XY/47, XY, +18 prin non-disjuncţie mitotică
postzigotică

71
 47,XX (XY), +18

Retard fizic şi mintal ♀>> ♂

Dolicocefalie Fontanele mari
Gât sucit Hipertelorism
Arcuri pe 3 sau mai multe degete Urechi deformate
Micro- şi retrogtatie
Pliu palmar transvers unic
Anomalii de flexie a degetelor
Stern scurt
Defectul septului interventricular
Lipsa unei artere ombilicale
Rinichi în formă de potcoavă
Diverticuli intestinali
Hipertonie musculară Anomalii multiple ale organelor
genitale
Flexie dorsală a degetului mare

- 5-10 % dintre copii supravieţuiesc până la vârsta de 1 an

72
- întârzierea severă a dezvoltării psiho-motorii
 DIAGNOSTICUL PRENATAL ŞI SFATUL GENETIC
s.Edwards

- prenatal - screening prin ecografie sau triplu test

- confirmarea diagnosticului
-analiza citogenetică cu efectuarea cariotipului

- riscul de recurenţă este de 1 % în caz de trisomie liberă

- riscul de recurenţă mai mare în cazul trisomiilor parţiale prin

anomalii structurale prezente la părinţi.

73
 Sindroamele cu anomalii ale
cromozomilor sexuali
• Anomaliile cromozomilor sexuali – au o incidenţă
globală de:
– 1 la 400 nn sex masculin (47,XXY; 47,XYY)
– 1 la 650 nn sex femenin (45,X; 47,XXX)
• Fenotipuri mai puţin severe; se asociază frecvent
cu:
– întârziere în dezvoltarea pubertară,
– disgenezii gonadice (amenoreea primară-
secundară; azoospermia)
– sterilitate.
74
 Sindromul Turner
• Disgenezie gonadică  monosomia X, comletă
sau parţială; omogenă sau în mozaic:
45,X;
46,XX/45,X;
46,X,i(Xp);
46,X,i(Xq);
46,X,Xp-;
46,X,Xq-;
46,X,rX...
• 2% din concepţii, dar este letală în 95% din
cazuri,
• 1/2500-1/3000 din nou-născuţi de sex feminin.
75
45,X vs 46,XX 47,XXY vs 46,XY

Crsomozomul X
Gene PAR1 - 2.64 Mb si 24 de gene:
SHOX: Short stature homeo box, mutațiile sunt responsabile de statura joasă și
anomalii de dezvoltare a oaselor;
CSF2RA: Colony-stimulating factor 2 receptor alpha, mutațiile determină afecțiuni
pulmonare severe;
IL3RA: Interleukin 3 receptor alpha - mutațiile sunt responsabile de dereglări
psihice;
Gene somatice (DMD, COL4A5, FMR1, F8C, F9C……….)
Gene feminizante (DAX1,……)
Gene masculinizante (AR, …..)
Gene PAR2 - 330 Mb și 8 gene:
IL9R: Interleukin 9 receptor, mutațiile sunt responsabile de astm bronșic;
SYBL1 – synaptobrevine implicate în exocitoza, mutațiile sunt responsabile de
dereglări bipolare afective;
Manifestă ri clinice

Principalele aspecte clinice, sunt sugestive

pentru Sindromul Turner, in dependenţă de
varsta persoanei cu acest sindrom.

* Perioada neonatală
* Perioada prepubertară
* Perioada postpubertară

77
Perioada
neonatala
78
Întarziere majoră în creştere, ce
devine evidenta dupa 2-3 ani, şi atinge
la 10 ani – 3DS (deviaţie standard)
faţa de medie.
Gat scurt, palmat cu inserţia joasă a
parului pe ceafă.
Torace lat cu mameloanele mult
distanţate. 79
* Hipostatură

* Amenoree
primară

* Caractere
sexuale
secundare
feminine
deficitare.
80
Analiza citogenetică este decisivă pentru
diagnosticul s.Turner

• Testul cromatinei X este negativ (50-60%); testul

cromatinei X= test sceening simplu şi ieftin
• Examenul cromozomial – esenţial pentru
diagnosticul de certitudine.
• monosomie X omogenă (50-60%)  ND paternă
(70%);
• mozaicuri 45,X/46,XX ş.a.(25%);
• anomalii structurale ale cromozomului X:
isocromozomi, deleţii, crs. inelari.

