Centrul de excelență în medicină și

farmacie” Raisa Pacalo”

Hepatitele acute virale

curs VIII
Țiganiuc Arteom
Poate nu știați că...

Academicianul Şt. S. Nicolau, fondatorul

virusologiei româneşti(1896-1967), a
formulat printre primii ipoteza
plurietiologică a hepatitelor virale.
 Clasificarea patogenică a
hepatitelor
 Infecțioase
 Neoplazice infiltrative
 Vasculare (Wegener,
 Iatrogene
Behçet)
antibiotice
 Imunologice(LED)
anestezice
 Nutriționale(dislipide
hipolipemiante
mie, etilism cr.)
 Obstructive(litiazice,
tumorale)
Clasificarea hepatitelor
infecțioase

1. Virale
 Virusuri cu tropism hepatic primar:
VHA,VHB, VHC, VHD,VHE, VHG.
 Virusuri cu tropism hepatic facultativ:
herpesvirusuri(VHS, CMV,VEB)
enterovirusuri, coronavirusuri, v.amaril.
virusul rubeolic.
Clasificarea hepatitelor
infecțioase

2.Bacteriene
 Febra tifoidă, septicemii, lues,
tuberculoză
3.Parazitare
 Cryptococcus neoformans,
Cryptosporidium enteritidis
4.Fungice
 Aspergillius, Candida
 EPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHA

Sursa
Calea de Masa
de
transmitere receptiva
infectie

DIRECTA
INDIRECTA 1“mâna
Apa si Fecal murdara”
1.Omul bolnav
Alimente orala 2Contacte Copii si adulti
cu forme
aparente sau contaminate oro-anale neimunizati
Exceptional sau care
inaparente
prin
de boala nu au trecut
transfuzii
2.Cimpanzeii prin boala
de
(exceptional)
sange

SEZONALITATE : sfârșitul verii și începutul toamnei

Imunitatea după boală este durabilă
Modelul clinico-evolutiv al
hepatitelor acute virale
 Indiferent de etiologie, hepatitele acute
virale evoluează asemănător parcurgând
aceleași etape:
 Incubație
 Perioada preicterică
 Perioada icterică
 Perioada posticterică
 Perioada de convalescență
Modelul clinico-evolutiv al
hepatitelor acute
Incubaţia este asimptomatică iar durata variază de la
câteva zile la săptamâni sau luni in raport de virusul
implicat.
Perioada preicterică(de invazie) cuprinde
simptomatologia premergătoare instalării icterului în
care apar în formele obișnuite:
 un sindrom infecţios general (febră moderată, astenie,
mialgii, cefalee),
 un sindrom digestiv nespecific (inapetenţă,
greaţă,vărsături,discomfort abdominal,
balonare,pierderea gustului pentru fumat, durere in
hipocondrul drept)
Modelul clinico-evolutiv al
hepatitelor acute virale
Perioada de stare (icterică) este caracterizată de
prezenţa unor sindroame clinice majore inegale ca
durată, intensitate, semnificaţie sau prognostic:
1.Sd.icteric cu instalare insidioasă, cu urini hipercrome,
scaune decolorate uneori prurit.
2.Sd.hepato-splenomegalic
3.Sd.dispeptic care se atenuează odată cu instalarea
icterului; persistenţa=prognostic sever
4.Sd.nervos-astenic:depresie, iritabilitate, insomnie,
astenie proporţională cu gradul insuficienţei hepatice
5.Sd.hemoragipar este rar in formele comune(epistaxis,
gingivoragii,meno-metroragii)
.
Modelul clinico-evolutiv al
hepatitelor acute
Perioada posticterică in care survine declinul
semnelor si simptomelor aferente bolii
Perioada de convalescenţă trebuie
supravegheată atent clinic si biologic datorită
posibilităţii apariţiei recăderilor care sunt de
obicei asociate cu nerespectarea regimului de
viaţă, reluarea bruscă şi intensă a activităţilor
fizice şi intelectuale, consumul de alcool.
Tratamentul
 Orice caz de hepatită acută trebuie
considerată potențial severă și trebuie
atent monitorizată.
Măsurile terapeutice constau în:
1. Repaus la pat
2. Dietă adaptată formei de boală-cu
excluderea proteinelor din carne, în
perioada icterică,
Tratamentul

proteine=4-5 g/Kgc/zi, alimentație ușoară,

hidro-lacto-zaharată și fructariană.
3.Administrare parenterală de ser glucozat
5% în formele cu intoleranță digestivă.
4.Hepatoprotectoarele se pot administra
deși eficiența lor clinică nu a fost
dovedită.
Tratamentul

