Sunteți pe pagina 1din 46

COMUNICAREA ASERTIVĂ ȘI

REUȘITA SOCIOPROFESIONALĂ

Zece Plus
DEFINIRE
Comunicarea este un element de bază al
existenţei umane fără de care aceasta nu s-
ar derula , ea acţionând ca intermediar între
noi şi ceilalţi, dar şi ca oglindă, îndeplinind
importanta funcţie de control.

Se pot identifica două dimensiuni ale acestui


proces, respectiv:
 dimensiunea relaţională
 dimensiunea comunitară
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 1

Nu poţi să nu comunici
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 2

A comunica presupune
cunoaştere de sine şi
stimă de sine
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 3

A comunica presupune a şti


să asculţi
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 4

A comunica presupune
conştientizarea nevoilor
celuilalt
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 5

A comunica presupune a
înţelege mesajele
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 6

A comunica presupune a da
feed-back-uri
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 7

A comunica presupune a
înţelege personalitatea
unei relaţii
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 8

A comunica presupune a şti


să-ţi exprimi sentimentele
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 9

A comunica presupune a
accepta conflictele
DECALOGUL COMUNICĂRII
REGULA 10

A comunica presupune
asumarea rezolvării
conflictelor
FORMELE COMUNICĂRII
 După partenerii implicaţi distingem comunicarea:
 intrapersonală- cu sine
 interpersonală- între două persoane
 în grup mic- relaţii grupale de tip „faţă în faţă”
 publică- auditoriul este un public larg
 După statutul interlocutorilor avem comunicare:
 verticală- între parteneri cu statute inegale,ex.: soldat-
ofiţer, elev- profesor
 orizontală- între parteneri cu statute egale
 După codul folosit avem comunicare:
 verbală
 paraverbală
 nonverbală
 mixtă
FORMELE COMUNICĂRII
 După
finalitatea actului comunicativ distingem
comunicarea:
 accidentală-transmiterea întâmplătoare
 subiectivă- primează starea afectivă
 instrumentală-orientată spre un scop
 După
capacitatea autoreglării avem
comunicare:
 unidirecţională-fără feed-back
 bidirecţionată- cu feed-back
 După
natura conţinutului distingem
comunicare:
 referenţială- vizează un anumit adevăr
 operaţională- vizează înţelegerea acelui adevăr
 atitudinală- valorizează cele transmise
LIMBAJUL NONVERBAL
DISTANȚA DINTRE PARTENERI
Distanța intimă
LIMBAJUL NONVERBAL
DISTANȚA DINTRE PARTENERI
Distanța personală
LIMBAJUL NONVERBAL
DISTANȚA DINTRE PARTENERI
Distanța socială
LIMBAJUL NONVERBAL
DISTANȚA DINTRE PARTENERI
Distanța publică
LIMBAJUL NONVERBAL
GESTURILE

 Gesturi de subliniere
 Gesturi de indicare-arătare
 Gesturi de delimitare
 Gesturi demonstrative
 Gesturi de atingere
 Gesturi de înlocuire a cuvintelor
 Gesturi simbolice
LIMBAJUL NONVERBAL
MIMICA

 mimica agitată
 mimica liniştită
 monotonia şi schimbarea rară a formelor
 mimici cuplate
MODALITĂȚI INEFICIENTE DE
COMUNICARE
 Critica- evaluarea negativă a celeilalte persoane, a
atitudinilor sau acţiunilor sale.
 Etichetarea- folosirea etichetelor în caracterizarea unei
persoane.
 Lauda evaluativă- a evalua în termeni generali o altă
persoană.
 Oferirea de sfaturi- a oferi soluţii la problemele celeilalte
persoa
 Folosirea excesivă sau nepotrivită a întrebărilor-
întrebările închise sunt bariere sigure în calea comunicării.
 A da ordine- a ordona altei persoane ceea ce vrei tu să facă.
 Ameninţări- ameninţare prin amintirea consecinţelor negative.
 Moralizarea- a spune unei alte persoane ce ar trebui să facă.
 Abaterea- distragerea de la interesele celeilalte persoane.
 Argumentarea logică impusă- folosirea logicii în detrimentul
factoriilor emoţionali.
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
ASCULTAREA EMPATICĂ
„ Încercati mai întâi să întelegeti”