81
 Evoluţie şi prognostic în
s. Turner

• Depistarea precoce – permite folosirea unei terapii

eficace:
• hormon de creştere (se câştigă 6-10 cm la talia
finală),
• prepubertar, cu estrogeni, corijează deficitul de
sexualizare fenotipică.
• probleme deosebite pun copiii cu sindrom Turner care
au malformaţii cardiace sau renale – complicaţii.
• Ulterior: tiroidite autoimune, HTA, obezitate şi DZID.
• sterilitate
• Inserţia socială este de obicei bună, viaţa de
familie este posibilă.

82
 Sfat genetic s.Turner

diagnostic prenatal:
Triplul test anormal:
AFP – redus, estriol neconjugat – redus,
HCG – crescut.
Ecografie fetală suspectă pentru Sindrom
Turner: hygroma cysticum, hidrops fetal,
malformaţii congenitale cardiace,
malformaţii congenitale renale
?!!!! Vârsta maternă < 18 ani

83
Sindromul Klinefelter 47,XXY

84
 Sindromul Klinefelter (47,xxy)

• incidenţă  1 la 1000 nn de sex masculin

(probabil 1/600)
• Diagnosticul clinic este posibil doar
postpubertar.
• multe cazuri nu sunt diagnosticate – modificări
fenotipice reduse.
• talia creşte, pe seama membrelor inferioare.
• Penisul se dezvoltă, de obicei, normal şi funcţia
sexuală este normală.
• Testiculii rămîn mici (sub 3 cm x 1.5 cm), fermi,
nedureroşi la palpare („disociaţie peno-orhitică”).
85
Sindromul Klinefelter (47,xxy)
• datorită disgeneziei gonadice:
– absenţa spermatogenezei – sterilitate primară şi definitiv;
– Absenţa testoteron  caracterele sexuale secundare
slab dezvoltate + valori crescute FSH şi LH.
• În circa 30% din cazuri apare ginecomastia
• Dezvoltarea intelectuală este aproape normală
• Speranţa de viaţă este normală. Pot apărea probleme de
adaptare socială şi tulburări de comportament.
• Analiza citogenetică: cromatina X= pozitivă
• 47,XXY (85%),
• mozaicuri 46,XY/47,XXY sau polisomii X (48, XXXY,
49,XXXXY) – 13%;
• un fenotip asemănător au şi „bărbaţii XX”.

86
 Sindroame submicroscopice
Sindromul Anomalia crs Manifestări clinice majore

Wolf 4p- Sindrom plurimalformativ congenital:

Hirschorn microcefalie, hipotrofie staturo-
ponderală, dismorfism facial
caracteristic, malformaţii
cardiace grave, retard mintal sever.
Hipotonie neonatală, dismorfism cranio-
Prader – del (15) facial, obezitate,
Willi (q11-q13) hipogonadism, retard mintal moderat,
crs patern tulburări de comportament.

87
Sindromul Anomalia Manifestări clinice majore
cromozomică

Angelman del (15) Microcefalie, retard mintal sever,

(q11-q13), tulburări de mers şi echilibru,
crs matern tulburări cognitiv-verbale, rîs nemotivat,
dereglări de comportament.

Williams del (7) Dismorfism facial caracteristic,

(q11.23) stenoză aortică, laxitate articulară,
hipostatură, retard mintal, dereglări
psihice.

88
 Aberaţiile cromozomiale = anomaliile
cromozomiale de structură

• Cauze:
– Acţiunea clastrogenă a unor agenţi chimici, fizici sau
virusuri în timpul replicării ADN  determină rupturi în
ambele catene ale ADN urmate de reunirea anormală a
fragmentelor cromozomice;
– Existenţa unor situsuri fragile pe anumiţi crs  rupturi
specifice;
– Conjugarea anormală a crs în timpul PI meiotice cu
crossing-over inegal.