5.Terapia hepatitei fulminante constă în

asigurarea suportului caloric,
menținerea echilibrului hidro-electrolitic,
diminuarea producerii aminoacizilor endogeni
combaterea hemoragiilor
Ca și o serie de măsuri eroice ca exsanguino-
transfuzia, plasmafereza, transplantul hepatic.
 Hepatita acută cu VHA
 Virusul hepatiei A este un Hepatovirus
(fam.Picornaviridae) sferic,cu diametrul de
27nm;virionul complet este alcătuit dintr-o capsidă care
conţine 4 proteine imunogene şi un genom ARN
monocatenar.are un singur antigen-agVHA

Virusul hepatitei A-imagine la ME

Virusul hepatitei A

Are o bună rezistenţă in mediul extern, se

inactivează in 5 min la 100ºC şi parţial in
60min la 60ºC;este sensibil la clorinare şi
la ultraviolete dar rezistent la solvenţi
organici şi acizi.
Patogenie

 Virusul este ingerat și

 Pe calea venei porte ajunge în ficat, unde
se replică
 Replicarea intrahepatocitară este insoţită
de o scurtă viremie dar concomitent
virusul este descărcat şi în căile biliare,
de unde este deversat în intestin→fecale.
Patogenie

 Virusul este prezent în fecale cu aprox. 2

săptămâni înaintea debutului clinic și
persistă aprox 1 săptămână după debut.
 Replicarea virală și eliberarea noilor
virioni se face fără distrugerea
hepatocitului=virusul nu are efect
citopatic.
Tablou clinic

Incubația
Cu manifestări
este decutanate:
2-6 săptămâni
erupții
Modalități
Neuropsihic:
de debut:
somnolență, depresie,
 atenție
Digestiv↓ 60-80% din total.
 Pseudochirurgical:
Pseudogripal
Apendicită, pancretită, colecistită,etc.
 Pseudoreumatismal
 Hepatita acută VHA
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL HEPATITEI VIRALE A

Diagnosticul etiologic al hepatitei A este stabilit prin evidențierea anticorpilor anti-VHA

de tip IgM, anticorpii anti-VHA de tip IgG având semnificația unei infecții vechi.
Evoluție
 Proporţia de cazuri cu şi fără icter este
1/10.
 Nu se cronicizează, vindecarea este
regula
 Formele fulminante sunt f.rare (0,1-1%)
 HVA evoluează sever la cei deja infectaţi
cu VHB şi/sau VHC la care determină
forme fulminante
Hepatita acută cu VHE

Hepatita cu VHE este recunoscută ca

entitate patologică distinctă, desprinsă
din grupul hepatitelor non-A non-B din
1980;
 In 1990, VHE a fost incadrat in familia
Calicivirusurilor, ca gen aparte(hepevirus)
fiind un ARN-virus;
Hepatita cu VHE
 Hepatita cu VHE are in comun cu hepatita
VHA:
1.Transmiterea fecal-orală
2.Absenţa cronicizării si a persistenţei virale
Dar se deosebeşte prin:
1.Endemicitatea restrânsă la anumite zone
geografice
2.Evoluţia severă la gravidele in ultimul trimestru
de sarcină
Profilaxie
1.Măsuri generale nespecifice de igienă comunitară
(potabilitatea apei, igiena alimentaţiei de la producere
la desfacere) şi individuală(spălatul mâinilor,etc.)
2.Imunoprofilaxia
Activă
Vaccinare cu vaccin anti-HA, cu virus atenuat(Havrix)
care are rata seroconversiei de 99,4% in administrare
unică urmată de un rapel la 6-12 luni
Pasivă
Administrare de imunoglobuline specifice
 la contacţi cu risc crescut din colectivităţi inchise de
copii sau din mediul familial (postexpunere)
 la cei care călătoresc in zone endemice ,preferabil
combinata cu vaccinarea (preexpunere)
 Epidemiologia VHE
Incubația este de 26-42 de zile

Sursa de Masa
Infecție receptivă
2.Verticală
1.Omul bolnav 1.Susceptibilitatea
cu forme și rezistența la infecție
aparente Calea de sunt
sau transmisie necunoscute.
inaparente 2.Infecția este posibilă
2.Rezervor la orice vârstă.
Indirectă
animal 1.Fecal 3.Este mai frecventă
directă Apă
(porcin) orală la bărbați și mai rară
alimente
la copii.
4.Forme severe la
gravide