În comunicare, „ ascultarea” se poate


realiza pe unul dintre cele cinci nivele:
 ignorarea interlocutorului
 prefacerea; „ da, da. Hm…”
 ascultarea selectivă
 ascultarea concentrată
 ascultarea empatică
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
COMBATEREA AUTOBIOGRAFIEI
Deoarece oamenii au tendința de a
asculta intr-o maniera autobiografica, exista
si tentația de a răspunde:
 evaluând, suntem sau nu de acord
 examinând; se adresează întrebări subiective
 sfătuind; o proiecție a propriei experiențe
 interpretînd, pornind de la propriile experiențe
si comportamente
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
TRANSMITEREA MESAJULUI

Maturitatea este cheia acestei dimensiuni


si implica:
 caracterul
 calitatea relațiilor
 logica prezentării
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
ASERTIVITATEA
In functie de arsenalul instrumental
vehiculat si de modul de finalizare a
comunicarii, exista 3 tipuri de comunicare:
 comunicarea agresiva - dominanta,
impunere
 comunicarea pasiva - supunere, acceptare
 comunicarea asertiva - echilibru
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Activismul

Gestionarea conflictelor psihice sau a


situatiilor traumatice externe prin
recurgerea la actiune, in locul reflectiei sau
al trairii afectelor.
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Afilierea

Solicitarea ajutorului si sustinerii celuilalt


atunci cand subiectul trece printr-o situatie
generatoare de angoasa
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Afirmarea de sine
prin exprimarea sentimentelor

Comunicarea sincera a sentimentelor si


gandurilor
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Altruismul

Devotament fata de orice salvator sau


potential salvator
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Anticiparea

Proiectie in viitor ce poate fi realizata


prin 3 modalitati:
 experimentand dinainte propriile reactii emotionale
 prevazand consecintele
 planuind raspunsuri si solutii
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Clivajul

Divizarea Eului
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Negarea

Deresponsabilizarea
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Identificarea

Transformare totala sau parțială după un


model. Exista „ identificare cu agresorul” si
„ identificare proiectiva”
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Intelectualizarea

Abstractizarea si generalizarea
sentimentelor si situatiilor
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Intoarcerea catre propria persoana

Culpabilizarea
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Inlaturarea

Respingerea voluntara, in afara câmpului


constientei, a unor probleme, sentimente sau
experiente
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Proiectia

Expulzarea in lumea exterioara a


gândurilor, afectelor, dorintelor de care nu are
stiinta sau pe care le refuza in el atribuindu-le
altora
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Rationalizarea

Justificarea logica, dar artificiala, care


camufleaza, fara stirea celui care o utilizeaza,
adevaratele motive ale unora dintre judecatile
acestuia, dintre conduitele si sentimentele sale,
intrucat aceste motive nu ar putea fi
recunoscute fara anxietate
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Refugiu in reverie

Refugierea intr-o lume interioara, subiectiva


EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Refuzul

Actiunea de a refuza realitatea unei perceptii


EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Regresia

Revenirea- mai mult sau mai putin


organizata si tranzitorie- la moduri de expresie
anterioare ale gandirii, la conduite si relatii
trecute
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Refularea

Respingerea in inconstient a unor


reprezentari conflictuale care se mentin active,
ramanand totusi inaccesibile constientizarii
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Sublimarea

Transformarea sau deturnarea pulsiunii sexuale


EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Transformarea in contrar

Pulsiunea conflictuala este refulata si


inlocuita cu o pulsiune contrara
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
GESTIONAREA
MECANISMELOR DE APĂRARE

Umorul

Reliefarea aspectelor placute, ironic ale


unei situatii traumatizante
Vă mulțumim!

S-ar putea să vă placă și