89
 Mecanismele de producere ale
aberaţiilor cromozomiale

• Ruperea crs în unul sau două puncte

urmată de:
– Pierderea fragmentului crs  del, r;
– Inversia fragmentului crs  inv;
– Inserţia pe alt crs – t rec şi t nerec;
– Crossing-over inegal – del şi dup;
– Ruperea a doi crs G sau D în regiunea centr şi
unirea lor – rob;
– Clivarea transversală a centromerului – ip sau
iq. 90
Sindromul Cri du chat
46,XX,5p- sau 46,XY,5p-

91
Sindromul “Cri du chat”
• deleţie pe braţului scurt a crs 5 (5p-)
• particularitatea plânsului copiilor
afectaţi (datorat hipoplaziei laringelui)
• Incidenţa bolii 1:50.000 de naşteri
• prevalenţa sindromului la copii cu
retard mental este de aproximativ 1%

92
 Simptomatologie sdr “cri du chat”

• plâns asemănător cu mieunatul de pisică (semn patognomonic),

• deficit staturo-ponderal la naştere,
• membre cu oase metacarpiene şi metatarsiene scurte, picior plat,
• scolioză frecventă
• malformaţii cardiace şi genito-urinare
• retard mental sever ( QI=20)
• dismorfism cranio-facial
• facies rotund de „lună plină”,
• hipertelorism, epicantus,
• fante palpebrale antimongoloide,
• urechi jos inserate, uneori cu trabeculi preauriculari,
• micrognatism, dinţi vicios implantaţi,

93
sdr “cri du chat”

• Evoluţie şi prognostic
Afecţiunea evoluează cu un
retard mental sever, iar
supravieţuirea este
variabilă.

• Sfat genetic Riscul este

minim pentru deleţiile de
novo şi variabil când unul
dintre părinţi are o
translocaţie.
94
 Sindromul Wolf-Hirschhorn

• monosomia parţială a cromozomului 4

• Incidenţa bolii este de 1:50.000 de naşteri
• Analiza citogenetică relevă deleţia 4p-
• identificare - uneori pe cromozomii metafazici
- folosirea tehnicilor de înaltă
rezoluţie şi FISH

95
 Simptomatologie sdr Wolf-Hirschhorn
• hipotrofie staturo-ponderală marcată
• dismorfism cranio-facial :
– microcefalie,
– hipertelorism,
– arcadele sprâncenare proeminente,
– rădăcina nazală lărgită ce conferă
feţei
aspect de „cască de luptător grec”,
– anomalii auriculare: urechi jos
inserate, helix plat

96
Sindromul Wolf-Hirschhorn

97
 Simptomatologie sdr Wolf-Hirschhorn

• retard mental sever (QI<20)

• malformaţii cardiace
DSA, DSV

98
99
 sdr Wolf-Hirschhorn
• Malformaţii viscerale:
– cardiace: DSA,DSV, anomalii ale valv.
– gastro-intestinal: hernie ombilicala, inghinala, diafragmatica, absenta
veziculei biliare, malrotatie intestinala etc
– genito-urinare: rinichi hipoplazici,(agenezie renala unilateral),
hidronefroza, malformatii renale si genitale (absenta vaginului, colului
uterin, uter de dimensiuni mici ,criptorhidie, hipospadias)
– anomalii scheletice
– imunodeficienta, susceptibilitate crescuta la infectii

• Evoluţie şi prognostic. Supravieţuirea este redusă, 1/3 din copii mor în

primul an de viaţă.

• Sfat genetic. Numeroase cazuri sunt sporadice, dar uneori deleţia este
consecinţa segregării unei translocaţii parentale, riscul de recurenţă
crescând. Se recomandă întotdeauna analiza cromozomială a părinţilor.
100
 Sindromul Prader-Willi

• deleţie paternă 15q11-13 (75%),

• sau prin disomie uniparentală maternă (25%)

1 semnal de hibridizare pentru sonda specifică sindromului

Prader-Willi (LSI D15S11)
 microdeletia 15q11-q13 101
 Trăsături clinice sdr Prader-Willi

• hipotonie cu tulburări de deglutiţie

• Dismorfismul cranio-facial :
– fante palpebrale anti-mongoloide;
• mâinile şi picioarele sunt mici;
• prezintă bulimie,
• hipogonadism,
• retard mental moderat,
• tulburări de comportament,
• hipopigmentare
102
 46,XY, 15q- 46,XX, 15q-

103
Sindrom Prader-Willy Sindrom Angelman
 Sindromul Angelman

• deleţie maternă 15q11-13 (95%),

• sau prin disomie uniparentală paternă (5%)

104
 Trăsături clinice sdr Angelman

• microcefalie, brahicefalie,
• prognatism,
• retard mental sever,
• tulburări de mers şi echilibru,
• absenţa vorbirii,
• tulburări de comportament,
• crize comiţiale,
• crize incontrolabile de râs,
• mişcări ataxice
105
106
 Sindromul Williams

• deleţie la nivelul braţului lung al

cromozomului
7 del(7)(q11.23).