Profilaxia constă în măsuri generale de igienă personală și comunitară

Un vaccin este în faza de testare în China.
Diagnosticul hepatitei cu
VHE
Diagnosticul hepatitei acute se bazează pe identificarea în ser a anticorpilor
Anti-VHE, de tip IgM.
Identificarea anticorpilor anti-VHE, tip IgG are semnificația trecerii prin infecție
Hepatita acută cu VHB

 Virusul hepatitei B face parte din familia

Hepadnaviridae, virus ADN cu diametrul
de 42 nm
 Formele ultrastructurale sunt fie sferice
fie filamentoase
Situații clinico-patogenice
în hepatita ac VHB
Intensitatea Consecințe Consecințe
reacției imune patogenice clinice
Puternică , Eliminarea Hepatită
exagerată VHB fulminantă
Adecvată , Eliminarea Hepatita acută
adaptată VHB medie
Slabă, Toleranță Hepatita
inadecvată parțială față de cronică
replicarea VHB
Abentă Toleranță față Purtători cr.
de VHB asimptomatici
Particularități clinice

 Incubația hepatitei acute este de 4-8

săptămâni.
 Perioada de stare este mai lungă(30 zile)
deseori însoțită de manifestări
extrahepatice(cutanate, articulare,etc.)
 Formele subclinice și cele anicterice sunt
frecvent întâlnite la copii.
Evoluție

 Vindecarea se produce la aprox. 85%

(60%) dintre pacienți.
 Vindecarea însemnă din punct de vedere
serologic, dispariția ag HBs și apariția atc
anti-HBs, protectori.
 La 15-40% din bolnavii cu forme acute,
boala evoluează către portaj cronic de
atg HBs sau către cronicizare.
 EPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHB

Sursa de Calea de
Masa receptivă
Infecție transmisie

1.Bolnavul cu 1.Parenterală
formă Adm de sânge și
acută/cronică produse de sânge Receptivitatea
2.Purtătorul de Administrare de este
Atg HBs droguri iv generală
Hemodializă în absența
2.Sexual vaccinării
3.Vertical
4.Nosocomial (la
personalul medical)

 Protecția față de o nouă îmbolnăvire este asigurată de prezența anticorpilor

anti-HBs, la un titru>10 ui.
 Forma de manifestare este endemia.
 EOIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHD

Calea de Masa
Sursa de
transmisie receptivă
Infecție

Parenteral
1.Bolnavul cu Prin sânge
Purtătorii de
Infecție dublă Utilizare de droguri iv
agHBs
VHB+VHD Sexual
2.Purtătorii ”sănătoși” Intrafamilial
de VHD Vertical (condiționat
de prezența ag HBe
la mamă)

Contagiozitatea este permanentă și este maximă la viremii înalte

 Calea de Masa
Sursa
transmitere receptiva
de
infectie

1Persoanele infectate 1Transfuzii de sange si

Orice persoana
Cu VHC derivate de sange
neinfectata
2 Sange si derivate 2.Injectare de droguri
care
de sange infectat intravenos folosind
vine in contact
cu VHC repetat sau colectiv
cu material
3 Ace, seringi, aceleasi ace(50-90%)
infectios
instrumentar 3.Nozocomial 3-10%
chirurgical Profesional-5%,
contaminate Hemodializati-2%
Transplantati (45-80%)
4.Sexuala 5-6%
5.Verticala la gravide
cu viremii inalte-10%
6.Perinatal 3-9% Tranzitorie,
Imunitatea Intrafamilial strict specifica
dupa infectia Slab efect
acuta protector
Tratamentul
 Managementul formei acute de hepatită
C este asemănător celorlalte forme de
hepatită acută.
 Dacă după 1 lună (8-10 săpt.) de la
diagnosticare, pacientul prezintă ARN-
VHC detectabil în ser se adm. tratament.
 Durata 24 săptămâni
 Interferon 3-5 MU/săpt. fără ribavirină
Alte virusuri hepatitice...?
1.Virusul hepatitei G este un virus ARN care
determină hepatite post-transfuzionale.
 Riscul de cronicizare este de 15-30%.
2. Virusul TT (transfusion transmitted virus-VTT)
este un Torquetenovirus din fam. Circoviridae.
 Virusul TT este rezident in ficat iar asocierea
cu hepatita ac/cr rămâne controversată, cu
posibilă implicare în hepatitele post-
transfuzionale.