GASTRITELE

Definiţie
 inflamaţia
acută sau cronică difuză
sau focală a stomacului

Epidemiologie
 prevalenţa creşte cu vârsta
 după 55 de ani peste 50% din
populaţie prezintă gastrite de
diferite forme
 Gastrite acute si cronice
Abordare diagnostica

 diagnosticul de gastrita acuta se

realizeaza pe criterii clinice si
endoscopice
 diagnosticul de gastrita cronica
necesita obligatoriu examen endoscopic
si histopatologic
 Gastrite acute si cronice
Definitie si cadru nosologic

 Gastritele (concept histologic): un grup de afectiuni

simptomatice sau asimptomatice determinate de
factori etiologici variati, caracterizate prin leziuni
inflamatorii ale mucoasei gastrice

 Gastropatia (concept histologic): modificari epiteliale

sau/si vasculare, fara infiltrat inflamator

 Dispepsia (concept clinic): durere/disconfort localizat

in etajul abdominal superior, cu caracter
persistent/recurent
 Gastrite acute si cronice
Abordare diagnostica

 Evaluare endoscopica

 EDS este o etapa obligatorie la pacientul cu

HDS

 EDS este o etapa necesara in diagnosticul

sindromului anemic de tip feripriv sau
megaloblastic

 EDS este o etapa posibila pentru pacientul cu

manifestari dispeptice
 Clasificarea gastritelor
Acute - gastrita acută erozivă (hemoragică)
- gastrita acută indusă de Hp
- gastrita flegmonoasă

Cronice - gastrita cronică tip B (bacteriană indusă de Hp)

- gastritele chimice - de reflux,alcool,AINS
- gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală
- atrofica autoimună, tip A ± anemia Biermer

Alte tipuri de gastrite

- gastrite granulomatoase
- gastrita hipertrofica Ménétrier
- gastrita limfocitară
 Gastrite acute si cronice

 HP (helicobacter pylori) este

implicat in etiologia gastritelor in ~
80% din cazuri, 10% sunt gastrite
autoimune, iar 10% alte etiologii
 Gastrita acuta
Se descriu 3 categorii

 Gastrita acuta hemoragica si eroziva

 Gastrita acuta HP+
 Gastrita acuta flegmonoasa sau supurativa
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
 Definiţie: eroziuni ce nu depăşesc
musculara mucoasei

 Epidemiologie: - gastrita acută

medicamentoasă apare la aproximativ 40%
din bolnavii ce utilizează antiinflamatoare
nonsteroidiene (AINS) - în secţiile de
terapie intensivă apare la 80-100% -
eroziuni acute de stres
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
 Etiologie:
- 40% medicamentoasa (AINS, prednison,
preparate de fier, citostatice )
- Helicobacter pylori
- alcoolul
- radiaţiile X
- substanţele caustice
- politraumatisme
- arsuri extinse
- şocul (hipovolemic, septic)
- insuficenţa hepatică / renala
 Gastrita si gastropatia hemoragica si
eroziva
Gravitatea leziunilor la aspirina si AINS determinata de:
 tipul preparatului (selective antiCOX2: celecoxib,
rofecoxib vs non-selective - mai putin nocive:
ibuprofen fata de piroxicam)
 doza (doze mari - leziuni severe)
 varsta pacientului (> 60-65 ani)
 tipul de conditionare farmacologica : aspirina
enterosolubila este mai putin nociva decat cea cu
absorbtie gastrica
 utilizarea concomitenta de corticosteroizi,
anticoagulante
 istoric de ulcer sau HDS
Gastrita si gastropatia hemoragica si
eroziva
Conditiile clinice particulare / gastrita acuta de stress
au ca factor patogenic major ischemia mucosala