107
 Trăsături clinice

• dismorfism facial caracteristic

• stenoză aortică supravalvulară,
• laxitate articulară,
• hipercalcemie,
• hipostatură,
• retard mental

108
109
 Sindromul velo-cardio-facial DiGeorge
(SVCF)
• microdeleţia del(22)(q11.2) – 85%
• deleţia del(10)(p13) -15%
• Incidenţa SCVF 1:2000 -1:4000 nou-născuţi

• Diagnosticul citogenetic molecular este

diagnosticul de certitudine

110
111
 Trăsături clinice sdr velo-cardio-facial DiGeorge

• malformaţiile cardiace
• sunt frecvente în SVCF (75-80%)
• reprezintă deseori primul semn
de diagnostic,
• Tetralogia Fallot,
• stenoza/atrezia arterei
pulmonare şi a trunchiului arterial,
• DSV

112
 Trăsături clinice Sindromul velo-cardio-facial
DiGeorge
• dismorfism cranio-facial
• devine mai evident cu
înaintarea în vârstă:
• microcefalie,
• faţa lungă, uneori
asimetrică (la plâns),
• arii malare şterse,
• nas lung şi proeminent,
• retrognatism
• anomaliile palatului sunt
frecvente (60-85%)
113
 Sindromul velo-cardio-facial DiGeorge
• dezvoltarea psihomotorie
• dezvoltarea limbajului sunt întârziate,
• retard mental moderat - în 40%
• tulburări de comportament
• statura mică (30%)
• anomalii musculo-scheletice (60%)
• anomalii urogenitale (10%)
• anomalii neurologice
•

114
Sdr velo-cardio-facial DiGeorge
• Evoluţie şi prognostic: 8% din bolnavi decedează în
primele 6 luni
(malformaţii cardiace, deficite imune severe)

• Sfatul genetic: riscul de recurenţă este nesemnificativ în

microdeleţii de novo, dar prezenţa deleţiei la unul dintre
părinţi face ca riscul de recurenţă să fie de 50%.

115
Anomalii crs echilibrate

116
 Anomalii crs constituţionale ECHILIBRATE
(0,43% - 1:232nn)

Pot fi:
inv; t ;rob (!!! 45,.., rob …;
Reprezintă rearanjamente crs;
Fenotipul purtătorilor poate fi
a) normal sau
b) patologic determinat de efectul poziţiei genelor pe crs;
c)  blocarea gametogenezei sau
 formarea de gameţi anormali;
Reprezintă cauza tulburărilor de reproducere:
Sterilitate;
Avorturi spontane;
nn morţi plurimalformaţi;
nn cu ACM.
 46,XX 45,XY,rob (21/21)

Ovogeneza Spermatogeneza

Fecundare

46,XX(XY),rob (21/21) 45,XX(XY),-21

 46,XY
45,XX,rob(21/14)

33% 66%
46,XY,t(3;8) 46,XX
46, XY, t(16;22)(p11;q13)
 Crs Philadelfia Ph

t(9;22)

Gena himeră brc-abl - oncogenă

Gena ABL - protooncogenă
Mieloleucemie cronică
Burkit lymphoma – tumora solida din B lymphocytes
 Anomalii cromozomiale ECHILIBRATE

• Pot fi:
–t
– 45,XX(XY),rob(D/G)
– inv
• Fenotipul purtătorilor
• poate fi normal sau
• patologic determinat de efectul poziţiei genelor pe crs.
•  blocarea gametogenezei sau formarea de gameţi anormali

!!! Risc anomalii neechilibrate

la descendenți)