 traumatismele majore, inclusiv interventii

chirurgicale ample
 afectiuni neuro-chirurgicale intracraniene(ulceratii
Cushing)
 arsuri ce afecteaza > 30% din suprafata corporeala
(ulceratii Curling)
 afectiuni medicale severe (coagulopatii, septicemie)
 ventilatia mecanica
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
 Patogeneză:- factorii etiologici enunţaţi
reduc mijloacele de apărare a stomacului:
- prostaglandinele
- bicarbonatul
- mucusul gastric
- circulaţia sanguină din mucoasa gastrică
- epiteliul gastric devine vulnerabil
agresiunii clorhidropeptice
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Morfopatologie:
Endoscopic: eroziuni acoperite cu cruste
hematice
Histologic: - eroziuni ce nu depăşesc
musculara mucoasei
- vasodilaţie, edem (gastrite
medicamentoase)
- hemoragii subepiteliale (gastrita
alcoolică)
- infiltratul bacterian (gastrita HP)
Gastrita acută erozivă (hemoragică)

Tablou clinic:
-uneori sunt asimptomatice
- manifestări dispeptice (greţuri, vărsături,
dureri epigastrice)
- hemoragie digestivă superioară
(hematemeză, melenă)
- simptomele anemiei posthemoragice
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Explorări diagnostice
- examenul endoscopic – cea mai
performantă metodă de diagnostic
- examenul radiologic – nu este concludent
- examenul hematologic – pentru aprecierea
severităţii anemiei
- determinarea Hp (acolo unde există
această suspiciune)
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Forme clinice:
- gastrita acută medicamentoasă
- gastrita acută bacteriană (Hp)
- gastrita acută alcoolică
- gastrita de iradiere
- gastrita de stress
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
- la majoritatea bolnavilor se vindecă
după excluderea factorilor etiologici
- la 10-30% apare HDS uşoară
- la aprox. 1-3% apare HDS ce necesită
administrare de sânge si
substituienti
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Diagnostic pozitiv
- anamnestic – consum de AINS, alcool, etc
- clinic – manifestări de tip dispeptic
nespecifice
- endoscopic – eroziuni acoperite cu cruste
hematice
- histologic – eroziuni ce nu depăşesc
musculara mucoasei

Diagnostic diferenţial
- ulcerul gastric şi duodenal
- gastritele cronice şi acute de alte etiologii
- cancerul gatric
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Prognostic
- este favorabil, majoritatea au evoluţie autolimitată
Tratament
- excluderea factorilor etiologici
- repaus alimentar la cei cu HDS şi perfuzia cu
soluţii cristaloide
- transfuzii în caz de HDS severă
- medicamente ce pot fi utilizate:
- inhibitori de pompă de protoni (omeprazol,
esomeprazol, lansoprazol etc)
- prostaglandine (cytotec)
- blocanţi ai receptorilor H2
- antiacide (mai rar)
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Profilaxie

- Excluderea factorilor etiologici

- eradicarea Hp la cei ce urmează

tratament cu AINS

- antisecretoare la bolnavii cu risc

 Gastrita flegmonoasă
Definiţie
- Infiltrarea cu puroi a mucoasei sau a
tuturor straturilor stomacului

Epidemiologie
- Este foarte rară
 Gastrita flegmonoasă
Etiologie
- După rezecţie gastrică
- Polipectomie
- Traumatisme (intervenţii chirurgicale, endoscopie cu
biopsie)
- Bacteriile: E. coli, stafilococi, streptococi, Clostridium
perfringens etc

Patogeneză - la bolnavii cu :
- Tratament cu citostatice
- Infecţia HIV
- Diabet zaharat
- Alcoolici
 Gastrita flegmonoasă

 Tabloul clinic este carcterizat printr-o stare

septică, asociată cu sindrom abdominal, acut.

 Debutul este brusc, cu frison, febră, dureri atroce în

epigastru, greţuri şi vărsături incoercibile, care împiedică
orice ingerare de alimente.

 Starea generală este alterată, apar fenomene de

colaps cardio-vascular, transpiraţii, cianoză,extremităţi
reci.
 Gastrita flegmonoasă
Evoluţie, complicaţii
- peritonită
- septicemie
- hemoragie

Diagnostic pozitiv
- ecografic peretele gastric îngroşat
- endoscopic mucoasa cu exulceraţii,
friabilă (risc de perforaţie)
- bacteriologic din aspiratul gastric şi
hemocultură
 Gastrita flegmonoasă
Diagnostic diferenţial
- abdomen acut de altă etiologie
- stările septice

Prognostic
- nefavorabil

Tratament
- Chirurgical (rezecţie gastrică totală sau parţială)
- antibiotice cu spectrul larg

Profilaxie
- Antibioterapia la bolnavii cu factori de risc
 Gastritele cronice
Patologie inflamatorie a mucoasei
gastrice, însoţită de dereglarea
mecanismelor de regenerare epitelială,
care pot provoca atrofie gastrica,
disfuncţie motorie şi secretorie a
stomacului.
 Patogeneza gastritelor
1. Afectarea mucoasei stomacului şi glandelor lui
2. Dereglări vasculare locale
3. Dereglarea regenerarii epiteliului glandelor

Acestea conduc la:

a. Dereglarea secreţiei gastrice

b.Dereglarea funcţiei motorie a stomacului
c. Se induc dispepsia gastrică, dispepsia
intestinală şi apare sindromul algic
 Gastrita cronica tip B ( HP+)

Incidenta
reprezinta > 80% din totalitatea gastritelor
cronice
Endoscopie
 aspect normal
 gastrita eritematos-exudativa
 gastrita maculo-eroziva
Histologie
aspect de gastrita cronica activa cu HP prezent
in stratul de mucus
 Gastrita cronică tip B (H. pylori +)

 Gastrita cronică tip B se defineşte prin inflamaţia

mucoasei gastrice (preponderent antrală) indusă
de H.p.- gastrită initial hipersecretorie
-incidenţa acestei forme creşte cu vârsta;
 Căile de transmitere:
- fecal – orală
- oral – orală
- gastro - orală
 Initial hipersecreţie apoi hiposecreţie (atrofia
mucoasei)
 Gastrita cronica tip B
tablou clinic
 În stadiul iniţial (precoce) este caracteristic:
pirozis, eructaţii, dureri.
 In stadiul tardiv – sindromul dispeptic(nonulceros)
este similar cu cel din gastrita cronică tip A.
 Sindr. dispeptic gastric este caracterizat de
dependenţa de erori alimentare.
 Frecvent se manifestă prin balonarea abdomen,
senzaţie de presiune în epigastru, eructaţii,
regurgitaţii.
 Uneori greţuri, varsaturi, dureri în epigastru.
Gastrita cronică tip B (H. pylori +)
Diagnosticul:

-endoscopic – leziuni de gastrită cronică

antrală;
-evidenţierea infecţiei cu H.pylori
-teste indirecte: ureazei, serologic- Anticorpi
anti Hp
- teste directe : histologic, sau bacteriologic);
 Gastrita cronica HP (+)

Evolutie
 istoria naturala a gastritei cronice HP+
este stadiala, progresiva, de la gastrita
cronica non-atrofica catre gastrita
cronica atrofica cu metaplazie intestinala
si localizare predominent antrala=leziuni

precanceroase(carcinom gastric,limfom
gastric non Hodgkin)
 Gastrita cronica HP (+)

Tratament
 in gastrita cronica, eradicarea HP este
recomandata pentru gastrita HP+ cu
modificari severe endoscopice sau
histologice (gastrita atrofica)
 tratamentul de eradicare se efectueaza
initial cu una din schemele de tripla
terapie cu durata de 7 zile
Gastrita cronică atrofică autoimună (tip A)
Se defineşte prin:
 -localizarea la nivelul corpului şi antrului gastric;
 -asocierea cu anemia pernicioasă;
 -asocierea cu alte boli autoimune;

Etiologie: boală autoimună;

Argumente:
 -prezenţa Anticorpi anticelula parietală la > 90 %;
 -Anticorpi anti Factor Intern;
 -asocierea cu boli autoimune: tiroidită Hashimoto,
sindromul Sjögren, DZ, vitiligo);
Clinic:
 -fenomene dispeptice nespecifice;
 -anemie de tip pernicios (Biermer): paloare cu tentă
gălbuie (triada sindrom digestiv-.neurologic- anemic);
 Gastrita cronică atrofică autoimună (tip A)
Diagnosticul:
-endoscopic + histologic = esenţiale;