125
 Indicaţiile analizei cromozomilor umani
• (1) Copiii cu anomalii congenitale multiple (minore/majore) asociate cu:
– tulburări de creştere prenatală,
– întârziere în dezvoltarea psiho-motorie postnatală,
– anamneza familială – tulburări reproducere.
• (2) Debilităţi mintale (indiferent de grad) de cauze nedeterminate şi/sau
tulburări de comportament –  asociate cu:
– dismorfie facială,
– anamneză familială pozitivă – teste pentru X fragil).
• (3) Dacă în situaţiile (1),(2) se identifică o anomalie de structură neechilibrată
(monosomie sau trisomie parţială) se va studia cariotipul.
– părinţilor  anomaliile cromozomială echilibrată;
– rudelor gr.I
• (4) Stări intersexuale, pentru stabilirea sexului genetic (XX sau XY) sau
anomalii ale cromozomilor sexuali.
• (5) Tulburări de dezvoltare pubertară  semne de disgenezie gonadică:
– spermogramă anormală (azo- sau oligospermie)
– amenoree primară sau amenoree secundară precoce.

126
 Indicaţiile analizei cromozomilor umani

• Cupluri cu tulburări de reproducere

• Hemopatiile maligne,
• Sindroame cu instabilitate cromozomială (sindromul Bloom,
anemia Fanconi, sindromul Nijmegen, sindromul ICF ş.a).
• Depistarea efectului mutagen al expunerii profesionale sau
accidentale la radiaţii ionizante şi unele substanţe chimice
(clastogene).
• În DIAGNOSTICUL PRENATAL, studiul cromozomilor în
celulele fetale este indicat la femeile gravide.
– peste 35 de ani;
– părinţi purtători de mutaţii cromozomiale echilibrate;
– copil cu o anomalie cromozomială de novo (deşi cariotipul părinţilor este
normal este posibil un mozaicism gonadic prenatal);
– semne ecografice de alarmă
– pentru stabilirea sexului genetic, în cazul mamelor purtătoare de mutaţii
recesive gonosomale.
127
 Studiul cariotipului uman

Analiza crs Analiza crs Analiza crs

metafazici prometafazici interfazici

Testul Metode
colorare colorare colorare în cromatinei molecular
uniformă în benzi benzi sexuale citogenetice
G,Q,R,C,T G, R X şi Y FISH,
mFISH
SKY
CGH

*** NR benzi pentru setul haploid: 300-400 m / 550 pm / 850p

128
 Tehnici de citogenetică – de analiză a
cariotipului:

Pentru identificarea anomaliilor de număr – analiza

cromozomilor metafazici cu colorate omogenă.

Pentru identificarea anomaliilor de număr şi de structură –

analiza cromozomilor metafazici cu colorate diferenţiată Q,
G, R; analiza cromozomilor prometafazici cu colorare
diferenţiată Q, G, R.

Pentru identificarea polimorfismului cromozomial – analiza

cromozomilor metafazici cu colorate diferenţiată C, T.

129
130
1. Cemortan I., Capcelea S . Suport curs Genetica umană e.usmf.md
2. Cemortan I., Capcelea S . Prezentări PowerPoint Genetica umană e.usmf.md
3. Materialele prelegerilor publicate pe site-ul www.biologiemoleculară.usmf.md
4. Suport de curs la genetica medicală publicat pe site-ul www.biologiemoleculară.usmf.md
5. Covic M., Ştefănescu D., Sandovici I. Genetica Medicală, 2011
6. Gorduza E. V. Compendiu de genetică umană şi medicală. Iaşi, 2007
7. Bănescu C. Noţiuni de genetică în asistenţă medicală, Tîrgu-Mureş, 2013
8. Sprincean M. Bolile genetice. Elaborare metodică. Chişinău, 2013
9. Бочков, Н.П. Клиническая генетика / Н.П. Бочков. Мocквa, 2006
10.Джонс К. Наследственные синдромы по Дэвиду Смиту. Атлас-справочник. Пер с англ. Москва,
2011
11.Козлова C., Демикова Н. Наследственные синдромы и медико-генетическое консультирование.
Атлас-справочник. Изд. 3-е дополн. Москва, 2007

http://genetica.meduniver.com/
http://www.scientific.ru/journal/
http://sifxpert.net/glava-13/page/29/
http://www.medscape.org/viewarticle/744153
http://www.eurolab.ua/encyclopedia/505/4295/
http://medicalplanet.su/Patfiz/59.html
131