-funcţional =
-hipo sau anaciditat histaminorefractară;

-serologic:
-Anticorpi anticelulă parietală, Ac anti factor intern
-dozarea gastrinemie (crescută);
-scăderea nivelului seric al Vitaminei B12;
-testul Shilling anormal;
 Tabloul clinic
 Sindromul dispeptic în GC-A se
manifestă prin senzaţii de presiune şi
greutate în epigastru, regurgitaţie cu
alimente, greaţă, inapetenţă, gust
neplăcut în cavitate bucală.
 Adenocarcinomul – apare de 3-18 ori
mai frecvent la pacienţii cu GC-A
 Caracteristica GC-A şi GC-B
Criteriile diagnosticului diferenţial GC-A GC-B
I. Morfologie
Localizare Fund, corp Antrum
Inflamaţie Slab exprimată Exprimată
Dezvoltarea atrofiei Primară Secundară
II. Imunologie
Infecţia Abs Prezentă
Anticorpi Hp Abs Prezentă
Anticorpi celule parietale Prezent Abs
Anticorpi factor intern Prezent Abs
III. Clinica şi laborator
Gastrinemie Prezent Abs
Hipoaciditate Exprimată Secreţia deficitară
Anemie B12 deficitară Prezentă Abs
Combinarea cu boala ulceroasă Rar 100%
Malignizare Rar Frecvent
Gastrita cronica chimică (tip C)
Se defineşte prin leziuni histologice şi
manifestări clinice, cauzate de
expunerea prelungită a mucoasei
gastrice la agenţi chimici endogeni
(săruri biliare, enzime pancreatice) şi
exogeni (AINS, alcool) :
 -gastrita de reflux
 -gastrita medicamentoasa
 -gastrita alcoolica
 Gastrita de reflux
 Se caracterizează prin inflamaţia mucoasei
gastrice, consecinţa refluarii sucului duodenal în
stomac

 Refluxul duodenal-gastric apare şi în condiţiile

stomacului anatomic normal datorită tulburărilor
de motilitate

 Gastrita de reflux (biliara, alcalină) predomină la

bărbaţi în condiţiile stomacului operat.

 Refluxul duodenal este cauza principală a gastritei

cu etiologie triplă: biliară, pancreatică, intestinală.
 Gastrita de reflux
 Clinica:
 Greţuri şi varsaturi biliare

 Complicaţiile:
 Gastrita cronică atrofică
 Cancerul gastric
 Anemie secundară
 Gastrita medicamentoasă
Se dezvoltă sub acţiunea medicamentelor:
AINS, steroizi, tetraciclină, săruri de potasiu,
citostatic, Fe

Fenomenele dispeptice se ameliorează, de

obicei, la întreruperea tratamentului

Leziuni endoscopice şi histologice sunt

similare cu cele din gastrita de reflux
 Gastrita alcoolică
Alcoolul (70%) în 30-45’ produce necroza celulelor
epiteliale, fără să afecteze glandele gastrice, iar
capilarele sunt trombozate.

Alcoolul penetrează mucoasa gastrică şi în prezenţa

factorilor protectori.

Clinic = dureri în epigastru, vome, greţuri, hemoragii

digestive superioare,

Contextul clinic sugestiv:

-stigmate ale etilismului (facies, tremor,
polineuropatie, hepatopatie);
Gastrita cronică granulomatoasă
 Specifică cu inflamaţie de tip granulomatos
 Apar în boala Crohn, sarcoidoză, tuberculoză,
sifilis, boli parazitare, histoplasmoză, candidoză
 Mai frecvent afectează antrumul (apar noduli,
ulceraţii)

Tabloul clinic:
 Dureri postprandiale
 Greţuri
 Vome
 Hemoragii digestive superioare
 Gastrita limfocitară
 Cu infiltrat inflamator al epiteliului
superficial şi foveolar cu T-limfocite (1/5
parte) asociat cu infiltrat cronic al
laminei propria a mucoasei gastrice
(definiţie)
 Apare la pacienţii cu enteropatia
glutenică, cu prezenţa Hp

Tabloul clinic: dispepsie

 Gastrita eozinofilică
Microscopic – edem al mucoasei şi submucoasei
gastrice asociat cu o infiltraţie eozinofilică
difuză, uneori şi granuloame paraarteriale
gigantocelulare. Această gastrită poate fi partea
gastroenteritei eozinofilice. La copii poate fi
indusă de alergie alimentară
Tabloul clinic:
 Greţuri
 Diaree
 Dureri epigastrale
 Alergii cutanate
Gastrita hiperplazică Menetrier
O hiperplazie glandulară difuză cu dilatarea
lumenului ducturilor glandulare până la
formarea chisturilor. Concomitent are loc
substituirea epiteliului diferenţiat cu cel
nediferenţiat

Tabloul clinic:
 Decurge în 4 variante: dispeptică,
pseudotumorală, asimptomatică,
pseudoulceroasă
 În majoritatea cazurilor: hipoclorhidrie, anemie,
hemoragii digestive, hipoproteinemie
 Evaluarea gastritei
 Diagnosticul de GC se stabileşte numai
histologic.
 Prin urmare evaluarea biopsiei endoscopice
este esenţială.
 Identificarea cauzei GC şi evaluarea
complicaţiilor specifice – necesită mai multe
teste de laborator.
 GC atrofică poate fi evaluată prin determinarea
nivelului seric al raportului pepsinogen I
/pepsinogen II
 Specificitatea acestor teste este de 70-75%
 Evaluarea gastritei
 Testul ureazic rapid din ţesutul gastric
(după biopsie)
 Cultura bacteriană al biopsiei gastrice
 Anticorpi anti-parietali (gastrita
autoimună)
 Aclorhidrie- bazală şi stimulată
 Test Şchilling
 Endoscopia
 Tratamentul
 Trebuie direcţionat către un agent
etiologic (infecţios, specific şi a.)
 Contra HP
 A altor boli conform protocolului
anumit
 Urmărirea ulterioară a
pacientului
 Confirmarea eradicării Hp – peste 4
săptămâni
 Endoscopie repetată

 Prognosticul
 Este legat de cauza gastritei
 Forme speciale:Gastrita
granulomatoasa
Definitie
 se caracterizeaza prin prezenta granulomului la nivelul
mucoasei gastrice
Epidemiologie
 forma rara de gastrita cronica reprezentand 0.27% din totalitatea
gastritelor cronice
Endoscopic
 aspect variabil: gastrita maculo-eroziva, cu pliuri hipertrofice
sau eritematos-exudativa
 localizare preponderent antrala
 Gastrita granulomatoasa
Histologie
 prezenta granulomului alcatuit din celule epitelioide, celule
gigante si multinucleate
Etiologie
 > 50% b. Crohn
 25% gastrita granulomatoasa izolata
 10% reactie de corp strain
 7% asociata cu prezenta unei tumori gastrice
 alte etiologii
Manifestari clinice si diagnostic
 variabile, in raport cu etiologia
 b. Crohn: satietate precoce, greata, varsaturi
Tratament
 este conditionat de etiologie
 chirurgie indicata in prezenta stenozelor / fistulelor
 Boala Menetrier
Definitie
 este o forma rara de gastropatie:
prezenta pliurilor gastrice gigante si
hiperplazie foveolara marcata
Epidemiologie
 frecventa reala a bolii nu este
cunoscuta
 boala rara
Endoscopic
 aspect de gastrita hipertrofica la
nivelul fornixului si corpului gastric
 + biopsie
 Boala Menetrier
Manifestari clinice si diagnostic
 tablou clinic variabil
 boala afecteaza sexul masculin la peste 50 de ani
 disconfort epigastric, scadere ponderala, diaree si edeme
(hipoalbuminemie)
 diagnostic: EDS / endobiopsii
Evolutie si tratament
 risc de dezvoltare a adenocarcinomului gastric de 10%
 nu exista tratament medicamentos specific
 rezectia chirurgicala partiala poate fi indicata pentru
limitarea pierderilor proteice la pacienti cu
hipoalbuminemie, edem, stenoza pilorica si pentru
excluderea malignitatii
Gastrită cronică Menetrier: aspect
endoscopic